Ingrediente:
300 gr carne pentru şniţel, 3 ouă, 2-3 cartofi, 2 morcovi, 300 gr ciuperci ghebe, o ceapă, mainoneză.
Mod de preparare:
Carnea, ouăle, cartofii, morcovii şi ciupercile se fierb. Se taie cubuleţe toate produsele. Se pun într-un vas de sticlă în straturi, după cum urmează: carne, maioneză, ceapă, ciuperci, maioneză, cartofi, maioneză, morcov, gălbenuş de ou, maioneză, albuş de ou dat prin răzătoare.
Se ornamentează cu ciuperci ghebe şi verdeaţă.
Cel mai frumos brad, căci e de la Nisporeni
Bradul din centrul Nisporeniului a fost adus de către… Moș Crăciun și Crăciunița. Cel puțin, așa afirmă primarul de Nisporeni, Ion Gangan, solicitat telefonic de ”Expresul” în aceste zile. Dînsul nu a vrut să facă publică suma cu care a fost achiziţionat principalul decor al sărbătorilor de iarnă, menționînd doar că rolul de Moș Crăciun şi l-a asumat un consilier orășenesc ce a dorit să rămînă în anonimat.
Dar edilul orașului nu a făcut secret din faptul că, pentru împodobirea pomului de Crăciun s-au cheltuit 3600 de lei, bani care au fost oferiţi de consilierii locali din salariile proprii. ”Chiar dacă unele voci, pe la spate, spun că avem un brad sărac, îndrăznesc să-i contrazic pe cei nemulțumiți. Consider că avem un brad înalt și frumos, care înfrumusețează orașul nostru”, a menţionat Ion Gangan. Potrivit dînsului, bradul are o înălţime de zece metri şi-i cel mai frumos, căci e de la Nisporeni.
Referindu-se la startul sărbătorilor de iarnă, primarul a spus că luminiţele în brad au fost aprinse la 1 decembrie, „ca în toată Moldova și Europa”. Noaptea de Revelion va trece la Nisporeni „fără mare tam-tararam și foc de artificii”, căci, susţine edilul, bugetul local e sărăcăcios, astfel că nu pot să-şi permită acest lux. Totuşi, fiecare nisporenean este liber să vină în centrul orașului în noaptea de Anul Nou, ”pentru a ridica cîte o cupă de vin spumant de Nisporeni și a petrece frumos sărbătoarea”.
Și, dacă tot a vorbit despre sărbătorile ce ne bat la ușă, primarul de Nisporeni nu a ezitat să vină, prin intermediul ”Expresului”, și cu un mesaj de felicitare către nisporeneni, transmiţîndu-le urări de bine și mult succes. „Fie ca invidia omenească să rămînă în anul acesta, iar în 2013 să pășim mai buni și mai curați la suflet”, a încheiat Ion Gangan.
Ina Landa
VIDEO | Festivalul ''După datina străbună”
Este deja o traditie faptul ca in ajun de Revelion la Ungheni sa se desfasoare Festivalul Raional de traditii si obiceiuri de iarna cu genericul – ”Dupa Datina Strabuna”. In acest an festivalul a ajuns la cea de-a 16-ea editie si a adunat circa 15 colective artistice din satele raionului. Malanca, Nunta Tarii, Capra, Ursul- sunt doar citeva din obiceiurile de Anul Nou care au fost prezentate publicului.
Membrii colectivelor participante la acest Festival , care au venit aici cu un program artistic sustin ca obiceiurile si traditiile de iarna trebuie mentinute si promovate si in continuare.
Festivalul Raional de traditii si obiceiuri de iarna-”Dupa Datina Strabuna” a debutat pentru prima data inca in anul 1997.
Sursa: EuroNova TV
Iată că s-a mai scurs un an
Trăim ultimele zile ale anului 2012. Un an în care am muncit, am sperat, am obţinut realizări frumoase.
Sfîrşitul lumii nu a venit. Cutremure nu am avut. Războaiele ne-au ocolit. Ce mai vrem?
Să ne bucurăm că păşim sănătoşi în următorul an, chiar dacă e 2013, iar unii tare se mai tem de cifra 13; chiar dacă astrologii prezic că nu va fi cel mai bun an, căci Pluton şi Uranus, fac ce fac, şi ajung iar faţă în faţă, iar din întîlnirile lor ies numai scîntei.
Să ne bucurăm şi să fim optimişti, căci, se ştie, după noapte vine neapărat şi ziua.
Am supravieţuit cumplitei secete din vară, ne-am amuzat pe certurile celor din Alianţă, am făcut haz de necaz, urmărind cum se bat aleşii noştri în Parlament, cum o iau razna preţurile…
A fost, zicem noi, un an bun, dacă vrem să vedem partea plină a paharului sau, cum se mai spune – merele din coş, nu cele din afara lui.
Am încercat şi noi să numărăm merele din coşul nostru. Să ştiţi că au fost multe şi frumoase. „Expresul”, în 2012, şi-a sărbătorit prima dată „rotundă” – 5 ani de la fondare. Ne-am convins încă o dată că, pentru a avea rezultate, trebuie să munceşti. Mult, fără zile de odihnă. Trebuie să fii perseverent, să fii profesionist, să ai bun simţ. E simplu de tot. Dar şi foarte complicat. Mai ales în vremurile noastre, cînd munca, bunul simţ şi profesionalismul nu prea sîn la modă.
E mult mai onorabil să fii mincinos – ajungi repede în Parlament, Guvern sau în fruntea unei instituţii publice foarte importante. E mult mai onorabil să fii hoţ şi corupt – ajungi în cohorta milionarilor şi oamenilor prosperi ai acestei ţări. E mult mai onorabil să fii nesimţit – îţi deschid toţi uşile şi ţi se închină pînă lapîmînt.
Noi am învăţat toate aceste lucruri, le-am însuşit foarte bine, dar vom continua să fim corecţi, să promovăm, în paginile ziarului, istorii cu adevărat de succes, oameni interesanţi, frumoşi la suflet, muncitori. Nu vor lipsi nici suprizele, aşa cum nu au lipsit nici pînă acum.
În 2011, am mers la Nisporeni. În 2012, am mers la Călăraşi. În 2013… Puţină răbdare şi veţi avea parte de o altă supriză.
Sîntem un adevărat ziar regional. Sîntem cu ochii pe trei raioane: Ungheni, Călăraşi, Nisporeni. Cîndva, cu un deceniu în urmă, au fost într-un judeţ. Acum, deşi fiecare e cu casa şi masa lui, cele trei raioane au multe în comun – toate sînt situate în zona codrilor, avînd cea mai frumoasă natură din republică, cele mai frumoase locuri pline de istorie, cei mai buni oameni.
Iar cei mai buni dintre cei buni, cu siguranţă, au ales să citească „Expresul”. Nu ştim exact care e numărul cititorilor noştri din 2013.
Dar, judecînd după semnalele care ne parvin, marea familie a cititorilor „Expresul” continuă să crească. Nu fulminant, nu spectaculos, dar temeinic, ceea ce ne dorim de fapt.
La fine de an, vă urăm, dragii noştri, sărbători fericite! Să aveţi un nou an cît mai bun, cel mai bun de pînă acum!
Să ne auzim de bine şi în anul care vine. Iar cei care, poate, au uitat să se aboneze la „Expresul”, o mai pot face – imediat după anul nou.
La mulţi ani!
Echipa EXPRESUL
Moş Crăciun există! Să ajutăm două fetiţe să creadă în minuni
Surorile Alexandrina și Daniela Cucu din Ungheni spun că Moș Crăciun nu există.
La vîrsta lor, alți copii mai cred în minuni, nu însă și ele. Ştiu că nu vor avea de sărbători bunătăți pe masă, nu vor avea nici cadouri sub brad. Mama lor, care le crește și le educă de una singură, nu are bani pentru aşa ceva. Nu are nici cine să le deschidă ușa. Tata le-a abandonat de cîțiva ani buni.
”Noi putem aștepta cadouri doar atunci cînd mama are bani”, spune Daniela cu tristeţe. Ambele fetiţe au grave probleme de sănătate. Alexandrina este ţintuită la pat. Mama e cea care o şi spală, o şi hrăneşte. Daniela, în vîrstă de 11 ani, merge cu greu, iar picioruşele, de multe ori, nu vor s-o asculte.
Greutățile le-au maturizat mult prea devreme. Totuşi, ele sînt fericite. Sînt fericite că o au pe mama alături. În pofida tuturor greutăţilor, fetele ştiu că ea, cea care le-a dat naştere, nu le va părăsi nicioodată.
Dacă s-ar întîmpla o minune şi, totuşi, Moş Crăciun le-ar păși pragul, ele i-ar cere… o mașină de spălat. „Pentru mama și mîinile ei obosite”, explică Alexandrina.
Pe umerii acestei femei se ține toată casa cu grijile și nevoile ei. „Mă descurc cum pot. Mi-i greu că n-am cu cine lăsa fetele ca să pot merge şi eu la lucru să mai cîștig ceva bani”, recunoaște Elena Cucu, mama fetițelor.
Încearcă din răsputeri să-și ascundă lacrimile de puișorii ei, dar vocea-i tremurîndă o scoate în vileag. Tot venitul familiei se estimează la 1500 de lei pe lună, bani pe care-i primește din pensiile de invaliditate ale fiicelor, dar și un ajutor social.
”Mai înainte, primeam niște compensații pentru lemne, dar acuma au fost scoase”, zice femeia. Unica bucurie este că au casa lor, un apartament micuţ, cu două camere, pe care Elena încearcă să-l repare cu încetișorul. Le-a fost oferit, cu un an în urmă, de primărie.
Era într-un hal fără de hal, părăsit şi devastat. Dar bucuria a fost foarte mare, căci de atunci au cuibușorul lor.
Chiar dacă le vine foarte greu să facă față sărăciei, familia Cucu nu lasă mînile în jos și merge înainte.
Ina Landa
Istoria celor două fetiţe şi a mamei lor
Am descoperit această familie în septembrie 2011. Istoria ei ne-a cutremurat. O republicăm, prescurtată, în speranţa că, mînă de la mînă, am putea să le facem pe cele două fetiţe să creadă în minuni, să creadă că Moş Crăciun există.
„Alexandrina avea patru luni cînd s-a îmbolnăvit. Medicii au diagnosticat-o cu encefalopatie toxico-infecţioasă”, povesteşte mama Elena Cucu. De atunci, nu i s-au mai uscat lacrimile. Fata este ţintuită la pat. Nici măcar căpuşorul nu poate să-l ridice de pe pernă. Dar are un zîmbet care te cucereşte. Doctorii i-au dat de înţeles mamei, de nenumărate ori, că nu există nici o şansă de însănătoşire şi poate ar fi mai bine s-o dea într-un centru de plasament. „Cum s-o dau?”. Faţa i se umezeşte de lacrimile ce-i curg şiroaie.
Spera că al doilea copil îi va aduce o rază de lumină şi îi va atenua durerea. Dar… Daniela s-a născut prematur, cu numeroase complicaţii. „Medicii mi-au zis imediat că va avea probleme de sănătate”, povesteşte Elena. I-a fost foarte greu. Dar nu a lăsat mîinile în jos. A decis să lupte pînă în pînzele albe pentru fetele ei.
Este singură pe lume. Mama ei a abandonat-o chiar de la naştere. A fost crescută de bunica. Cum a terminat şcoala, s-a grăbit la măritiş. Vroia şi ea să aibă o familie a sa. Dar cel pe care l-a ales să-i fie alături nu prea a vrut s-o înţeleagă. Mult mai drag i-a fost paharul.
De cîţiva ani, e singură. La cei 35 de ani ai săi, Elena Cucu a suferit atît cît nu suferă altul într-o viaţă. Şi, de parcă erau puţine necazurile prin care a trecut, a mai suferit şi o intevenţie chirurgicală. Este operată de hernie de disc. I-a cedat coloana vertebrală, două discuri i-au fost scoase.
Ar trebui să nu mai facă eforturi fizice. Dar cine să-i ridice fetiţa, pe Alexandrina? Cine să i-o întoarcă de pe o parte pe alta? „Mă înfăşor strîns şi o ridic, o schimb”, zice.
Nu are o meserie, nu a lucrat niciodată oficial, cu carnet de muncă, căci fetiţele ei necesită o îngrijire specială. „Mama ne are doar pe noi. O iubesc. E bună, cuminte, îi mulţumesc lui Dumenzeu că ne-a dat-o”, spune fata cea mai mare, Alexandrina.
Lucia Bacalu
Echipa „Expresul”, în parteneriat cu filiala Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie, a decis să organizeze, pe 4 ianuarie, o licitaţie, la care vor fi scoase în vînzare cele mai fumoase fotografii realizate de „Expresul” în 2012. Banii adunaţi vor fi transmise acestei familii.
Doritorii de a face un gest de binefacere sînt aşteptaţi la redacţia „Expresul”.
Minuni în ajun de Crăciun
O femeie din satul Gherman, raionul Ungheni, a fost salvată din flăcările care au cuprins casa ei. Dar nu de pompieri, ci de poliţiştii de frontieră. Toate s-au întîmplat în dimineaţa zilei de 20 decembrie.
“Inspectam, dis-de-dimineaţă, fîşia de control a frontierei de stat din preajma satului Gherman. Era ora 5.10. La un moment dat, am observat flăcări ce cuprinseseră acoperişul unei sătence”, povesteşte Petru Panciuc, poliţist de frontieră.
Fără prea multe discuţii, au decis, împreună cu colegul său, Chiril Şincarenco, să meargă într-acolo. “Ne-am gîndit că, poate, ne descurcăm singuri şi nu mai deranjăm pompierii la o asemenea oră”, a remarcat dînsul.
Zis şi făcut. Le-a trebuit însă mult să bată în uşa casei. Proprietara, o femeie ce locuieşte singură, dormea foarte strîns. Nici nu şi-a dat seama ce se întîmplă cu casa ei atunci cînd a deschis uşa. Nu i-a venit să creadă nici cînd cei doi poliţişti de frontieră i-au spus că arde acoperişul. În casă nu se simţea nici măcar miros de fum.
S-au ridicat în pod. Focul izbucnise de la coşul de sobă care se fisurase “Probabil, mocnea de mai mult timp, iar în acea dimineaţă au izbucnit şi flăcările”, s-a dat cu părerea Petru Panciuc.
N-au stat mult pe gînduri. Imediat au început a stinge focul. Au turnat atîta apă, încît a căzut şi o bucată de pod. În schimb, incendiul a fost stins, iar femeia – salvată.
“Pentru acordarea ajutorului în preajma frontierei, cei doi colegi ai noştri vor fi stimulţi”, a declarat, pentru “Expresul”, Isac Tarlapan, şeful Direcţiei regionale Ungheni a Poliţiei de Frontieră. Deocamdată, nu s-a decis sub ce formă.
Ina Landa
VIDEO | De la „Ecovit” pornire
Un brad de toată frumuseţea, înalt de 14 metri, a fost instalat în Piaţa Independenţei din Ungheni în ultima decadă a lui decembrie. Ca să le aducă bucurie unghenenilor, mai ales celor mici, s-a decis ca pomul de Crăciun să fie împodibit ca la carte. În acest scop, au fost procurate noi globuri şi instalaţii de iluminat în sumă de circa 40 mii de lei. Bradul a fost achiziţionat de la „Ecovit”, fabrica de conserve din Ungheni.
„Aveau pe teritoriul lor un brad care deja îi deranja. L-am cumpărat noi, contra sumei de 3200 de lei”, ne-a spus primarul Alexandru Ambros. Dînsul a subliniat că-şi doreşte pentru ungheneni tot ce-i mai frumos, dar că regretă faptul că unii dintre ei, an de an, sustrag globurile din bradul central.
Şi pentru acest an a fost pregătit un program special, iar noul an va fi întîmpinat, ca de obicei, cu multă veselie şi focuri de artificii. Tot pentru sărbătorile de iarnă, Primăria Ungheni a cheltuit 118 mii de lei, bani folosiţi la achiziţionarea cadourilor pentru micuţii de la grădiniţe şi din clasele primare ale şcolilor din oraş.
Pe 28 decembrie, organizează şi o sărbătoare pentru conducătorii instituţiilor publice, pentru consilieri, pentru agenţii economici. Pentru a le face seara mai frumoasă, la eveniment sînt invitaţi Olga Ciolacu şi Igor Cuciuc. Sărbătorile de iarnă se vor încheia la Ungheni pe 14 ianuarie, cînd pomul de Crăciun din Piaţa Independenţii va fi scos.
Lucia Bacalu Video: Canal Regional
Un brad ca la nimeni altcineva
Circa 300 de cărţi din fondul Bibliotecii publice „Dimitrie Cantemir” s-au transformat, în ajun de an nou, într-un pom de Crăciun superb. Timp de mai bine de două ore, cinci bibliotecare de aici au muncit la el, punînd, cu grijă, carte peste carte şi împodobidu-l cu fulgi albi, confecţionaţi din hîrtie tot de ele.
Acum, cei care intră în bibliotecă, rămîn uimiţi de ingeniozitatea doamnelor bibliotecare. La baza bradului au fost puse cărţi mai puţin solicitate, iar unele dintre ele – chiar deloc. Este vorba de volumele Enciclopediei „Moldova sovietică”, de Enciclopedia americană şi cartea „Mathematics Today”, de dicţionarul de termeni financiari şi dicţionarul enciclopedic medical. Urmează apoi, pe la mijloc, cărţi din literatura rusă, „Istoria literaturii universale”, volumele „Ştiinţa şi omenirea”, „Oamenii iluştri ai Americii”, „Elita politică a Moldovei”. În în vîrf se află opera marelui Eminescu, dar şi alte cărţi semnate de scriitori români.
„Bradul” din cărţi are peste un metru şi jumătate şi a fost confecţionat la sugestia partenerului de nădejde al bibliotecii, ziarul „Expresul”. Chiar a doua zi, a fost remarcat şi de Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău, angajaţii căreia au spus că vor urma exemplul colegelor sale de la Ungheni şi vor confecţiona un brad similar.
Lucia Bacalu
Încă un pas spre încurajarea societăţii civile pentru soluţionarea problemelor locale şi regionale
Un Tîrg de proiecte comunitare şi iniţiative civice locale a avut loc la Ungheni pe 20 decembrie 2012.
Acesta a fost organizat în cadrul Proiectului „Cetăţeni activi pentru comunităţi prospere în regiunea de frontieră cu Uniunea Europeană”,
implementat de Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă (CRDD), cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului Consolidarea Societăţii Civile în Moldova, implementat de FHI 360.
„Tîrgul respectiv face parte din campania de conştientizare şi responzabilizare a cetăţenilor pentru participare activă în viaţa comunităţilor şi oferă reprezentanţilor societăţii civile oportunităţi de promovare a iniţiativelor locale”, a menţionat Svetlana Ciobanu, directoarea CRDD, după care a punctat: „Tîrgul de proiecte comunitare şi iniţiative civice locale este, de fapt, o platformă comună de promovare, cooperare şi comunicare, dar şi un cadru adecvat pentru informarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte participarea civică între diverşi actori comunitari”.
Prin acest eveniment organizatorii şi-au propus să facă şi o punte de legătură între organizatiile non-profit care au nevoie de resurse pentru proiectele şi iniţiativele lor şi firmele private care doresc să sprijine dezvoltarea comunităţilor locale.
Despre cele mai bune şi interesante idei de proiecte şi iniţiative locale, prezentate la Tîrgul din 20 decembrie, vom vorbi în unul din numerele următoare ale „Expresului”.
Vremea rea dă peste cap Programul Novateca.
Reprezentantul “Expresului” nu a mai ajuns la Chişinău.
Discuţiile despre procesul de modernizare a bibliotecilor, planificate pentru 18 decembrie, nu au mai avut loc. Şi asta, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În acea zi, la Chişinău, în incinta Teatrului “Eugen Ionesco”, urma să aibă loc un eveniment important din cadrul Programului “Novateca”, acesta fiind sprijinit de prima doamnă a R. Moldova, Margareta Timofti, care este bibliotecară de profesie, în parteneriat cu Ministerul Culturii.
Printre invitaţi se număra şi Tudor Josanu, redactor “Expresul”, care urma să-i însoţească pe reprezentanţii bibliotecilor din Călăraşi şi Ungheni, selectate pentru rețeaua-pilot a Programului Novateca. Menţionăm că ziarul “Expresul” este partenerul media al acestor biblioteci, la fel cum a fost dintotdeauna.
Organizatorii au anunţat o nouă data a organizării evenimentului – 10 ianuarie 2013.
Lucia Bacalu
Îngrijoraţi de violenţă şi trafic de fiinţe umane
Viaţă fără violenţă şi trafic – cu acest generic, pe 11 decembrie curent, Biblioteca publică raională „Grigore Vieru” din Călăraşi, cu susţinerea Direcţiei raionale cultură, Comisariatului de Poliţie a raionului, Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei, Centrului Medicilor de Familie, a organizat o masă rotundă, la care s-a discutat despre combaterea violenţei şi traficului de fiinţe umane.
În dezbateri au participat elevi ai celor două licee din Călăraşi, ai Colegiului Pedagogic „Alexandru cel Bun”, dar şi poliţişti, psihologi, asistenţi sociali. Moderatoarea, Liliana Lucaş, inspector al grupului de combatere a traficului de persoane din cadrul Comisariatului de Poliţie Călăraşi, i-a provocat pe cei prezenţi la dezbaterea subiectului respectiv, adresînd numeroase întrebări, cum ar fi: „Sînt supuse femeile violenţei în familie?”, sau „Traficarea femeilor şi fetelor este o consecinţă a violenţei în familie?”, sau „Care sînt căile de prevenire şi soluţionare a acestor fenomene?”.
La rîndul său, Vladimir Carp, şeful secţiei ordine publică a Comisariatului de Poliţie Călăraşi, a făcut a caracteristică a fenomenului numit violenţa în familie, specificînd că, în 2012, poliţia a depistat în raion şi examinează 14 astfel cazuri. „Pare paradoxal, a subliniat sursa citată, dar avem înregistrate şi două cazuri de violenţă domestică faţă de bărbaţi”.
Dezbaterile, care au durat aproape două ore, au vizat şi aspecte globale ale acestor fenomene, menţionîndu-se că, anual, în lume sînt traficate circa un milion de persoane şi că 70% din acestea sînt femei şi fete. Nimerind în mrejele unor proxeneţi, ele sînt obligate să practice prostituţia. Este îngrijorător faptul că aproximativ 50 % din numărul celor traficaţi sînt minori, care sînt exploataţi atît sexual, cît şi prin muncă silită. A crescut numărul cazurilor cînd minorii sînt folosiţi pentru preluarea organelor vitale.
Cei prezenţi la masa rotundă au ajuns la concluzia că, fără implicarea plenară a societăţii, dar şi a fiecărui indiivid în parte în lupta contra violenţei în familie, care este o sursă generatoare de trafic de fiinţe umane, acest flagel nu va putea fi stăvălit.
Tudor Josanu
Tzolul (Wake Up Moldova) ep.7 – Viața de noapte
Echipa Tzolul (Wake Up Moldova) a lansat ieri, 25 decembrie, cel de-al 7-lea episod, în care au hotărît să ironizeze viața de noapte din R. Moldova. Materialul a cuprins doar cea mai mică parte din ce se poate arăta la această temă. Cu toate acestea, echipa tzolul iși dorește ca tinerii să știe sa se distreze frumos.
Sursa: www.youtube.com/WakeUp Moldova
Jurnalul din tren | Iadu-i pe pămînt… Partea II
Trenul Chişinău-Ungheni îşi continuă cursul. La stația următoare urcă o femeie mai în vîrstă şi se aşează în locul celor două care au coborît. Nu au trecut nici cinci minute, că se înfiripă o nouă discuţie. Curios şi interesant mi-a fost să văd că discuția dintre cele două femei parcă ar fi fost o continuare a celei anterioare, doar că după o mică pauză de cafea.
“Iaca, matale spui că ăștia se trădează cum Iuda l-a trădat pe Domnul. Pe ei nu-i interesează nimic. Au uitat de cele zece porunci… Ce se spune acolo? Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți”, zice femeia ce tocmai a intrat în vagon. Cealaltă, care era deja de o habă de vreme în tren, dădu a lehamite din mînă, încercînd să scoată un sunet, care însă se opri în gît provocînd o horcăială de om răcit.
Femeia nou-venită își continuă gîndul cu aceeași durere în glas. “Hai să spunem că n-au ochi să se vadă între dînșii, că se trădează și se mănîncă, ca nişte cîini… Da noi, norodul, ce le-am făcut? De noi de ce își bat joc, de ce ne amăgesc ca pe niște animale? Şi de un dobitoc ți-i milă… Da lor nici de oameni nu le pasă”.
“Ei lasă, dragă, că lăcrimile pe pămînt nu cad. Or să dea toţi socoteală, și ei, și noi”, murmură prima doamnă, cu ochii pierduți undeva peste geamul vagonului. Mi-am aruncat şi eu privirea într-acolo. Trenul trecea pe lîngă niște gunoiști, iar cîțiva copii scotoceau prin gunoi. “Vor răspunde pentru copiii iștea care stau fără părinți. Unii din ei, săracii, se culcă și se scoală flămînzi. Am auzit la televizor că se spînzură de dor și jele”, adăugă dînsa fără să-și dezlipească privirea de la geam.
“Mi se pare că nici blestemul nu-i mai ia… Puține mame își plîng copiii morți sau stîlciți pe la Moscova, Peterburg, Leningrad sau prin Europa? Cîtă sudoare și cît frig îndură copiii noştri, ca ei să stea ca boșii și să-și cumpere mașini noi, că îî doare “ghimaroiu” în cele vechi”, începu şi cu mai mult avînt nou-venita, de parcă ar fi fost la o adunare de partid sau la un miting. “Ei se plimbă cu europenii, îi aduc pe aici ca la zooparc. Europenii se uită la noi și noi la ei de parcă n-am trăi pe același pămînt”, continuă femeia.
În scurt timp, ajungem la stația terminus. Trebuie să coborîm. Eu însă mai zăbovesc un pic. Mă întreb ce e mai rău: să fii demnitar de stat sau să fii blestemat? Din cîte îmi dau seama, în țara noastră aceste două lucruri au devenit deja sinonime…
Au spus DA pentru sănătate şi au cîştigat
25 de elevi ai Şcolii de arte plastice din Nisporeni au participat la concursul naţional de desen din cadrul campaniei „Promovarea modului sănătos de viaţă” – 2012, organizat sub egida Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).
“Concursul a fost destul de rigid, urmînd ca desenele realizate să promoveze mesajele companiei, adică propagarea unui mod de viaţă sănătos, ceea ce înseamnă alimente sănătoase, sport, un stil de viaţă activ, controlarea stărilor ce provoacă stresul, profilaxia, abandonarea obiceiurilor dăunătoare, menţinerea salubrităţii mediului înconjurător”, a explicat Mihai Bortă, directorul Şcolii de arte plastice din Nisporeni.
Elevii şcolii s-au descurcat de minune, căci din cei 18 învingători trei au fost de la Nisporeni. Este vorba de Alexa Ţugulea, Corina Ţopa şi Corina Necula. Toate trei au cîştigat cîte o bicicletă cu coş pentru alimente, care le-au fost înmînate oficial pe 13 decembrie. Cu această ocazie, reprezentanţi ai CNAM s-au deplasat la Nisporeni, oferindu-le o surpriză de zile mari şi celorlalţi participanţi. Cu toţii au primit cîte un stick de memorie. Cîte un stick de memorie le-a fost înmînat şi profesorilor celor 25 de elevi. Oaspeţii chişinăueni au transmis şi un mesaj al juriului: tineiri nisporeneni au prezentat cele mai bune lucrări.
Ina Landa
Ateliere de lucru cu tematici psihologice în incinta Colegiului Naţional al Poliţiei de Frontieră Ungheni
În perioada 17-22 decembrie curent, în incinta Colegiului Naţional al Poliţiei de Frontieră din oraşul Ungheni, s-au desfăşurat ateliere de lucru, unde au fost abordate tematicile psihologiei stresului ocupaţional şi abilităţilor manageriale.
Cursurile au fost organizate şi susţinute de către specialiştii-psihologi din cadrul Secţiilor management personal şi factori de decizie din Sectoarele şi Secţiile Direcţiilor regionale Ungheni şi Leova.
În cadrul orelor de curs, specialiştii-psihologi au generat discuţii atât pe subiecte teoretice cât şi practice, astfel fiind atins scopul de iniţiere a poliţiştilor de frontieră în crearea unui climat psihologic adecvat în subdiviziuni, în depăşirea stărilor şi situaţiilor cu caracter negativ. La fel, participanţii şi-au putut expune părerile în cazul pierderii interesului faţă de serviciu, conflictelor apărute în colectiv, şi totodată au identificat soluţii pentru eficientizarea comunicării, inclusiv motivarea în desfăşurarea activităţilor calitative şi elaborarea strategiilor de soluţionare a problemelor apărute.
De menţionat că trainingurile de acest gen reprezintă un pas important în sporirea rezistenţei persoanelor faţă de factorii stresanţi în activitatea de serviciu, conferind astfel un cadru favorabil pentru creşterea performanţelor profesionale. De asemenea, specialiştii-psihologi vor continua organizarea şi desfăşurarea acestor cursuri şi în celelalte subdiviziuni ale Departamentului Poliţiei de Frontieră.
Sursa: Poliția de frontieră a MAI al RM
Independente din punct de vedere financiar
Începînd cu 1 ianuarie 2013, cele mai mari instituţii de învăţămînt din Ungheni vor deveni independente din punct de vedere financiar. Acestea vor primi statutul de persoane juridice.
„Deocamdată, au fost selectate doar 20 de şcoli. unde numărul elevilor este mai mare şi, implicit, finanţarea va fi mai mare”, a menţionat Alexandru Ciuvaga, vicepreşedintele raionului Ungheni, responsabil de învăţămînt. „Acestor şcoli, dacă vor trece la autofinanţare, le va fi mai uşor să reziste”, a adăugat dînsul.
Vicepreşedintele raionului a solicitat primarilor, în cadrul unei şedinţe ce a avut loc săptămîna trecută, să rămînă în continuare susţinători ai învăţămîntului şi promotori ai reformelor care se fac în acest domeniu. „Chiar dacă aceste şcoli ies de sub egida primăriilor, totuşi ele rămîn pe loc, în teritoriu, iar problema şcolarizării va continua să fie şi problema primarului”, a accentuat dînsul.
Potrivit vicepreşedintelui raionului, în anul 2013, alte 13 instituţii preuniversitare vor trece la autogestiune. Peste un an, adică în 2014, acest proces se va finaliza cu trecerea ultimelor 18 instituţii preuniversitare din raion la autogestiune.
„Această trecere la autogestiune este obligatorie”, a subliniat Alexandru Ciuvaga, menţionînd că în curînd va veni şi rîndul grădiniţelor, şi rîndul instituţiilor culturale. „Banul trebuie gestionat de cel care îl cheltuie. De acum înainte, fiecare va trăi aşa cum va gestiona banii”, a concluzionat oficialul.
Natalia Junghietu
Palplast – o uzină cu viitor mare, dar şi cu probleme mari
Deşi au trecut şapte ani de cînd a apărut pe firmamentul industriei călărăşene, conducătorii fabricii „Palplast” mai au proaspete în amintire unele „aspecte dificile” cu care s-au confruntat de la începuturi.
Bunăoară, în momentul în care abia se purtau negocieri şi cercetări de fezabilitate a viitoarei întreprinderi, parcă la semnalul cuiva, prin Călăraşi au pornit discuţii aprige despre urmările şi impactul pe care îl va avea în teritoriu. S-a ajuns chiar la anumite acţiuni de protest, sub pretextul că „Palplast” va polua mediul înconjurător şi, în consecinţă, va afecta sănătatea oamenilor.
Au trecut anii şi, iată, fabrica lucrează. Ion Badia, managerul întreprinderii, spune că tehnologia de producere permite să fie fabricate ţevi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrul de 20-25 mm şi, respectiv, 50-250 mm. Linia de producţie este dotată cu cel mai modern echipament, produs în Austria şi Germania, iar materia primă este furnizată doar de liderii mondiali în domeniu, cum ar fi: „Solvai Chimie”, „Borealis”, „Belucons Plastics”. Toate acestea permit ca producţia de la „Palplast” Călăraşi să fie în conformitate cu cele mai riguroase standarde internaţionale. Fabrica are propriul său laborator de testare, unic de altfel în R.Moldova. „Dacă mai ţinem cont că procesul de producţie este total automatizat şi exclude emanarea deşeurilor sub orice formă, putem afirma că „Palplast” este o uzină cu viitor mare”, conchide Ion Badia.
Şi, totuşi, întreprinderea are probleme serioase. Mai întîi, din cauza concurenţei neloiale. În plus, şi cadrul legal, oricît ar părea de paradoxal, nu favorizează deloc activitatea ei. Din aceste motive, fabrica utilizează doar 30% din capacitatea sa de 1500-1800 de tone de ţeavă pe an.
La ora actuală, producătorii de ţeavă din polietilenă din R.Moldova, luaţi împreună, ar putea acoperi întreaga cerere, care este de circa 5000 tone pe an. Totuşi, în pofida acestor posibilităţi, în republică se importă cantităţi enorme de ţevi, de regulă, la preţuri mai mici, dar şi de o calitate mai proastă.
Se pare că guvernarea nu doreşte protejarea producătorilor autohtoni. Un exemplu concludent în acest sens este următorul:
Se ştie că la construcţia conductelor de apă, gaze şi canalizare, ponderea ţevilor din costului total al obiectului alcătuieşte 70%. Ar fi firesc ca, în aceste condiţii, dar şi în baza unei Liste a bunurilor indigene, aprobată de Guvern, producătorii autohtoni să poată participa şi ei la licitaţiile organizate pentru comercializarea ţevilor. Mai ales, cînd e vorba de executarea lucrărilor în baza unor proiecte investiţionale mari. Din păcate, spune Ion Badia, la licitaţie au dreptul să participe doar firmele de construcţii care, ştiut lucru, în goană după cheltuieli mai mici, cumpără ţevi la preţuri mai joase, de regulă de import. Acestea însă, de foarte multe ori, sînt de o calitate mai prostă, astfel, practic, subminînd producţia autohtonă.
În trecutul nu prea îndepărtat, se ajunsese chiar la o stupiditate, susţine Ion Badia. „Materia primă pentru producţia noastră de ţevi era supusă TVA, iar producţia gata de ţevi importate era scutită de TVA”, explică dînsul, după care accentuează: „Slavă Domnului că s-a renunţat la această nedreptate, graţie şi insistenţelor noastre”.
Situaţia rămîne, totuşi, complicată. „Consider că a venit timpul ca guvernarea să-şi facă griji privitor la puţinele unităţi industriale care, în aceste condiţii vitrege, continuă să se menţină pe linia de plutire”, a opinat, la final, managerul „Palplast” din Călăraşi, Ion Badia.
Tudor Josanu
„Ieşirea în popor” cu… scîrţ
Drumurile înzăpezite, se pare, i-au încurcat iţele ministrului Culturii, Boris Focşa. Pe 18 decembrie, dînsul urma să se deplaseze la Nisporeni, pentru o întîlnire cu factoriii de decizie, dar şi o audienţă a cetăţenilor. Cine ca cine, dar nisporenenii aveau ce să-l întrebe pe ministru.
În ajun însă, pe 17 decembrie, autorităţile raionale au fost anunţate că ministrul Boris Focşa nu mai vine. Motivul invocat a fost „vremea anevoioasă”.
Deocamdată, nu a fost stabilită o altă dată pentru o eventuală vizită a ministrului Culturii la Nisporeni.
Nici călărăşenii nu au avut şansa să se întîlnească cu un oficial chişinăuean. Aici era preconizată o întîlnire cu Ion Lupu, directorul general al Agenției „Moldsilva”. Deplasarea dînsului la Călăraşi a fost, la fel, contramandată, dar din alt motiv. Autorităţile raionale au fost anunţate că au intervenit anumite modificări în programul de activitate al şefului „pe pădurile Moldovei”.
Cel mai curajos oficial a fost… o doamnă. Este vorba de Lucia Spoială, director general al Biroului Naţional de Statistică. Dînsa urma să vină la Ungheni şi a venit!
Deja de ani buni, în R.Moldova s-a instalat o tradiţie: ieşirea oficialilor de rang înalt în popor. O dată în lună, în fiecare raion trebuie să vină fie un ministru, fie un şef de departament sau de agenţie naţională. Chiar dacă, de obicei, aceştia îşi îndeplinesc obligaţiunea şi vin în teritoriu, nu se schimbă mai nimic în urma vizitelor lor. Doar că mai apare o bifă în dreptul unei acţiuni planificate, cică, de ei.
Lucia Bacalu
Ajutoare pentru o familie din Morenii Noi de la un mileştean
În acea zi, din cauza viscolului, drumul spre casa dînsului a fost blocat, astfel că ajutoarele au fost lăsate la o rudă.
Haine, încălţăminte, produse alimentare şi 5500 de lei au ajuns, sîmbăta trecută, pe 15 decembrie, la Morenii Noi, raionul Ungheni, fiind donate familiei Miţelea de către un om de afaceri chişinăuean, originar din satul Mileşti, raionul Nisporeni.
Este vorba de Andrei Bobeică, directorul Centrului comercial „Toamna de aur”, care nu a putut rămîne indiferent la necazurile acestei familii, ce a avut de suferit în urma tragicului accident rutier din 9 august 2012.
Într-o clipă, cinci copii au rămas orfani de mamă. Niciodată nu au avut parte de prea multe bucurii, sărăcia i-a însoţit mereu.
După ce mama lor, Aliona, în vîrstă de doar 39 de ani, s-a stins, sărăcia a devenit şi mai apăsătoare. O rază de lumină şi speranţă le-a adus în casă campania „Dăruieşti şi cîştigi”, iniţiată de postul „Pro TV Chişinău”. După vizionarea reportajului despre familia Miţelea din Morenii Noi, Andrei Bobeică a decis să întindă şi el o mînă de ajutor.
Casa în care locuiesc cei cinci copii împreună cu tatăl lor se dărîmă. Nu mai este lîngă ei cea care a menţinut flacăra vie în căminul familial. Familia, practic, nu are surse de existenţă, iar copiii sînt mult prea mici pentru e reuşi să se întreţină. Cel mai mare are 17 ani, iar cel mai mic – doar cinci anişori.
Rudele spun că orice ajutor pentru această familie e mai mult decît binevenit. Cu banii donaţi la sfîrşitul acestui an ei intenţionează să repare casa.
Prognoza meteo în Ungheni, Nisporeni și Călărași