Mierea naturală este un ingredient excelent pentru sănătate. Mierea conţine proteine, minerale (precum fier, cupru, fosfor, potasiu şi sodiu), enzime şi vitamine, în special compexul de vitamine B.
Iată cîteva moduri în care puteţi folosi mierea, pentru a beneficia din plin de efectele sale:
Răceala şi gripa. O băutură tradiţională atunci cînd sînteţi răcit sau aveţi gripă este să amestecaţi miere în apă fierbinte, alături de lămîie, scorţişoară şi ghimbir. Este recomandat să se consume la fiecare două ore.
Tuse. Fierbeţi, timp de 15 minute, apa în care aţi pus o ceapă tăiată. Acest amestec are abilitatea de a reduce mucusul şi vindecă răceala. Dupa ce lichidul s-a răcit, adăugaţi o lingură de miere. Consumaţi-l dimineaţa, la prînz şi seara înainte de culcare.
Acnee şi crăpături ale pielii. Aplicaţi puţina miere pe coşuri înainte de a merge la culcare şi veţi observa că vor dispărea aproape peste noapte. De asemenea, mierea usucă rănile şi previne iritaţia şi inflamarea pielii.
Răni, arsuri şi ulceraţii. Bandajaţi rana cu un tifon pe care aţi pus puţină miere. Aceasta este o modalitate excelentă pentru a preveni infecţia şi a reduce inflamaţia.
Ulcer. Două linguri de miere pe zi ar putea fi suficiente. Împărţiţi această cantitate în trei părţi egale şi consumaţi-le pe stomacul gol, de 3 ori pe zi, timp de 3 săptămîni.
Mahmureala. Beţi o ceaşca de apă călduţă, în care s-a amestecat sucul de la jumătate de lămîie, alături de o lingură de miere. Această băutură ajută la detoxifierea ficatului şi reduce efectul consumului de alcool.
Păr uscat. Amestecaţi jumătate de ceaşcă de miere cu un sfert de ceaşcă de ulei de măsline. Folosiţi compoziţia pe părul ud. Acoperiţi capul pentru 30 de minute, apoi spălaţi-l aşa cum o faceţi de obicei.
VIDEO | Garajele neautorizate în atenția autorităților
În ultimii ani, în orașul Ungheni, se atestă tot mai mult fenomenul construcției și instalării garajelor fără actele necesare pentru autorizizație. Adeseori, aceste garaje sunt instalate în preajma locurilor locative.
Este și cazul cetățeanului Lucian Păduraru, locuitor a orașului Ungheni, care , deși, recunoaște că are instalat ilegal n garaj, rămîne indignat de faptul că autoritățile s-au luat doar de el, nu și de vecinii săi, care, la fel au în proprietate garaje instalate ilegal.
Sursa: Canal Regional
Premierele regiunii la ”Fabricat în Moldova”
”Calitate și competitivitate”, acesta a fost genericul expoziției ”Fabricat în Moldova”, ediția a XIII-a. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 29 ianuarie – 2 februarie la Moldexpo și a adunat antreprenori din toate colțurile țării, care au prezentat produse de marcă autohtonă, demne de toată lauda consumatorilor.
Lăudate și la mare căutare au fost și produsele fabricate la Călărași, Nisporeni și Ungheni. Or, antreprenorii din regiune s-au pregătit înainte de a merge la expoziție, dorind să atragă cît mai mulţi vizitatori la standurile lor. Unul dintre „șiretlicuri” au fost… premierele. Am reușit să mă conving personal că, acolo unde exista inscripția ”Nou” sau ”Premieră”, lumea dădea busna.
CĂLĂRAȘI
Standul producătorilor călărășeni a fost plin cu toate bunătățiurile: lactate, mezeluri, dar şi costume naționale, oale de la Hogineștii lui Vasile Goncear și multe alte produse cu renume.
O premieră însă a fost vesela tradițională din ceramică de la Victor Gorea, etalată la expoziție cu marca ”Art-Ceramica”. Deși, la prima vedere, cu articolele din ceramică nu ma poți uimi pe nimeni, Victor Gorea a îndrăznit să creadă că îi va reuși acest lucru și s-a lansat recent în acest domeniu. Dînsul are și argumente în acest sens. Lutul, susține bărbatul, a fost mereu un produs natural și ecologic. Sesizați de unde vine denumirea „Art-Ceramica”? Vor fi de toate: şi veselă, şi vaze de tot felul și de toate mărimile, și jucării sau bibelouri – toate din ceramică.
Ceramistul a recunoscut că îşi creează lucrările în Ucraina, dar materia primă este din Călărași. De aceea a ales să reprezinte anume Călărașiul la Expoziția ”Fabricat în Moldova”.
NISPORENI
La standul producătorilor nisporeneni vizitatorii au făcut coadă. În primul rînd, toți s-au grăbit să degusteze un nou produs lansat pe piață de întreprinderea ”Nis-Struguraș”. Este vorba de „Muscat Rose”, vin spumant demidulce care, potrivit Iuliei Durleșteanu, manager de marketing al fabricii, este un produs unic în Moldova. „Fabricat dintr-un amestec de struguri Muscat și Cabernet-Sauvignion, acest Muscat Rose are o culoare roz strălucitoare și o aromă fină. Servit la o masă de sărbătoare, nu va fi lăsat să stea mult în pahare”, ne-a încredințat dînsa. Şi la expoziţie, cine a avut ocazia să degusteze noul produs, nu a plecat fără să cumpere măcar o sticlă de Muscat Rose.
Încă o premieră a fost uleiul de porumb. Este realizarea cea mai recentă a familiei Ala și Serghei Nichita, cei ce s-au făcut remarcaţi prin făina de porumb ”Iurceneanca”, ce se macină la o moară din satul Iurceni.
”Uleiul de porumb este o premieră şi pentru noi, nici măcar n-am reușit să-l ambalăm atractiv”, a menţionat Ala Nichita, exprimîndu-și speranța că, în scurt timp, acest produs își va găsi un loc de cinste în bucătăriile gospodinelor. Or, uleiul de porumb, susține dînsa, este bogat în vitamine și este indicat în diferite diete și remedii tradiționale naturiste.
UNGHENI
Premiera unghenenilor a fost cea mai dulce din regiune și a aparținut unor apicultori care au venit la ”Fabricat în Moldova” cu o varietate nouă de miere, de culoare albă. A fost neașteptat chiar și pentru ei înșiși, căci de douăzeci de ani încoace nu au mai recoltat miere de o aşa culoare. „De cînd mă ocup cu apicultura, nu am mai văzut aşa miere albă”, a mărturisit Victor Gladchii din Todirești. ”Probabil, albinile au făcut această miere, grație faptului că, anul trecut, condițiile climaterice au favorizat creșterea mai multor flori de cîmp, comparativ cu alți ani”, explică Victor Gladchii.
Vera Pascaru, apicultoare de la Grozasca, la fel a recoltat o astfel de miere anul trecut. Dînsa bănuiește că a obținut-o datorită unei flori, numite busuiocul sălbatic. ”Am încercat să aflu mai multe despre această varietate de miere, dar nu am prea găsit multe răspunsuri”, a făcut dînsa o remarcă. Mierea albă, după cum a fost denumită de apicultori, are o consistență untoasă, ceea ce a atras atenţia multor vizitatori, aceştia confundîndu-l cel mai frecvent cu untura de bursuc.
Forumul Aleşilor Locali ai Partidului Liberal Democrat din Moldova – la Ungheni
Peste 900 de aleşi locali liberal-democraţi s-au întrunit, pe 9 februarie, la Ungheni. Au venit din toate colţurile Republicii Moldova: şi de la Briceni, şi de la Comrat, şi de la Orhei, şi de la Străşeni… Au venit pentru a participa la cea de a treia ediţie a Forumului Aleşilor Locali ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, care s-a desfăşurat în incinta Palatului de Cultură din oraşul Ungheni.
Sala mare de aici a devenit, pentru cîteva ore, centrul unor discuţii şi opinii dintre cele mai interesante.
Opţiunea europeană – unica viabilă pentru Republica Moldova
Printre cei care au luat cuvîntul s-au numărat şi gazdele, atît preşedintele raionului, Iurie Toma, el şi preşedinte al Organizaţiei Teritoriale Ungheni a PLDM, cît şi primarul de Ungheni, Alexandru Ambros.
“Ne aflăm cu toţii în acest palat al culturii, pe care mi-l doresc nu doar regional, ci chiar naţional cultural-educaţional. Cu şase-şapte ani în urmă, era într-o stare deplorabilă. Am schimbat acoperişul, am schimbat geamurile şi uşile, am reparat capital reţelele electrice, termice, canalizarea, am construit de la zero o centrală termică şi, iată, azi avem un edificiu care poate găzdui numeroase manifestări, un edificiu cu săli de dans, cu săli de sport”, a subliniat Alexandru Ambros, ţinînd să accentueze că aceste schimbări se datorează, în mare parte, echipei PLDM şi, în mod special, preşedintelui Vlad Filat.
Vorbind despre priectele realizate, Alexandru Ambros şi-a îndemnat colegii să facă tot posibilul ca să fie pregătiţi pentru a valorifica şi a absorbi finanţele ce vor veni în cantităţi mari din fondurile europene.
Preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma, le-a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru implicare, pentru faptul că au dat curs invitaţiei de a participa la acest Forum important de la Ungheni, dînd, totodată, asigurări că “Ungheniul va merge numai înainte, numai spre Europa”.
“Acum avem posibilitatea să vedem lumina, să vedem rezultatul, să demonstrăm rezultatul muncii noastre. Am să vă dau un exemplu mic – în raionul Ungheni, în trei ani de administrație PLDM, s-au reușit investiții de infrastructură de şapte ori mai mari decît în opt ani de comunism”, a spus dînsul. Iurie Toma a ţinut să sublinieze, totodată, că acesta “e doar un început, este doar primul efort”.
“Noi am demonstrat că putem construi o țară cu adevărat europeană”, a mai adăugat dînsul, încheind cu sloganul actual al PLDM: “Înainte, nu înapoi!”.
Veşti bune pentru ungheneni, în primul rînd
Fiind la Ungheni, la Forumul Aleşilor Locali ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, premierul Iurie Leancă a adus cîteva veşti bune pentru această parte a Republicii Moldova. “Vom lansa noi proiecte. Ungheniul este o zonă simptomatică pentru aceste proiecte pozitive. Sper să putem reveni în cîteva luni pentru a sărbători lansarea gazoductului Iași-Ungheni, care va oferi gaz de alternativă și la prețuri mai accesibile, pentru început, pentru raionul Ungheni și, eventual, Nisporeni. Vor demara lucrările de construcție a unui nou pod rutier care va lega R. Moldova de restul Europei. În aprilie-mai, vom demara lucrările de reabilitare a drumului Chișinău-Ungheni”, a spus dînsul.
Locaţia celei de-a treia ediţii a Forumului Aleşilor Locali ai Partidului Liberal Democrat din Moldova nu a fost deloc întîmplătoare. Or, Ungheniul, şi oraşul, şi raionul, a demonstrat că este iniţiatorul multor proiecte, este un adevărat model de modernizare şi dezvoltare continuă. Este tot mai aproape de Europa, şi prin amplasarea geografică, dar şi prin schimbările ce survin aici.
Publicitate Politică
Serghei Cladco: „Expoziţia „Fabricat în Moldova” – o pistă de lansare pentru mulţi antreprenori”
S-a încheiat şi ediţia a XIII-a a celei mai importante expoziţii a anului, „Fabricat în Moldova”. Spiritele s-au mai liniştit, apele s-au mai limpezit, astfel că a venit timpul să se facă şi unele concluzii. Cine altul ar putea să le facă mai bine decît Serghei Cladco, preşedintele filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), căci se ştie că anume această organizaţie este iniţiatoarea şi una dintre organizatoarele evenimentului.
Domnule Cladco, aş vrea să vă referiţi la regiunea noastră, Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, unde-şi desfăşoară activitatea filiala Ungheni a CCI. Care a fost specificul acestui an, cine a participat la expoziţie şi cum?
Trebuie să spun că, în ultimii ani, toate trei raioane din regiunea noastră participă activ, cu standuri colective la expoziţie. Mai mult ca atît, se observă o implicare activă a autorităţilor publice raionale, care se arată foarte interesate de eveniment. Nu a fost o excepţie nici acest an. Tot mai multă lume înţelege că, graţie acestei expoziţii, poţi să-ţi promovezi produsele, mai ales că fiecare raion sau regiune îşi are specificul său. Anume aici poţi vedea care sînt tendinţele, ce produse sînt caracteristice. Numai la „Fabricat în Moldova” poţi vedea în ansamblu ce se face şi la ce etapă de dezvoltare este economia noastră. Rămîi cu adevărat încîntat. Să ştiţi că nu mai este economia Republicii Moldova la pămînt. Sînt începuturi, sînt produse de calitate.
Se ştie că în regiunea noastră există mult mai mulţi antreprenori, agenţi economici, meşteri populari care ar putea participa la această expoziţie. Totuşi, nu participă. De ce?
Avem unele întreprinderi mari deja, specializate, cum ar fi întreprinderile de prelucrare a strugurilor, de vinificaţie. Acestea, în mare parte, aleg să participe la expoziţii de profil. Sau există întreprinderi mari, cum ar fi cea de producere a covoarelor, de producere a mobilei. Ele au depăşit deja etapa cînd vroiau să participe la Expoziţia „Fabricat în Moldova”, să-şi promoveze produsele. Au devenit adevărate brenduri, au segmentul lor pentru a-şi comercializa produsele.
Adică, unele întreprinderi deja au depăşit această etapă, altele încă nu au ajuns la nivelul care să le permită să participe la o asemenea expoziţie.
Aveţi perfectă dreptate. Îmi amintesc că, acum vreo cinci ani, fabrica de mobilă, pe atunci „Cavio”, care abia prindea rădăcini, participa la Expoziţia „Fabricat în Moldova”. Acum şi-a deschis aripile, şi-a găsit clienţi, inclusiv peste hotare. De ce să participe, cînd are magazine peste tot, iar produsele sale sînt cunoscute şi solicitate?
Înţeleg că această expoziţie este, de fapt, o pistă de lansare pentru unii antreprenori.
Exact. Atunci cînd ai un produs nou, vrei să-l testezi şi participarea la o expoziţie este cea mai bună modalitate în acest sens, mai ales dacă acea expoziţie e cu vînzare. Dacă produsul e solicitat, înseamnă că producătorul a ales ceea ce trebuie şi poate să muncească în continuare în această direcţie. Vă voi da un exemplu, ca să înţelegeţi mai bine ce înseamnă, de fapt, o expoziţie. Cu vreo zece ani în urmă, trebuia să participăm la o expoziţie tradiţională de confecţii şi produse ale industriei uşoare la Iaşi. Am insistat să participe atunci şi fabrica de covoare din Ungheni, chiar dacă nu se prea înscria în acea expoziţie. Chiar din prima zi, toate mostrele, iar ei au venit cu peste o sută de covoare, s-au vîndut. Cumpărătorii au venit năvală, atît de mult i-au cucerit covoarele din Ungheni. Peste un an, la Iaşi a fost deschis deja un mare centru comercial de covoare, „Basarabia Grup”. Astăzi, covoarele din Ungheni pot fi văzute în foarte multe ţări din lume. Este deschisă o fabrică de covoare şi la Alba Iulia. Iată cum se întîmplă.
Deci, concluzia?
Producătorul nostru autohton nu trebuie să rateze nici o şansă să participe la asemenea expoziţii. Este îmbucurător că numărul de participanţi la „Fabricat în Moldova” e în continuă creştere. În primii an doi ani, această expoziţie era organizată în Palatul Naţional, în condiţii teribile, în holul de la etajul doi, pe sub scări, în subsol… În acest an, de exemplu, a fost organizată în două pavilioane de la Centrul expoziţional „Moldexpo”. Mai mult ca atît, în cadrul Expoziţiei se organizează şi cel mai mare concurs al celor mai importante brenduri din R. Moldova – Marca comercială a anului. Este o festivitate care nu cedează cu nimic unor evenimente similare din alte ţări.
De aceea, de fiecare dată, încercăm să convingem cît mai mulţi antreprenori să participe la Expoziţia „Fabricat în Moldova”. Numai aşa poţi deveni cunoscut, iar produsul tău – solicitat.
Doar aur pentru regiune
Și președintele raionului Călărași, Ilie Rău, și președintele raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, și cel al raionului Ungheni, Iurie Toma, s-au ales cu cîte o medalie de aur a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova”, ediţia a XIII-a.
Evenimentul s-a produs pe 30 ianuarie, la Palatul Republicii, în cadrul unei ceremonii festive de decernare a premiilor ”Marca comercială a anului 2013”, la care a participat toată elita antreprenoriatului național, numeroși demnitari, dar și reprezentanți ai corpului diplomatic.
Dinstincțiile le-au fost conferite celor trei președinți pentru buna participare cu standuri colective ale antreprenorilor din teritoriu la expoziție.
Raionul Nisporeni e la primul său succes de acest gen, iar Călărașiul a repetat performanţa din anul trecut. La Ungheni medalia de aur a venit deja pentru a treia oară consecutiv.
În aceeași zi, un trofeu ”Mercuriul de aur” a mers către Zona Economică Liberă ”Ungheni-Business”, la categoria ”Mărfuri și servicii B2B”, nominația ”Export”. De notat că în cadrul ceremoniei au fost acordate 51 de astfel de trofee.
Prestația antreprenorilor din cele trei raioane la expoziția ”Fabricat în Moldova”a fost apreciată la cel mai înalt nivel de către Serghei Cladco, șeful filialei Ungheni a Camerei de Comerț și Industrie. Dînsul s-a arătat satisfăcut de rezultatele obţinute la concursul
”Marca comercială a anului 2013”. ”Mă bucur că și în acest an regiunea noastră a avut o imagine bună la cel mai important eveniment al anului”, a punctat Serghei Cladco.
La concursul din acest an au fost selectate 150 de proiecte de mărci comerciale, care au concurat în cadrul a nouă nominalizări. În total, au fost acordate 86 de premii. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova de comun cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
VIDEO | Prima expoziție personală a unei tinere pictorițe din Ungheni
Iubitorii de artă și frumos din orașul Ungheni au avut ocazia să asiste la lansarea expoziției de lucrări picatate a unei tinere unghenence.
Alexandra Beșliu este elevă a școlii de Arte Plastice din Ungheni și recent și-a lansat prima expoziție personală cu genericul ”Melodie”.
Autoarea lucrărilor spune că a lucrat în goaș și i-a luat mai bine de 1 an de zile pentru a pregăti această expoziție.
Sursa: Canal Regional
Ceea ce, poate, nu aţi ştiut despre epilepsie
La ora actuală, în lume suferă de epilepsie aproximativ 40 de milioane de oameni. Este o boală ce afectează ambele sexe, la orice vîrstă, dar mai cu seamă sugarii şi copiii.
Se deosebesc două tipuri de epilepsie: idiopatică – cauza nu este cunoscută; simptomatică – cauza este bine cunoscută. Ar putea fi şi influenţele genetice, şi anomaliile congenitale, şi utilizarea medicamentelor sau intoxicaţiile în timpul gravidităţii (cu alcool, tutun, droguri).
Epilepsia poate apărea şi în urma naşterii prelungite din cauza slăbirii musculaturii uterului sau anomaliilor de bazin şi cordon ombilical. Printre cauzele apariţiei epilepsiei se numără şi traumatismele cranio-cerbrale, procesele tumorale, alergiile toxice, bolile vasculare ale creerului. Convulsiile sînt singurul simptom vizibil al epilepsiei. În jumătate dintre cazuri, prima criză debutează prin aşa-numita aură, care durează de la cîteva secunde pînă la 1-2 minute, rareori mai mult. Ea diferă de la bolnav la bolnav. Unii se sufocă, nu le ajunge aer, alţii au dureri în burtă, greţuri, vomă, senzaţii de foame; poate fi observată paliditatea feţei sau, dimpotrivă, roşeaţa. O parte din bolnavi văd pete roşii, aud glasuri, zgomote, melodii, simt un gust amar, sau dulce, miros de fum, de ţigară etc.
Apoi, persoana pierde conştienţa, se prăbuşeşte, se contractă musculatura (convulsii) întregului organism, care duce la oprirea respiraţiei, faţa devine cianotică (violetă). Anume de la culoarea fieţei a provenit expresia „boala neagră”, cum e supranumită această maladie în popor.
După criză, unii bolnavi au un somn adînc, de cîteva ore, alţii îşi revin imediat, simţind slăbiciuni, moleşeală, dureri musculare.
Sînt şi cazuri în care criza se caracterizează prin pierderea conştienţei şi convulsii de cîteva secunde, bolnavul nu cade, dar apare amnezia (nu ţine minte nimic). Astfel, bolnavul poate să încremenească, să scape din mînă obiecte, să întrerupă acţiunea începută, vorbirea, faţa se înroşeşte. Această stare durează 5-15 secunde şi se întîlneşte mai des la copii, repetîndu-se de cîteva ori pe zi. Dacă educatoarele sau dădacele de la grădiniţe observă asemenea comportament la copil, e necesar să anunţe părinţii. Se recomandă consultul neurologului.
Evoluţia cronică a epilepsiei duce la schimbări ale personalităţii, se schimbă caracterul, interesele, unii bolnavi devin mai egoişti, mai agresivi.
Primul ajutor
Pacientul se aşează într-un loc sigur, departe de drum, de obiecte ascuţite, de foc sau apă. Se scot hainele strîmte, în special din jurul gîtului. Se aşează sub un unghi şi cu capul pe o parte, ca să se prevină aspiraţia (oprirea respiraţiei). Sub cap se pune ceva moale. Se păstrează calmul.
Nu se recomandă fixarea membrelor, deschiderea cavităţii bucale cu forţa (cu o lingură sau alt obiect) în mijlocul crizei, masajul cardiac (al inimii) sau respiraţia gură la gură, imobilizarea bolnavului.
Nu există nici un tratament care să vindece epilepsia, dar există tratamente care să controleze apariţia convulsiilor epileptice şi care pot preveni repetarea acestora. E necesară conlucrarea cu medicul specialist neurolog.
Valeriu Jardan
medic neurolog, cat. superioară
De la Eminescu şi Alecsandri pîn-la Prometeu şi Gaudeamus
Fiecare a patra instituţie de învăţămînt din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi poartă un nume. Unele şi-au ales nume arhicunoscute, altele – mai puţin cunoscute. Practic, fiecare a treia instituţie din raioanele Ungheni şi Nisporeni are un nume. La Călăraşi, fiecare a şaptea instituţie de învăţămînt a ales să poarte numele unei personalităţi.
Cei mai populari – scriitorii
Fiecare dintre cele trei raioane are cîte o instituţie, liceu sau gimnaziu, ce poartă numele lui Mihai Eminescu. La fel – şi numele lui Ion Creangă.
Liceul din Iurceni, Nisporeni şi gimnaziul din Ţîghira, Ungheni au ales să poarte numele lui Grigore Vieru, explicaţia fiind aceeaşi: cîndva, pe aici a fost însuşi poetul.
Două licee, unul din Călăraşi şi altul din Ungheni, poartă numele lui Vasile Alecsandri. Tot nume de scriitori şi-au ales şi alte instituţii de învăţămînt din regiune. Un liceu din Nisporeni poartă numele lui Mircea Eliade, altul, din Călăraşi – numele lui Mihail Sadoveanu. La Ungheni găsim Liceul „Gheorghe Asachi”, iar la Pîrliţa (raionul Ungheni) – Liceul „Alexei Mateevici”. Tot la Pîrliţa, gimnaziul local poartă numele lui Ion Vatamanu, iar la Ungheni o şcoală primară şi-a ales numele lui Spiridon Vangheli.
Nume de domnitori
Nu au fost trecute cu vederea nici numele unor domnitori. Cum putea să lipsească numele lui Ştefan cel Mare? L-au ales şi-l poartă cu cinste, de ani buni, un liceu din Nisporeni şi altul din Bravicea Călăraşilor. Liceul din Vărzăreşti, raionul Nisporeni a optat pentru numele domnitorului Alexandru cel Bun, iar liceul din oraşul Corneşti, raionul Ungheni – pentru Dimitrie Cantemir.
Au revenit la baştină
Gimnaziul din satul Măgurele, raionul Ungheni a decis să-şi aleagă drept patron spiritual un consătean, regretatul critic şi istoric literar Vasile Badiu.
A revenit acasă, cu zece ani în urmă, şi regretatul Boris Cazacu, lingvist și filolog, membru corespondent al Academiei Române, originar din Zberoaia Nisporeniului. Numele lui îl poartă cu mîndrie unul dintre liceele nisporenene. „Noi nu ne avîntăm după nume străine atîta timp cît le avem pe ale noastre”, ne-a spus Valeriu Dima, directorul instituţiei respective, subliniind, totodată, că un bust al distinsului savant a fost instalat în incinta liceului.
Şi-a regăsit locul la baştină, în satul Cornova, raionul Ungheni, şi preotul savant Paul Mihail, membru de onoare al Academiei Române, feciorul unor simpli învăţători din Cornova începutului secolului al XX-lea, care a fost nevoit să ia calea pribejiei în anul 1941.
Tot acasă a revenit şi scriitorul Vasile Vasilache, unul dintre cei mai mari prozatori ai Republicii Moldova. Numele lui îl poartă acum gimnaziul din Unţeşti, raionul Ungheni.
În memoria unui şef de direcţie
De şapte ani, gimnaziul din Valea Mare, Ungheni poartă numele lui Andrei Chivriga, pedagogul care a condus Direcţia raională de învăţămînt aproape două decenii. Decizia de a-i conferi instituţiei respective numele lui Andrei Chivirga a fost dictată de faptul că dînsul a fost director de şcoală aici mai bine de zece ani, a făcut explicaţiile de rigoare actualul director, Nicolae Irovan, subliniind că meritele acestuia sînt incontestabile.
Morţi în război, vii în şcoli
Patru instituţii de învăţămînt din regiune poartă numele unor consăteni morţi în conflictul de pe Nistru. Valeriu Dumbravă este un erou pentru elevii din Cioreşti, Nisporeni, iar Valeriu Bulicanu – pentru elevii din Boldureşti. Gimnaziul din Condrăteşti, Ungheni, poartă numele lui Pavel Buruiană, iar gimnaziul din Boghenii Noi, acelaşi raion, şi-a ales numele judecătorului Anatol Popovici, mort la doar 30 de ani în aceeaşi conflagraţie militară. Şi gimnaziul din Buşila, Ungheni, poartă numele unui consătean căzut în război, doar că în Afganistan.
Din negură de vremi
Alte cîteva licee şi-au ales nume venite din negură de vremi. Prometeu, nume de zeu, a fost ales de către liceul din satul Grozeşti, raionul Nisporeni. Gaudeamus, un cîntec găsit în manuscrisele latine din secolul al XIII-lea, ce promova bucuria vieţii, se regăseşte acum în titulatura liceului din satul Petreşti, Ungheni. Elada, numele străvechi al Greciei, îl poartă liceul din Măcăreşti, Ungheni, şi a fost dat în cinstea celor care au finanţat construţia unui edificiu modern şi exclusivist aici – Patriarhia Constantinopolului.
Țara aceasta nu are cum trăi bine
Foarte mulți dintre noi au avut ocazia să audă de la persoane plecate peste hotare că „aici”, adică acasă, lucrurile stau altfel decît „acolo”, adică în țara de adopție. Noi, cei care am rămas acasă, care nu am plecat, ne enervăm, ne supărăm, ba chiar îndrăznim să aruncăm fraze de genul: „Parcă ar fi din fund de boier. Se dă civilizat după ce a fost mai mulți ani gastarbeiter prin Europa. Uite acum ce punctual și educat mai este”. Și tot așa mai departe.
Din experiența mea, am reușit să învăț că punctualitatea nu e doar un semn de educație, ci și un mod firesc de a privi și a face careva lucruri. Săptămîna trecută, din cauza lipsei de timp, am fost nevoit să iau maxi-taxiul, alfel spus, „rutiera” Chișinău-Ungheni. Ora plecării era scrisă cu cifre mari pe parbriz – 11:20. Aceeași oră era trecută și pe bilet.
Am urcat în maxi-taxi. În spatele meu, pe bancă, stătea un bărbat. Se vedea că e străin. Se grăbea la Ungheni pentru a-și lua camionul de la reparaţie, ca apoi să plece în Europa. Lîngă el – un alt bărbat. Din cîte am înțeles, se cunoșteau. Se pare că aveau același gen de activitate: se ocupau cu transportarea încărcăturilor, lucrau pe TIR-uri.
În sfîrșit, a venit și ora plecării. În jurul mașinii – țipenie de om. Străinul începu a da primele semne de îngrijorare. Se vedea de la o poştă că este contrariat. Se uită la ceas, apoi în bilet, după care iar la ceas. Nedumerit, își întreabă vecinul cît e ora. Celălalt îl liniștește: „Fii pe pace, acuși, în două-trei minute, plecăm. Oricum o să ajungem. Ha-ha-ha, nu tot acolo o să fim?”.
„Da, dar eu am promis că voi fi la vamă la ora 14.00. Acolo voi fi așteptat”, spuse străinul într-o limbă română stîlcită, însă cu o străduință mai mare decît o fac unii dintre rușii din țara noastră. Într-un final, peste vreo trei-patru minute de la ora stabilită, îşi face apariţia și conducătorul auto. La întrebarea, cînd pornim, că e timpul deja, el răspunse pe un ton zeflemitor, plin de ironie și îngîmfare: „Acuși. Nu vin turcii…”.
Iată atunci am aflat că străinul era, de fapt, de origine turcă, născut în Germania. Cu siguranță, omul nu a înțeles de ce trebuie să vină turcii și unde sînt ei acum.
În sfîrșit, pornim. La ora 11:26. Este greu să descriu fața turcului atunci cînd microbuzul s-a oprit la colțul Gării de Nord, pentru ca șoferul să-și ia „documentele”. Bietul om… O fi crezut că e așa de aproape Ungheniul și, pentru o plimbare de zece metri, a fost nevoit să dea atîția bani şi să piardă atîta amar de timp. Sau poate s-o fi gîndit că s-a defectat mașina.
Pe drum am făcut nenumărate opriri, pentru a mai lua cîte un pasager sau pentru a lăsa dintre cei luați. Bietul om nu mai înţelegea nimic. Tot îi adresa vecinului întrebări logice pentru țările civilizate. De fiecare dată, primea cam acelaşi răspuns: „Las’că ajungem… Te vor aștepta ei un pic. Nu tot acolo vom ajunge? Tișe edeși, dalișe budeși”. Nu știu dacă a înțeles ceva, dar, după această frază, omul nu a mai zis nimic.
Sincer să fiu, nici nu ştiu ce să spun. Pe de o parte, nimănui nu-i place să aștepte. Pe de altă parte, toți ne lăsăm așteptați. Ne supărăm atunci cînd sîntem apostrofați că nu facem bine ceva. Dar cum putem fi buni în ceva, dacă nu sîntem buni nici măcar față de noi înșine?
Topul prenumelor primarilor din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi
Nume simple, frecvent întîlnite – cam aceasta este caracteristica prenumelor purtate de primarii localităţilor din cele trei raioane.
La Ungheni, predomină trei prenume: Gheorghe, Ion şi Iurie, pe care le poartă cîte patru primari. Urmează Vasile, numele pe care-l poartă alţi trei primari. Valeriu şi Alexandru îl poartă cîte doi primari. Celelalte prenume ale primarilor din Ungheni sînt „într-un singur exemplar”: Mihail, Victor, Semion, Serghei, Grigore, Aurel, Iacob, Sorin, Stepan, Filip.
Iar cele patru femei-primari poartă numele: Maria, Margareta, Ana şi Galina.
În raionul Ungheni sînt 33 primării, 29 dintre care sînt conduse de bărbaţi.
La Nisporeni, numele mic care predomină printre primari este Valeriu. Trei primari poartă cu mîndrie acest prenume. Pe locul doi se clasează prenumele Nicolae, Victor şi Ion, pe care-l poartă cîte doi primari. În rest, fiecare primar cu numele său, iar acestea sînt diverse: Grigore, Boris, Semion, Iurie, Alexei, Gheorghe, Serghei, Petru, Vladimir, Marin, Damian.
cele două femei-primari poartă nume de regine: Ecaterina şi Elena.
În raionul Nisporeni sînt 23 primării, 21 dintre care sînt conduse de bărbaţi.
La Călăraşi, prenumele Vasile este în top, fiind purtat de către cinci primari. Urmează Gheorghe, prenumele pa care-l poartă alţi patru primari. În raionul Călăraşi avem şi trei primari cu numele Constantin, cîte doi – Grigore şi Valeriu. Cîte unul este Nicolae, Oleg, Lilian, Petru, Ştefan, Victor, Iacob şi Alexandru.
Două femei-primari poartă acelaşi prenume: Elena, celelalte fiind Liuba şi Ecaterina.
În raionul Călăraşi sînt 28 de primării, dintre care 24 sînt conduse de bărbaţi.
Per total, în regiune, prenumele cel mai răspîndit între primari este Gheorghe şi îl poartă fiecare al optulea primar; adică 9 dintre cei 74. Pe locul doi se situează Vasile, prenume purtat de opt primari. Valeriu se află pe locul trei, fiind purtat de şapte primari.
Şi trei femei primari din cele zece poartă acelaşi nume – Elena.
FOTO | Costuleni – un sat supravegheat de vecini
Pornind de la afirmatia: ”Ca in viata sa primesti ceva, trebuie la rindul tau sa si daruiesti”, vecinii unei strazi dins.Costuleni, r-nul Ungheni, care sint implicati in implementarea proiectului “Supraveghere de vecinatate” sunt convinsi ca vor avea ce darui, adica activism civic si colaborare in desfasurarea de durata a proiectului.
De cind s-a aflat de acest proiect si mai ales au fost si instalate panourile de atentionare, curiosii misunau pe strada noastra. Minutele bune de conversatie si explicatie au dat roade, astfel cei interesati au aflat scopul si ce implica acest proiect.
E dovedit faptul ca nu toti oamenii gindesc la fel si mai ales nu toti au aceleasi perceptii. Cu scepticism au privit implementarea proiectului citiva vecini, aici ma refer la lipsa de informare si colaborare intre vecini. Cu parere de bine exista si vecini care sint interesati de acest proiect si chiar se bucura ca pe strada lor sint instalate ”afise portocalii” cum le spun ei. O vecina, dna. Tatiana P. sustine: “Chiar ma bucura si sunt placut surprinsa ca localitatea noastra, dar mai ales strada pe care locuiesc a fost aleasa in implementarea proiectului. Acest program ne ajuta sa ne dezvoltam relatiile cu vecinii, sa fim mai atenti la ceea ce se intimpla pe strada noastra, sa fim activi si sa colaboram. Instruirea facuta de liderul de sector ne-a imobilizat, astfel stim ce avem de facut in caz de furturi , persoane straine si alte situatii” .
Deseori locuitorii altor strazi invecinate imi adresau frecventa intrebare: “De ce doar pe strada voastra sint instalate aceste afise?”, iar eu raspundeam zimbind: “Pentru ca sintem mai norocosi!”.
Mi-as dori sa cred ca acest proiect va avea durabilitate si mai ales va prinde proportii, extizindu-se si pe alte strazi din localitate, doar asa vom putea deveni o comunitate unita, constienta si vom lupta cu fenomenului furtului din gospodarii.[wzslider]
Articol de Maria Morari / supravegheredevecinatate.wordpress.com
Foto: supravegheredevecinatate.wordpress.com
VIDEO | Şi la Călăraşi există o pîrtie de schi
La doar un kilometru de oraşul Călăraşi, mai exact, în preajma satului Tuzara, este amenajată o pîrtie, astfel că amatorii de schi au un loc al lor de distracţii. Vin aici şi cu schiurile, dar şi cu săniile.
Nimeni, deocamdată, nu le oferă nici echipament pentru închiriat, nici izvar. Nu există nici un teleferic sau măcar un tractor (ca la Cioreşti, raionul Nisporeni), care să transporte schiorii în deal. Iar lungimea pîrtiei este impresionantă – de aproape trei kilometri. Unicul motiv de bucurie pentru entuziaşti este că pot schia sau să se dea cu sania 24 din 24 ore, şi încă gratis! Pe timp de noapte, pîrtia este luminată.
Nicolae Rozembac, proprietarul pîrtiei, spune că, pe viitor, are de gînd să construiască aici un hotel pentru turişti, dar şi un teleferic pentru schiori. „Sperăm să începem construcţia chiar în vară. Pînă atunci, poate vom găsi şi potenţiali investitori”, a menţionat dînsul, remarcînd că e nevoie de foarte mulţi bani, fără să numească o sumă concretă. Totuşi, proprietarul a dat asigurări că schimbările vor fi de proporţii şi vor fi vizibile chiar în iarna următoare.
Deşi, deocamdată, nu se prea cunoaşte despre acestă pîrtie, Nicolae Rozembac susţine că vizitatori sînt suficienţi, iar în zilele de odihnă aceştia stau pînă noaptea tîrziu.
Zăpadă de-ar fi mai multă şi pentru o durată mai lungă.
Video: publika.md
Prieteni şi parteneri | Vasile Mîrza, inginer-şef silvic la ÎS „Nisporeni-Silva”: „Mulțumesc, Expresul!”
M-am simțit minunat alături de echipa ”Expresul” pe parcursul anului 2013, cînd, împreună, cu deschidere şi bunăvoinţă, am reuşit să realizăm o carte despre pădurile nisporenene. Era un vis al meu şi nici nu îndrăzneam să-mi imaginez că ar putea fi realizat.
Cum ați aflat despre „Expresul”?
Nu-mi aduc aminte exact cînd am luat pentru prima dată în mînă ziarul, dar știu că, atunci cînd s-a abonat întreprinderea, am început să-l citesc cu regularitate şi cu mare interes. Pentru mine era ceva mai deosebit decît celelalte ziare locale, fiindcă aflam noutăți și de la Călărași, și de la Ungheni. Parcă mi-aș mai fi dorit în „Expresul” și ceva informaţii de la Hîncești. Or, aceste raioane reprezintă zona de centru a țării noastre.
Ce părere ați reușit să vă faceți despre ziar?
Nu vreau să supăr pe nimeni, dar anume aici găsesc, de fiecare dată, noutăți dintre cele mai proaspete și corecte, atît despre activitatea întreprinderilor din regiune, cît şi despre oamenii simpli. De fapt, din „Expresul” mă informez despre toate evenimentele din aceste trei raioane.
ceea ce nu-mi prea place e că literele sînt prea mici. Dacă echipa redacțională ar lua o decizie să facă mai mari caracterele de literă, cred că mai mulți bătrîni ar citi acest ziar, fiindcă este cu adevărat unul interesant.
Sper să realizăm multe lucruri frumoase împreună și în 2014.
Arta într-o ceașcă de cafea
La Ungheni a apărut o modaltate nouă de a-i face pe oameni să-şi descreţească frunţile. Comanzi un capucino și, cînd colo, te pomenești cu un zîmbet în ceașcă, sau cu o inimioară. Eu m-am pomenit cu inscripția ”Expresul”.
O face cu mult har şi măiestrie o tînără în vîrstă de 28 de ani, Natalia Ciobanu, originară din satul Zagarancea. A revenit recent din Italia, unde a muncit timp de cinci ani în calitate de barman. A urmat acolo chiar şi un curs de pregătire profesională, astfel că a învăţat să prepare nu doar cel mai gustos capucino, ci şi să deseneze pe cafea.
”E nevoie doar de cîteva secunde ca să faci un desen pe cafea. În schimb, ce bucurie îi provoci clientului pentru o zi întreagă!”, spune tînăra. Nu o costă nimic, afirmă ea, să decoreze o banală cafea cu lapte. Nu e ceva ieşit din comun. Trebuie doar să prepari o spumă densă de lapte, pe care o torni deasupra cafelei, apoi, cu ajutorul unei mici pompe, desenezi, din ciocolată topită, orice.
Îndemînarea vine cu timpul. ”Să fiu sinceră, la școală nu am prea avut mari succese la arta plastică. Nu îmi plăcea şi nici nu puteam să desenez. Acum, desenele îmi reușesc şi parcă vin de la sine”, mărturiseşte Natalia.
De cînd a revenit la Ungheni, unde lucrează barman într-un local destul de popular, tot mai mulţi clienţi aşteaptă să vadă în cafelele lor diverse desene. Cel mai des aceştia comandă inimioare, iar ea le desenează cu plăcere. ”Unii doresc să-și vadă în ceașcă prenumele. Le satisfac cu drag şi această dorinţă”, mai spune.
Vrea să-i vadă pe toţi cu zîmbetul pe buze, bine dispuşi. Mai vrea să le ofere tuturor doar cafea de calitate, cafea veritabilă, preparată aşa cum ştie doar ea. ”Cînd sînt la serviciu, încerc să renunț la toate felurile de cafea nes în pliculețe. Le spun chelnerilor că am numai cafea și capucnino naturale. Astfel, majoritatea oamenilor le comandă. Este adevărat, plătesc puțin mai mult, dar, în schimb, nu consumă E-uri de tot felul şi zahăr”, explică Natalia. E şi mai sănătos, dar e şi mai gustos.
Cît privește meseria de barman, e ceea ce şi-a dorit cu adevărat. Îi este aproape sufletului. ”Aici am posibilitatea să mă afirm, să-mi aplic creativitatea”, spune. Iar clienţii deja au îndrăgit-o, chiar şi-a făcut prieteni printre ei. Cu toate acestea, Natalia nu se va reține prea mult la Ungheni. Are de gînd să se întoarcă în Italia, pentru a cîștiga mai mulți bani. Visează la un local al ei, unul select, unde lumea să vină cu plăcere pentru a savura din ceea ce prepapră cu atîta drag. Îl va deschide neapărat la Ungheni. Cel puţin, asta îşi doreşte acum.
Prenume inspirate din filme şi calendare bisericeşti
Alexandru a fost cel mai în vogă prenume în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi în anul 2013. Specialiştii de la cele trei oficii ale stării civile au afirmat, într-un glas, că mulţi părinţi au dat preferinţă anume acestui prenume copiilor lor născuţi anul trecut.
Unii – în cinstea părinţilor sau buneilor, alţii – conform calendarului bisericesc sau, pur şi simplu, că le-a plăcut prenumele. Toţi, însă, şi-au dorit ca acest prenume să le poarte noroc bebeluşilor. Unde mai pui că este unul dintre cele mai vechi prenume, purtate de regi şi domnitori, iar conform numerologilor, purtătorii acestui nume au o personalitate puternică, impresionantă, cu un aer de aristocrație.
La Ungheni au fost destul de frecvente şi prenumele Sebastian sau David.
Multe dintre fetiţele născute în raionul Nisporeni au primit prenumele Mihaela, Nicoleta sau Ana-Maria, iar la Călăraşi – Cristina şi Andreea. La Ungheni preferate au fost Bianca, Mădălina sau Mihaela.
Tot mai rar se regăsesc, în toate cele trei raioane, prenumele de origine slavonă, care erau la mare putere acum 20 de ani. În schimb, tot mai des apar prenume preluate de peste Prut. Dovadă sînt şi majoritatea prenumelor în vogă în anul 2013.
Continuă să fie înregistrate şi prenume mai puţin obişnuite pentru poporul nostru. Unele dintre ele – nu doar greu de reţinut, ci şi complicat de pronunţat. De exemplu, Sinclitichia, prenume înregistrat la Ungheni. Sau Maristela, Elidar, Darislav, Namira, Demir, Domnina şi aşa mai departe.
Printre prenumele mai puţin obişnuite, întregistrate la Călăraşi, s-a regăsit Nectaria, chiar dacă, potrivit Violetei Chiriac, şefa Oficiului Stare Civilă, părinţii s-au condus de calendarul bisericesc. Kevin, Valesia-Viviana sau Selena au fost alte prenume rar întîlnite în lista nou-născuţilor din raionul Călăraşi.
Printre cele mai curioase prenume înregistrate la Nisporeni se numără Tuz sau Versavia. Ori Sarah, prenume frecvent la americani şi foarte rar întîlnit la noi.
De notat că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în oficiile de stare civilă din Republica Moldova este înregistrat orice prenume, la dorinţa părinţilor. „Contează ca ei să se gîndească bine cum vor purta copii lor, peste ani, prenumele ales şi dacă acesta le va fi pe plac”, a subliniat Svetlana Andrieş, şefa Oficiului Stării Civile din Ungheni.
Frumos început de februarie. Şi incitant
Recunosc, nu-mi plac emisiunile gen monden, în care se vorbeşte cine şi cu cine s-a mai întîlnit, cine şi de cine a divorţat, cine şi ce a mai declarat… Consider că sînt lucruri mult mai interesante şi utile de ştiut.
Totuşi, într-o bună seară, am ales să mă uit anume la una dintre asemenea emisiuni. Se adunaseră vreo patru inşi, jurnalişti mondeni, experţi în nu ştiu ce, să discute un subiect foarte important, se vede, pentru societate: un divorţ. Şi ce mai discuţii erau!
La un moment dat, a fost invitată în platou şi o prietenă a celei ce divorţa. De fapt, o fostă prietenă. Avea femeia să spună ceva. Venise cu o mapă, în care tot încerca să spună că are nişte acte foarte importante pe care o să le arate publicului la final.
Să vedeţi ce zarvă s-a pornit! Marii experţi în divorţuri s-au năpustit cu toţii asupra sărmanei femei, învinuind-o de toate relele. „Trădare! Trădare!”, strigau, fără să-i permită să spună barem un cuvînt în apărarea ei. Ce mai, un spectacol demn de pana marelui dramaturg şi pamfletar Ion Luca Caragiale. Sau a lui Eugen Ionesco, protagonist al teatrului absurdului.
Şi tot aşa, timp de mai bine de jumătate de oră, „gaiţele”, adunate grămăjoară, şi-au tot exprimat indignarea faţă de acea femeie.
Cum ea vroia să spună ceva, „gaiţele” săreau imediat şi-i închideau gura. S-a tot străduit femeia, s-a tot străduit, dar fără folos. Nu i-a rămas decît să zîmbească. Un zîmbet misterios. A lăsat oaspeţii din studiou, experţi în ale divorţului, să se manifeste în toată splendoarea lor.
La final, toţi odată, şi-au amintit că acea femeie venise cu o mapă. S-au oprit brusc din discursurile lor şi au făcut linişte. O linişte mormîntală. Rămînea doar să mai bată tobele şi… să fie scoase din mapă acele acte ce trebuiau să dovedească ceea ce au strigat timp de mai bine de jumătate de oră „experţii” – trădarea.
Aici, acea femeie, fostă prietenă, a mai zîmbit o dată. Din toată inima. Şi a scos din mapă cîteva contracte, încheiate de fosta, cică, prietenă cu anumite companii. Contracte perfect legale, pe care i le încredinţase anume ei spre păstrare. „Atîta timp cît vor fi la mine, nimeni nu le va şti conţinutul, pentru că asta a fost înţelegerea. Am vrut să vă demonstrez că le am încă la mine şi că, dacă aş fi trădătoare, demult le-aş fi dat publicităţii”.
Frumos început de februarie. Şi incitant. Ce spun gaieţele noastre autohtone? Şi mioritice?
O nouă premieră, a tinerilor antreprenori
De acum înainte, tinerii antreprenori ungheneni, dar şi cei care vor dori să inițieze o afacere, vor putea beneficia de sprijin și consultanță din partea Camerei Internaționale a Tinerilor Antreprenori – Junior Chamber International (JCI). Pe 2 februarie, o filială a acesteia a fost lansată la Ungheni. Evenimentul s-a produs într-un local select și a întrunit toată elita junimii din teritoriu. Au venit să-i susțină la început de cale şi reprezentanţii autorităților publice orăşeneşti şi raionale.
În faţa celor prezenţi a venit cu un mesaj de salut Iaroslav Cojocaru, proaspăt preşedinte al filialei Ungheni a JCI, subliniind că-şi doreşte ”să întrunească în organizaţie tineri implicați în domenii de activitate foarte diferite, să le ofere posibilitatea să se dezvolte pe plan profesional și personal”.
”Noi am fost primii care, acum doi ani, am impulsionat crearea acestei structuri pentru tinerii antreprenori ungheneni. Astăzi ne bucurăm să constatăm că această subdiviziune a prins rădăcini la Ungheni, conturîndu-se şi în aspect juridic”, a declarat pentru
”Expresul” Serghei Cladco, șeful filialei Ungheni a Camerei de Comerț și Industrie . Dînsul și-a exprimat convingerea că, odată cu lansarea JCI Ungheni, se va ”molipsi” de energie de la tinerii businessmani, comparîndu-i cu generatoare de idei noi și inițiative.
De notat că Ungheniul este primul oraş din R.Moldova, după Chişinău, unde a fost creată o filială a JCI.
Horoscop săptămînal. 10 – 16 februarie
Berbec
Veţi avea o săptămînă destul de norocoasă, pentru că veţi vedea cum, încet-încet, planurile încep să prindă contur. În dragoste, totul va fi cum nu se poate mai bine.
Taur
Veţi avea parte de multe provocări care vă vor alunga plictiseala. La serviciu, o situaţie dificilă vă va da ocazia să ieşiţi în evidenţă şi să vă demonstraţi profesionalismul.
Gemeni
Puţină grijă pentru voi şi foarte multă grijă pentru cei din jur. Din păcate, această grijă nu se va traduce prin acte caritabile, ci prin indiscreţii, insistenţe şi o nevoie acută de a bîrfi.
Rac
Începutul săptămînii aduce o călătorie plină de peripeţii. Trebuie să fiţi foarte atenţi la felul în care vă organizaţi activităţile şi, în special, să evitaţi întîrzierile de orice fel.
Leu
Certurile vor fi la ordinea zilei. Sub aspect profesional, puteţi sta liniştiţi: eforturile vă sînt remarcate şi recunoscute. Nici banii nu vor lipsi, dar vor fi destinaţi unor cheltuieli urgente.
Fecioară
Urmează o săptămîna cu multă muncă şi mult stres, aparent fără rost. Nu trebuie să vă eschivaţi de la responsabilităţi pentru că cineva stă cu ochii pe voi şi locul de muncă poate fi în pericol.
Balanţa
Veţi realiza că nu costă nimic să fiţi amabili şi veţi fi deosebit de comunicativi şi săritori în această perioadă. Această atitudine vă va aduce multe avantaje, mai ales la serviciu.
Scorpion
Săptămîna începe frumos, cu o dovadă de iubire. Nu veţi avea parte, în această perioadă, de schimbarea la care visaţi, dar vă veţi face relaţiile necesare unei evoluţii în carieră.
Săgetător
Săptămîna începe cu o alarmă falsă legată de o problemă de sănătate. Veţi fi copleşiţi de sarcini profesionale, cărora le veţi face faţă cu greu. Trebuie să fiţi şi mai zgîrciţi cu banii.
Capricorn
Dragoste, dragoste şi iar dragoste. Cam cu asta vă veţi ocupa. Profesional, veţi avea şansa unei promovări, trebuie doar să fiţi mai atenţi la ceea ce se întîmplă în jur.
Vărsător
Norocul este de partea voastră, pentru că veştile bune vor veni una după alta. Atenţie mare însă la ritmul cheltuielilor, pentru că tentaţiile vor fi numeroase şi banii puţini.
Peşti
Săptămîna începe cu cîteva veşti proaste. Lucrurile stau ceva mai roz pe plan financiar, pentru că veţi avea ocazia să achiziţionaţi niste lucruri valoroase la un preţ bun.
De pe șantierele rusești pe cele israeliene
www.capital.ro
Au avut curaj, încredere în forţele proprii, au trecut cu brio testul profesional, dar şi cel medical şi au ajuns la muncă în Israel. Este vorba de 17 bărbaţi din mai multe localități ale regiunii Ungheni-Nisporeni-Călărași care, grație unui acord bilateral încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi cel al Statului Israel, au plecat, în anul 2013, în Israel să muncească legal în construcții, pentru un salariu lunar de 1500 dolari (19 500 de lei).
Trebuie de menționat că doritori de a pleca încolo au fost mult mai mulți, circa 170, dar au trecut toate etapele de selectare, care au fost, de altfel, foarte dure, doar 17 persoane. Sînt datele oferite de către Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă (AOFM) din toate trei raioane: Ungheni, Nisporeni, Călărași.
Angajatorii israelieni au solicitat specialiști calificați în cofraj de construcție industrializată (cofraj – tipar de lemn sau metal utilizat la executarea elementelor de beton, beton armat sau de alte materiale pentru a li se da forma prevăzută în proiect și a le susține pînă la întărirea betonului), fierari, betoniști, placatori cu experiență în acoperirea podelelor și pereților, tencuitori. Cu excepția tencuitorilor, ceilalţi trebuiau să știe să citească planuri de construcții. Reieșind din aceasta, din regiune au plecat şase placatori, şase armatori, trei tencuitori și doi specialiști în cofraj din lemn.
Specialiștii de la toate trei AOFM susțin într-un glas că majoritatea doritorilor de a ajunge în Israel la muncă au acumulat experiența profesională în Federația Rusă, iar atunci cînd au auzit de oferta Statul Israel, au renunțat la șantierele rusești în favoarea celor israeliene.
Nisporeni
Se pare că cei mai entuziasmați de a pleca la muncă în Israel au fost, anul trecut, nisporenenii. Specialiștii AOFM Nisporeni au înscris în baza de date 96 de potențiali candidate. Angajatorii israileni au selectat doar 11 persoane, cu care au şi fost semnate contracte de muncă pe durata unui an.
Potrivit Cristinei Tabără-Savițchi, specialist superior la AOFM Nisporeni, majoritatea nu au reușit să ”prindă” un contract de muncă în Israel, pentru că nu erau specialiști calificați, dar și din cauza problemelor de sănătate. ”Se ştie că în Israel temperaturile sînt foarte ridicate, de aceea muncitorii trebuie să aibă o sănătate foarte bună”, a explicat specialistul.
În prezent, toți cei care au plecat sînt satisfăcuți atît de condițiile de muncă, cît și de trai. Cel puțin, așa ne-a comunicat Cristina Tabără-Savițchi, menționînd că a discutat chiar recent cu soțiile multor dintre nisporenenii ce muncesc acolo, care au confirmat acest lucru.
Călăraşi
Călărășenii, spre deosebire de nisporeneni, nu s-au prea grăbit să depună actele pentru plecarea la muncă în Israel. Acest fapt ne-a fost confirmat de Galina Enachi, specialist superior la AOFM Călărași. Și asta, nu pentru că au mai multe oferte de muncă în teritoriu, ci deoarece condițiile de angajare sînt foarte dure, susține dînsa.
Totuși, au fost înregistrați în baza de date a Agenției călărășene de Ocupare a Forței de Muncă 42 de doritori, dintre care doar patru au fost angajate.
”Discutăm cu regularitate cu rudele apropiate ale muncitorilor. Pînă la moment, nu a fost înregistrat nici un caz ieșit din comun, oamenii lucrează și sînt remunerați conform contractului de muncă”, a punctat Galina Enachi.
Ungheni
Din raionul Ungheni s-au arătat interesate de oferta de muncă legală în Israel doar 29 de persoane, dintre care numai două au fost aacceptate. Numărul mic de doritori de a pleca la muncă în Israel se explică prin faptul că la Ungheni, în comparaţie cu Nisporeni și Călărași există mai multe posibilități de angajare, susţine Marcela Jitaruc, specialist superior la AOFM Ungheni,. Totodată, dînsa a specificat că monitorizează situația persoanelor angajate în Israel. Ambii bărbați țin legătura cu rudele și spun că sînt mulțumiți.
Apropo
Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă a anunțat o nouă rundă de recrutare a muncitorilor calificați pentru munca temporară legală în domeniul construcțiilor, în Israel. Cele trei agenţii de la Nisporeni, Călărași și Ungheni au înregistrat, de data aceasta, un flux mai mare de doritori, compartiv cu runda precedent. Acest fapt, spun specialiștii, se datorează unei campanii mai ample de informare. De la începutul anului curent, în regiune au depus actele circa 150 de candidați.