Trăim timpuri cînd lumea virtuală se mișcă mai repede decît cea reală. Cu un singur clik poţi afla aproape totul despre o persoană, ce-i place, cu ce se ocupă dar și care-i este starea de spirit la acel moment. Interesant, nu?
Oare ce are a ne spune profilul online despre personalitatea unei femei? Am aflat acest lucru, urmărind profilul vicepreședintei raionului Ungheni, Iulia Pancu, unica femeie din conducerea actuală a raioanelor Ungheni, Nisporeni și Călărași.
Așadar, cu ușurință și foarte rapid, ușile casei virtuale ale Iuliei Pancu s-au deschis, fără nici o ezitare. Din ”pragul” profilului on line mă întîmpină doamna vicepreședintă pe o poză, în care este așezată la masă într-un birou, îmbrăcată la patru ace, așa precum o cunosc și în viața reală de altfel. Are un zîmbet, care nu spune multe, ci doar întîmpină oficial pe cei 129 prieteni virtuali, şi restul oaspeților.
Uitîndu-mă cu atenţie la profilul vicepreședintei raionului Ungheni, am sesizat că este o persoană activă, participă la evenimentele culturale ale orașului și raionului, face parte din cîteva grupuri tematice și dă ”like-uri” mai multor poze haioase cu diferite animăluțe, copilași drăgălași și profilurilor online ale unor surse mass-media din țară.
Pînă aici totul este clar. Însă postările Iuliei Pancu, încep să contureze o stare de spirit parcă frămîntată de ceva. ”Mulți oameni ca și cifrele capătă valoare numai prin poziția lor” (Napoleon Bonaparte) sau ”Cu ce monedă plătești cu aceeași vei fi răsplătit. Viața nu iartă nimic, este doar chestiune de timp”, sau ”Sînt două lucuri care te vor face mai înțelept: cărțile pe care le-ai citit și oamenii pe care i-ai întîlnit în viața ta” sînt doar cîteva dintre postări. ”Postez aceste fraze sau aforisme instantaneu, așa cum le simt la moment și le percep”, vine cu explicația posesoarea profilului, recunoscînd că am luat-o prin surprindere cu întrebarea. ”Eu mă strădui să spun puține lucruri despre mine, dar totodată mă regăsesc de multe ori pe aceeași undă cu alții, prin intermediul acestor fraze, ce ascund în sine un sens profund”, mărturisește Iulia Pancu.
O întreb, care-i este totuși starea de spirit actuală, reieșind din mesajele postate? ”Nu aș spune că este o dezamăgire, căci mie personal nu am ce-mi reproșa, dar mă descurajează situația incertă din țară la momentul actual” spune Iulia Pancu. „În plus, la noi în societate se întîlnește foarte mult fals. Eu încă aștept timpuri mai bune”, încheie dînsa.
Și dacă să revenim la viața virtuală, acolo spune dînsa că găsește timp doar pentru a se delecta, în puținele clipe de odihnă pe care le mai ”fură” uneori din orarul încărcat de lucru. Pe de altă parte, recunoaște că de cînd internetul și-a făcut loc în viața reală, nu mai pune mîna pe-o carte pentru lectură, și asta o întristează. În cele din urmă, Iulia Pancu susține că dacă mîine ar fi să dispară profilul său online cu tot cu internet și calculator nu ar fi mare tragedie, fiindcă nu este dependentă de el. Mai ales că acolo, prietenii parcă nu-s prieteni, pe unii nici măcar nu-i cunoaște, iar comunicarea nu-i dă nici un rezultat, cum spune dînsa ”palpabil”.
Apropo
Am avut ocazia să trag cu ochiul şi în gentuța Iuliei Pancu, la isistenţa dînsei. Am găsit în ea …ordinea. Totul era aranjat ca pe policioare: două agende, cheile, portmoneul și, desigur, produsele cosmetice. Stăpîna a recunoscut că nu și-a pregătit special poșeta pentru așa ceva. În schimb are grijă să o asorteze de fiecare dată cu culoarea pantofilor.
Ina Landa
O şansă în plus pentru copiii cu dizabilităţi
Copiii nisporeneneni cu nevoi speciale, care pînă mai ieri nici măcar nu erau luaţi în seamă, iată că vor merge la şcoală, încercînd şi fiind ajutaţi să se integreze în comunităţile în care trăiesc.
Începînd cu 1 septembrie, în gimnaziile şi liceele raionului Nisporeni îşi vor începe activitatea 9 centre de resurse cu tot atîtea cadre de sprijin pentru copiii cu dizabilităţi, ne-a relatat Ion Bouroş, pedagog în cadrul serviciului de asistenţă psihopedagogică. Astfel, instituţiile ce au acceptat incluziunea şcolară vor acorda asistenţă educaţională şi psihologică, dar şi terapii specifice pentru aceşti copii.
Deja au fost stabiliţi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, a fost realizată, în prezenţa părinţilor, evaluarea complexă a dezvoltării lor. „S-a muncit foarte mult”, a subliniat Ion Bouroş. La ora actuală, se cunoaşte foarte bine care copii au nevoie, în activitatea lor şcolară, de planuri educaţionale individualizate, de ajutor specific din partea pedagogilor.
Este un prim pas. „Dacă în lume incluziunea copiilor cu dizabilităţi a devenit o prioritate a politicilor educaţionale cu 30-40 de ani în urmă, noi sîntem abia la început de cale. Acest proces a devenit realitate abia după adoptarea Programului naţional de dezvoltare a educaţiei incluzive pentru anii 2011-2020”, a menţionat Ion Bouroş.
Pentru a cunoaşte mai bine practicile de lucru cu asemenea copii, un grup de pedagogi nisporeneni, sprijiniţi de Direcţia Învăţămînt, s-a deplasat la Ialoveni, unde a fost implementat, în aniii 2011-2012, un proiect-pilot în acest sens. Totodată, la Nisporeni au venit specialişti ai Ministerului Educaţiei, care au explicat cu lux de amănunte ce înseamnă această nouă practică şi au răspuns la toate întrebările cadrelor didactice.
„În cele din urmă, lucrurile s-au limpezit, iar mai mulţi conducători ai instituţiilor preuniversitare au acceptat să participe la acest proiect de cuprindere în şcoala de cultură generală a copiilor cu dizabilităţi”, a spus Ion Bouroş.
La rînd sînt grădiniţele de copii.
NISPORENI | Lucia Bacalu
Caricatura săptămînii | Faceți cunoștință: noul președinte al Parlamentului R.Moldova, Igor Corman
Faceți cunoștință: noul președinte al Parlamentului R.Moldova, Igor Corman. Caricatură expusă în Palatul Republicii pe vremea cînd Igor Corman era doar președinte al Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană.
Au avut cu ce se lăuda în fața mai marilor de la Chișinău
Întreprinderea de Stat ”Silva-Centru” din Ungheni se numără printre cele mai exemplare din republică, după indicii economico-financiari înregistrați în ultimii trei ani. Declarația îi aparține noului șef al Agenției ”Moldsilva”, Ștefan Chitoroagă și a fost făcută după ce acesta a luat cunoștință cu raportul de activitate al întreprinderii silvice de la Ungheni. Aceasta s-a întîmplat pe data de 28 iunie, cînd oficialul împreună cu vicedirectorul Agenției ”Moldsilva”, Tudor Butnaru s-au aflat într-o vizită de documentare la fața locului.
”Conducătorii Agenției ”Moldsilva au accentuat că în ramura silvică, la momentul de față doar două întreprinderi, dintre care una o reprezentăm noi, nu au datorii la salariu, la bugetul consolidat de stat și la agenție”, avea să sublinieze după încheierea întrunirii cu mai marii de la Chișinău, șeful ÎS ”Silva-Centru”, Nicolae Lăpteanu. Dînsul a spus că aceste realizări se datorează efortului comun al colectivului, dar și unei gestionări corecte și eficiente a surselor financiare.
Potrivit lui Nicolae Lăpteanu, întreprinderea silvică pe care o gestionează dînsul de acum al treilea an consecutiv, într-adevăr are cu se lăuda la momentul de față. Iar cifrele înregistrate vorbesc de la sine. ”Dacă anul 2010 l-am finalizat cu pierderi în valoare de peste 600 mii de lei, apoi în 2011 am înregistrat un profit de peste 400 mii lei, iar în 2012 acesta a atins mărime dublă”, subliniază șeful ÎS ”Silva-Centru”.
Tot așa salturi s-au făcut și la capitolul salarizare – de la un salariu mediu de 1436 de lei în 2010 s-a ajusn la 3014 lei în anul curent. Potrivit lui Nicolae Lăpteanu cheia succesului în ceea ce ține mărirea cifrei de afaceri la întreprindere se ascunde în lucruri elementare: au fost reduse cheltuielile nejustificate, și au fost puse bazele unor afaceri interne, precum colectarea și comercializarea plantelor medicinale, a măceșului, nucilor, păducelului în stare proaspătă. O atenție aparte se acordă și practicării agriculturii, din care la fel se trag numai foloase.”Cine vrea să facă bani, trebuie să muncească, iar rezultatele nu vor întîrzia să apară”, conchide Nicolae Lăpteanu.
Șirul realizărilor întreprinderii silvice de la Ungheni pe parcursul ultimilor ani a fost enumerat în fața conducătorilor Agenției ”Moldsilva” de către Nicolae Lăpteanu în totalitate. Totodată dînsul nu a scăpat din vedere și problemele care mai urmează a fi rezolvate pe parcurs, cum ar fi: atragerea muncitorilor calificați în ramură, asigurarea cu apă pentru irigare a pepinierei și electrificarea acesteia, și nu în ultimul rînd reparația sediului central al întreprinderii. Printre sarcinile profesionale se mai numără extinderea fondului forestier, asigurarea unei paze bune a pădurii, și identificarea posibilităților de atragere de investiții, prin intermediul proiectelor.
Întîlnirea silvicultorilor ungheneni cu șefii ”Moldsilva” a durat în acea zi în jur de o oră și jumătate, timp în care oficialii au reușit să facă cunoștință mai îndeaproape cu viața și activitatea întreprinderii silvice de la Ungheni. La final oaspeții s-au arătat satisfăcuți de cele auzite și văzute la Ungheni și au dat asigurări că silvicultorii ungheneni vor avea suținerea cuvenită din partea agenției și mai departe, în activitatea lor de zi cu zi.
UNGHENI | Ina Landa
Accident rutier cu năbădăi la Vătămăneasa
Pe 30 iunie, în satul Vătămăneasa, localitate din suburbia oraşului Călăraşi, s-a produs un accident rutier cu implicarea unei camionete de marca Ford. Prin neadaptarea vitezei pe un carosabil umed şi la o viteză excesivă admisă de către șofer, camioneta a derapat de pe carosabil şi s-a răsturant într-un şanţ.
Sosiţi la faţa locului reprezentanţii serviciului de Supraveghere tehnică şi accidente rutiere ai Secţiei Securitate Publică din cadrul Inspectoratului raional de Poliţie Călăraşi, după documentarea cazului, au însoţit conducătorul la spital pentru a recolta probele biologice în scopul stabilirii nivelului de alcoolemie. Șoferul iniţial a acceptat invitaţia, dar, odată ajuns la spital, l-a agresat fizic pe unul din poliţişti și a părăsit instituţia fără a i se lua probele necesare.
Oleg Chilinciuc, purtătorul de cuvînt al Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, spune că acţiunea de refuz a conducătorului auto, a fost catalogată de oamenii legii drept un act de huliganism ce implică respectiv o răspundere penală pentru autorul acestei fapte. Dacă va fi dovedită vina el va suporta o amendă usturătoare, a mai precizat sursa citată
CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu
Prestaţii frumoase la un turneu de tenis
Şi tenismenii călărăşeni, şi cei ungheneni au avut o prestaţie frumoasă la Turneul Internaţional la tenis de masă, ediţia a X-a, care a avut loc în perioada 20-23 iunie la Izmail, Ucraina. Sportivii noştri au concurat cu alţi circa 200 de tenismeni din Belarus, Rusia, Ucraina.
Călărăşenii s-au întors cu un rezultat foarte bun, din punctul de vedere al antrenorului, Alexandru Radu. Din cinci sportivi participanţi, s-au întors acasă cu locuri premiante trei dintre ei. Vasile Harea, la categoria băieţi anul nașterii 2002 şi mai mici, s-a clasat pe locul I. Dintre fete, la categoria anul naşterii 2002 şi mai mici, Valeria Sturza a ocupat locul II. Iar la categoria de vîrstă cu anul naşterii 1998-1999, locul III i-a revenit Liei Buşilo. Antrenorul călărăşenilor susţine că prestaţia sportivilor a fost la cel mai înalt nivel. Cu atît mai mult că Vasile Harea, a devenit anul trecut şi campion absolut al Moldovei. Cu o perspectivă destul de mare este şi sportiva Valeria Sturza. Alexandru Radu a ţinut să mulţumească primăriei oraşului Călăraşi pentru susţinerea financiară, în special primarului, Nicolae Melnic.
Şi unghenenii s-au clasat pe poziţii înalte. La categoria de vîrstă a.n. 2003 şi mai mici, Ecaterina Toloacă a ocupat locul IV în finală, după ce i-a învins pe toţi în grupa sa de competiţii. La aceeaşi categorie şi Igor Muşet a obţinut locul I în grupă şi locul V în finală. La categoria de vîrstă a.n. 1998-2000, Eugeniu Cibotaru a ajuns, fără probleme, în finală, fiind la un pas de medalia de aur. Nu a putut însă să-l învingă pe candidatul în maeştri, Nicolae Galînschi din Izmail.
Anterior, tot în iunie, Igor Muşet a participat la Turneul Internaţional „Olimpicul” din Bălţi, cucerind medalia de bronz la categoria sa de vîrstă.
Antrenorul unghenenilor, Vasile Adam, s-a declarat satisfăcut de prestaţia discipolilor săi, mulţumind, totodată, Primăriei Ungheni şi părinţilor pentru suportul financiar.
Natalia Junghietu, Lucia Bacalu
Horoscop săptămînal. 8 – 14 iulie
Berbec
Un început de săptămînă promiţător, cu noi provocări în domeniul carierei. În familie sînt aşteptate evenimente importante care vor aduce multă bucurie.
Taur
O săptămînă mai bună decît cea precedentă. Economi şi calculaţi din fire, nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare.
Gemeni
Tot ce v-aţi propus aţi reuşit, iar săptămîna care urmează va fi o încununare a efortului depus. Financiar este o perioadă propice investiţiilor.
Rac
Se preconizează o săptămînă plină de evenimente pozitive, mai ales în plan sentimental. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei.
Leu
Aveţi nevoie în această săptămînă mai mult decît oricînd de recunoaşterea şi aprecierea celor din jur, deoarece acum sînteţi foarte predispuşi la depresii.
Fecioara
Se pare că nici ordinea, nici spiritul organizatoric nu vă mai poate salva de critica şefilor care se declară nemulţumiţi total de prestaţia dumneavoastră la locul de muncă.
Balanţa
În săptămîna care urmează orice poate fi cuvîntul de ordine, mai puţin echilibrul. Financiar staţi foarte bine, tocmai de aceea vă puteţi permite o vacanţă.
Scorpion
Este o săptămînă favorabilă dezvoltării unor relaţii de parteneriat cu persoane din afara ţării. Mai puţin bine este aspectat domeniul financiar.
Săgetător
În urma multiplelor atenţionări din partea superiorilor, vă daţi în sfîrşit silinţa să vă faceţi datoria aşa cum trebuie, cu simţ de răspundere şi maturitate.
Capricorn
Aveţi mult de lucru în acestă perioadă. Important este că partenerul de viaţă vă înţelege şi vă ajută în toate deciziile luate.
Vărsător
La serviciu vă veţi simţi probabil copleşiţi de numeroasele sarcini ce vă sînt atribuite, dar le veţi finaliza pe toate cu brio.
Peşti
Se prevede un început de săptămînă destul de relaxat din punct de vedere profesional. În familie e posibil să apară careva discuţii legate de planul financiar.
Pasiunile unui cavaler al ordinului „Credinţă Patriei”
La prima vedere, pare un om dur. Cînd îl cunoşti mai bine, îţi dai seama că este, de fapt, contrariul. E o fire romantică şi creativă, e un bărbat puternic, dar şi sensibil. Este vorba despre ungheneanul Petru Frunză.
S-a născut în Transnistria. A luptat în războiul de pe Nistru. Apoi, familia lui s-a refugiat la Ungheni. Au reuşit să ia cu ei doar cîteva haine…
Petru Frunză este cavaler al ordinului „Credinţă Patriei”, a fost decorat şi cu două medalii: Vulturul de Aur şi Crucea Comemorativă.
„Sînt mîndru că am participat în acest război, dar nu pentru ceea ce avem astăzi am luptat. Am aşteptat altceva de la viitor”, spune cu regret. Totuşi, dacă ar fi nevoie, ar fi primul care ar porni la luptă împotriva oricărei nedreptăţi. Îşi doreşte foarte mult să fie pace şi ordine în ţară. Toată speranţa şi-o pune în tinerii de azi.
Dar să trecem la omul romantic şi creativ. De mai bine de 20 de ani, Petru Frunză are un hobby. Îi place nespus de mult să cioplească în lemn. Nimeni nu l-a învăţat. Este un dar de la Dumnezeu, spune. Şi, cum este contra tăierii copacilor, materia primă sînt cioturile şi crengile uscate, pe care le adună din orgada sa, de pe drum, din pădure, de unde se nimereşte.
Cu ajutorul unui cuţitaş pe care şi l-a confecţionat, încearcă să arate frumosul naturii. „Atunci cînd încep lucrul, nu am în minte o imagine foarte clară a ceea ce va ieşi la final. Mîna se duce singură acolo unde trebuie, eliberez crengile şi cioturile de gunoi, de resturi vegetale, ajutîndu-le astfel să-şi arate frumosul”, explicădînsul. Uneori, poate să mai ia şi cîte un cuţit de la bucătărie. Recunoaşte că soţia sa, Eufrosinia, îl mai ceartă pentru aceasta, dar, totodată, apreciază lucrările sale. Nu ştie exact cîte sînt la număr. „Sînt multe”,zice.
Prima lucrare a realizat-o cu foarte mulţi ani în urmă -era un cerb din ramuri, pe care l-a agăţat pe perete în casă, la Taşlîc, Grigoriopol, localitatea sa de baştină. Nu a reuşit să-l ia atunci, în noaptea cînd familia s-a refugiat la Ungheni. „Dacă aş şti căcineva îl foloseşte şi acum, m-aş bucura foarte mult. Mi-ar părea rău dacă aş afla că i-a dat foc”, recunoaşte bărbatul.
Acum, de lucrările sale are grijă soţia. Ea găseşte cîte un locpotrivit pentru fiecare. Multe dintre aceste lucrări au fost dăruite prietenilor. Puţini dintre cei care le-au păşit pragul casei au ieşit cu mîna goală de aici.
În orice lucrare pune mult suflet.Uneori, se întîmplă ca cioturile să stea neatinse luni întregi, pentru că inspiraţia nu vine de fiecare dată. Alteori însă, într-o oră, poate să facă şi zeci de lucrări. „Parcă mă ia cineva de mînă şi mă duce la cioturile mele, iar un glas interior îmi spune că acum este momentul”, explică Petru Frunză.
Îi place singurătatea şi, atunci cînd simte că are nevoie de ea, se duce în pădure. Natura îllinişteşte. Cînd îi este greu pe suflet, scrie şi poezii. Sînt triste şi, cum spune soţia, un pic pesimiste.
Petru Frunză mai are o pasiune. Din copilărie a îndrăgit porumbeii. Şi-a construit acasă chiar şi o hulubărie, dar este goală. Sănătatea nu i-a mai permis să aibă grijă de cei 300 de hulubi pe care îi avea. I-a dăruit pe toţi. Celorlalte pasiuni însă le-a rămas fidel.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Curios. Copii şi părinţi
De multe ori, părinţii purced la acţiuni ce influențează negativ educația copilului. Deci:
– îi impun regulile de comportare (,,Nu mai discutăm. Fă așa cum ți-am spus eu!”);
– îi insuflă unele comportamente neadecvate sau chiar negative (,,Spune vecinului că nu-s acasă”);
– îi apreciază personalitatea, etichetîndu-l (,,Ești un prost! Uite el cît de bine face. Tu nu poți așa?”);
– fac judecăți și reproșuri dure, lipsite de tact (,,Copii leneşi ce sînteți!”);
– îi controlează și dirijează autoritar acțiunile (,,Vino direct acasă de la școală!”);
– decid pentru copil și în locul lui (,,Vei învăța acolo unde spun eu!”);
– ignorează opinia lui (,,Pe tine nimeni nu te întreabă!”);
– dictează sau tutelează excesiv copilul (,,Nu pune mîna! Nu te apropia! Nu face asta!”);
– aprobă sau dezaprobă fără a argumenta (,,Nu-i bine așa! Fă din nou!”);
– provoacă emoții negative (,,Ești o fetiță rea!”);
– manipulează cu copilul (,,Dacă-i spui tatei, nu-ți dau bani de buzunar!);
– deseori resping brutal copilul (,,Pleacă de aici! N-am timp acum!”);
– curmă inițiativele lui (,,Nu-ți permit. Tu faci numai prostii!”);
– răsfaţă excesiv copilul (,,Să-ți dea mama asta? Să-ți facă mama asta?”);
– interzic, constrîng activitatea (,,Am spus că nu se poate și nu mai discutăm!”);
– sînt prea permisivi (,,Lasă-l să facă ce vrea. E copil”);
– manifestă agresivitate și violență, țipă, lovesc (,,Mă scoți din minți!”);
– realizează aprecieri sub forma unor condamnări (,,Vezi ce cuminte este el? De ce nu ești și tu ca el?”);
– înjosesc copilul (,,Incapabilule! Neîndemînaticule!”).
Oxana Sorici, doctorandă UPS ,,I.Creangă”
Petru Sorici, şef al Biroului de probațiune Călărași
(Continuare în numărul următor)
Bancuri
CODUL MUNCII:
1. Ne naştem obosiţi pentru a ne odihni.
2. Munca l-a creat pe om dar nici lenea nu l-a omorît.
3. Dacă vezi un coleg odihnindu-se, ajută-l.
4. Dacă ţi se face chef să te apuci de muncă, stai jos, odihneşte-te şi o să-ţi treacă.
5. Ce poţi face azi nu lăsa pe mîine ci pe poimaine sau răspoimîine, că poate nu mai este nevoie.
6. Un lucru care nu se rezolvă de la sine în 30 de zile, nu merită să te mai ocupi de el.
7. Munca e sănătate curată, deci să o lăsăm pentru cei mai bolnavi ca noi.
8. Munca îl înnobilează pe om, societatea noastră nu mai are nevoie de nobili, căci a trecut vremea lor.
9. Cine se scoală prea dimineaţă doarme prea puţin, e obosit şi cască toată ziua.
10. Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.
11. Serviciul nu e crîşmă să stai toată ziua în el, aşa că mai du-te acasă.
– Ce plîngi aşa, că nu mă duc pe 10 ani, stau doar o lună, încearcă soţul care pleacă în deplasare să o împace pe soţie.
– Lasă că te cunosc eu, zici o lună şi te întorci după trei zile!
Caisele – fructele preferate pe timp de vară
Trebuie să consumi caise pentru că: combat oboseala fizică şi intelectuală, scad tensiunea arterial, sînt o bună sursă de fier, încetinesc procesul de îmbătrînire, favorizează bronzarea şi protejează pielea, protejează vederea, au proprietăți anticancerigene, combat anemia, previn constipația.
Protejează vederea. Caisele sînt o sursă excepțională de caroten și vitamina A, substanțe care mențin sănătoasă pielea și îmbunătățesc vederea. Trei sau mai multe caise consumate zilnic scad cu 36% riscul de a te îmbolnăvi de degenerare maculară, prima cauză de pierdere a vederii la adulți.
Previn constipația. Consumate înainte de masă, caisele contribuie la îmbunătățirea digestiei. Datorită conținutului ridicat de fibre vegetale, caisele previn constipația.
Perfecte pentru ficat. Stimulează regenerarea ficatului și funcțiile celulelor hepatice, ajutînd la detoxifierea naturală a acestui organ. De aceea sunt indicate celor care prezintă diverse afecțiuni hepatice.
Găseşte frumuseţea în caise.
Mască pentru tenul gras; vei avea nevoie de doi morcovi fierți, o caisă, trei linguri de miere și două linguri de iaurt.
Mască pentru tenul normal: vei avea nevoie de o caisă coaptă și de o lingură de miere. Amestecă ingredientele pînă cînd obții o pastă omogenă.
Mască pentru tenul uscat: vei avea nevoie de o caisă coaptă, o linguriță de miere și un sfert de pahar de suc. Se amestecă cu ajutorul unui blender.
Dezavantajele caiselor: Caisele pot declanșa reacții alergice persoanelor sensibile la aspirină. O cantitate prea mare de caise consumată într-un timp scurt poate provoca intoxicații.
Rețete culinare. Salată de vară
Ingrediente:
Salată verde, două fire ceapă verde, două ouă fierte, 100 gr caşcaval, şapte roşii cherry, un ardei gras roşu, trei linguri ulei, două linguriţe muştar, sare, două linguriţe oţet, 1/2 linguriţă miere de albini.
Mod de preparare:
Salata se desface şi se spală frunză cu frunză sub jet de apă rece. Ceapa verde se curăţă şi se taie. La ardei se scoate cotorul şi se taie fîşii subţiri, roşiile se spală şi se taie în patru. Caşcavalul se taie cubuleţe. Într-un bol se rup frunzele de salată, se adaugă ceapa verde tăiată, ardeiul tăiat fîşii subţiri, roşiile tăiate şi caşcavalul cubuleţe. Se face un sos din muştar, miere de albine, sare, oţet şi ulei. Se presară sarea şi se adaugă sosul şi se amestecă. Ouăle se curăţă şi se taie în patru. Se pun peste salată. Se lasă o jumătate de oră la rece şi apoi se serveşte.
Şi-a făcut debutul de Ziua oraşului
În ziua de Duminica Mare, cînd oraşul Călăraşi şi-a sărbătorit pentru prima oară Hramul, strămutat din toamnă în vară, şi-a făcut debutul şi Garda Populară a oraşului, instituită printr-o decizie a Consiliului orășenesc încă în luna martie. Or, după cum susţine Ion Damir, proaspătul conducător al acestei formaţiuni, anume de Ziua oraşului, pentru prima oară de la instituire Garda Populară a ieşit la vedere, asigurînd de rînd cu reprezentanţii organelor de drept din oraş menţinerea ordinii publice.
Deşi atmosfera de sărbătoare din acea zi nu a fost pereclitată de evenimente negative majore, de cîteva ori totuşi membrii gărzii au intervenit pentru soluţionarea unor situaţii confuze şi delicate.
”Avem deja un plan de acţiuni pentru perioada următoare, în care sînt prevăzute patrulări în locurile publice ale oraşului, în special în zilele de odihnă sau de sărbători”, ne-a informat sursa citată, menționînd că anume în aceste zile aglomeraţia umană sporeşte şi pot apărea situaţii neprevăzute, în care membrii gărzii pot fi oamenii potriviți la locul potrivit.
CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu
Un drum nou-nouţ la Cioreşti va atrage turiștii
Drumul de acces spre satul Cioreşti, Nisporeni va avea un aspect nou. Lucrările de reparaţie au început. Au fost aduse şi primele materiale de construcţii.
Potrivit lui Valeriu Guţu, primarul de Cioreşti, va fi construit drumul de acces spre localitate, cu o lungime de peste trei mii de metri, de la traseul naţional spre gimnaziul şi biserica din sat. „Lucrările deja au început, aşa că în luna noiembrie, anul viitor vom avea un drum nou-nouţ” spune dînsul. Costul întregii reparaţii va fi de 23 milioane de lei, bani alocați din sursele Fondului Rutier al Ministerului Transporturilor și infrastructurii drumurilor al R.Moldova. Iar proiectul tehnic a costat 250 mii de lei, acesta fiind achitat din bugetul local.
Primarul Valeriu Guţu îşi doreşte să atragă cît mai mulţi turişti la Cioreşti, iar construcția noului drum este una din priorități în dezvoltarea infrastructurii turistice în localitate. Mai ales că, susține dînsul, turiştii au ce vedea în comuna pe care o gospodărește cu iscusință. “În primul rînd, avem un lac în mijlocul codrilor, pîrtia de schi, unicul meşter de ceramică neagră tot e de la noi şi alţi diverşi meşteri populari” enumără dînsul, după care expune și realizările obținute pînă acum: apa potabilă, gazificarea, iluminatul stradal și construcția drumului respectiv.
Dar mai este de lucru. Potrivit primarului, sînt încă două probleme care urmează a fi soluţionate în timp: construcţia unui sistem de canalizare şi crearea unei infrastructuri turistice. “Îmi doresc mult să fac ceea ce mi-am propus, dar pînă la urmă viaţa e cea care dictează priorităţile” a încheiat Valeriu Guţu.
NISPORENI | Natalia Junghietu
Încă o bancă renovată în stil modern la Ungheni
Filiala Ungheni a Băncii comericale „Eximbank” s-a schimbat la faţă. Începînd cu 26 iunie curent, cînd a fost inaugurat oficial sediul proaspăt renovat, angajaţii de aici vor avea alte condiţii de muncă, mult mai bune şi mai moderne. Şi clienţii, promit ei, vor avea parte de servicii bancare la un nivel mult mai înalt.
„În condiţiile în care sediul nostru a fost echipat cu echipament modern, ne obligăm să fim mai exigenţi faţă de noi şi mai receptivi la solicitările clienţilor, prestînd mai operativ serviciile şi implementînd produse noi pe piaţa bancară”, a subliniat Vitalie Calchei, directorul băncii, la festivitatea de inaugurare a sediului renovat. Directorul general al „Eximbank”, Marcel Chircă, prezent şi el la eveniment, a ţinut să accentueze că „filiala din Ungheni este printre primele filiale deschise în republică” şi că merita sediul pe care-l are începînd cu 26 iunie.
De noul aspect al băncii s-a declarat mulţumit şi Eduard Balan, viceprimarul de Ungheni. Dînsul a menţionat că asemenea clădiri reprezintă imaginea oraşului.
Filiala Băncii Comerciale „Eximbank” a fost deschisă la Ungheni în anul1996.
UNGHENI | Natalia Junghietu
A treia vară consecutiv au îmbinat utilul cu plăcutul
Și în acest an, orașul bulgar Nesebr, situat pe malul Mării Negre și-a întîmpinat călduros oaspeții din 17 țări ale lumii, la Festivalul internațional de cîntece și dansuri pentru copii ”Solnte, radosti, crasota”, ediția a XIV-a. Printre sutele de participanți care s-au adunat în perioada 15-19 iunie la concurs s-au numărat și 11 copii de la Studioul muzical ”Do-Re-Micii” de la Palatul culturii din Ungheni, ghidați de conducătoarea, Aliona Popovici.
Și așa cum deplasarea micilor artiști ungheneni în Bulgaria a devenit deja tradițională, aceasta avînd loc deja al treilea an consecutiv, tot atît de tradițională a fost și reîntoarcerea cu premii de valoare acasă. Astfel în palmaresul ”Do-Re-Micilor” s-au mai adăugat – o diplomă și medalie de gradul trei pentru grupa mică, una de gradul doi pentru grupa mare și încă una, la fel de gradul doi pentru solista Adriana Popovici.
”Din an în an crește nivelul organizatoric și competițional al concursului în cauză, de aceea este tot mai greu să obții locuri premiante”, a remarcat la întoarcerea din Bulgaria, Aliona Popovici, conducătoarea studioului. Dînsa s-a declarat satisfăcută de rezultatele copiilor și a spus că vor merge și la anul la festival, pentru a îmbina utilul cu plăcutul și pentru a petrece zile fierbinți pe litoral și seri muzicale în aer liber.
UNGHENI | Ina Landa
Criză de rachete antigrindină. Ultimele au fost lansate săptămîna trecută
Criză de rachete antigrindină. La Serviciul Antigrindină din Corneşti stocurile au fost epuizate. Potrivit lui Sergiu Eremeico, comandantul Unităţii Speciale Corneşti, ultimile două au fost lansate săptămîna trecută, mai exact la 27 iunie.
“Acestea au fost ultimile, în caz de grindină noi nu mai avem altele în stoc” accentuează dînsul. “Dacă vor mai fi ploi cu grindină, noi nu avem altceva de făcut decît să urmărim pe radar care va fi situaţia şi la urmă vom înregistra pierderile” mai adaugă Sergiu Eremeico. Potrivit comandantului, despre lipsa de rachete antigrindină ştiu şi mai marii oficiali de la Chişinău. “Noi aşteptăm şi sperăm că în cel mai scurt timp vom avea rachetele necesare” spune dînsul.
Numai în luna iunie, din cele 20 de puncte de lansare a rachetelor ale Unităţii antigrindină Corneşti, au fost lansate aproape o mie de rachete. De cîte rachete ar mai fi nevoie pînă la sfîrşitul anului, comandantul unităţii nu ştie, cert este că la o singură avertizare meteo este nevoie de cel puţin 25 rachete. “Totuşi, unica ieşire din situaţie ar fi la moment să ne rugăm să nu ploaie cu grindină” spune Sergiu Eremeico. În acelaşi timp, specialiştii de la Staţia Agrometeorologică din Corneşti ne promit un timp frumos în următoarele zile, doar pe alocuri ploi de scurtă durată. Iar la finele săptămînii ne aşteaptă temperaturi ridicate, 29-34 grade, şi fără precipitaţii. “Dar după aceste temperaturi ridicate şi umiditatea în aer la fel de ridicată nu ştim la ce să ne aşteptăm” remarcă Raisa Şoltoianu, şefa Staţiei Agrometeorologice.
Sub protecţia Serviciului antigrindină Corneşti se află 291 mii hectare de pămînt. Potrivit site-ului: www.antigrindina.md, în luna iunie, la Nisporeni, au fost afectate peste 200 hectare de terenuri protejate, şi astea din cauza restricţiilor de lansare. La Călăraşi, din cauza limitării tehnologice şi numărului insuficient de rachete au fost afectate peste 60 de hectare. În raionul Ungheni, au fost afectate peste 400 ha de teren neprotejat.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Vize pe cont propriu şi cu mulţi nervi
Mare eveniment la Iaşi, dar nu toţi cei interesaţi din raioanele-membre ale Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru” au reşit să ajungă la Forum, cauza fiind lipsa vizelor.
“Chiar dacă oamenii trebuiau să meargă la un eveniment oficial, avînd invitaţiile de rigoare, nu toţi au reuşit să obţină viza necesară”, ne-a spus Iulia Pancu, vicepreşedinta raionului Ungheni. Deşi trebuiau să meargă pentru a contribui la “impulsionarea relaţiilor de cooperare transfrontalieră”, nimeni de la oficiile consulare nu s-a grăbit să le ofere facilităţi minime. Cel puţin, să le accepte actele, cu titlu de excepţie, chiar şi după finalizarea zilei de muncă.
De exemplu, Eugeniu Postu, şeful Secţiei Economie Rezina, a comunicat pentru ziarul “Cuvântul” că la Forum urmau să participe 11 persoane, dar au plecat la Iaşi numai patru – care aveau cetăţenie română sau vizele deja eliberate. Ceilalţi şapte au mers de două ori la Consulatul din Bălţi după vize, dar, de fiecare dată, li s-a închis uşa în nas, rîndul lor ajungînd atunci cînd se încheia ziua de muncă. A treia oară, li s-a spus să vină cu actele pe… 17 iunie, adică în ziua cînd la Iaşi trebuia să-şi înceapă lucrările Forumul.
Nisporenenii au fost mai şmecheri. “Am inclus în delegaţie doar persoane ce aveau viză sau paşaport românesc”, ne-a spus preşedintele raionului, Vasile Bîtca. Şi la Călăraşi a fost atestată o situaţie similară. Potrivit preşedintelui raionului, Ilie Rău, doi oameni de afaceri nu au reuşit să participle la Forum, neavînd viza respectivă. Noroc că majoritatea membrilor delegaţiei călărăşene deţineau paşapoarte româneşti.
Lucia Bacalu
Vor fi învăţaţi să ţină piept “surprizelor” naturii
Agricultorii călărăşeni au noroc şi în condiţiile în care natura oferă, în ultimul timp, tot mai multe “surprize” sub formă de calamităţi naturale. O asociaţie obştească din partea locului, “Agroconsultant”, a purces, chiar recent, la implementarea unui proiect ce vizează strategiile de protecţie a culturilor agricole împotriva tuturor hazardelor naturii: seceta, grindina, îngheţurile, ploile sau inundaţiile.
Noul proiect se întitulează: “Servicii de consultanţă cu privire la adaptarea la schimbările climaterice adverse”. “Ne-am propus să extindem baza de cunoştinţe deja existente în acest sens, să asigurăm transferul tehnologic şi să sporim gradul de conştientizare a producătorilor agricoli, a comunităţilor rurale privind adoptarea diverselor tehnici de prevenire, adaptare şi combatere a unui spectru larg de riscuri climatice”, a menţionat preşedintele AO “Agroconsultant” Călăraşi, Mihail Diaconu.
Proiectul este prevăzut pentru trei ani şi, la o primă etapă, vor fi desfăşurate seminare informaţionale cu participrea celor interesaţi. Un astfel de seminar a fost deja organizat la Meleşeni, în Gospodăria Ţărănească “Portnoi Anatol”, în discuţie fiind pus un subiect foarte actual: “Sisteme de irigare şi moderarea parametrilor de diminuare a secetei la cultivarea legumelor pe teren protejat, ca metode de atenuare a riscurilor hazardelor naturale: seceta şi temperaturile înalte”. După partea teoretică a urmat şi cea practică. Cei prezenţi au vizitat un lot experimental de 2000 metri pătraţi din această gospodărie. Aici ei au văzut pe viu cum funcţionează un sistem de irigare prin picurare cu presiune joasă, folosit la cultivarea legumelor pe sol protejat, au luat cunoştinţă de metodele de menţinere a regimuli hidric şi termic în solarii.
Următorea acţiune se va desfăşura în luna octombrie. Legumicultorii vor fi informaţi atunci despre rezultatele experimentului de la Meleşeni şi vor continua să fie şcolarizaţi în acest domeniu.
De notat că AO “Agroconsultant” a implementat, timp de mai bine de un deceniu, zeci de proiecte destinate agricultorilor călărăşeni. Mihail Diaconu a precizat că proiectele respective au urmărit un singur scop – familiarizarea acestora cu metodele şi tehnologiile moderne de creştere a culturilor agricole tradiţionale la Călăraşi în actualele condiţii, mai puţin favorabile, care diminuează simţitor producţia agicolă. “Deşi am avut şi proiecte mai neobişnuite, cum ar fi cultivarea ciupercilor, a pomuşoarelor, a florilor sau de promovare a apiculturii şi horticulturii, marea lor majoritate au vizat, totuşi, preocupările tradiţionale ale călărăşeneilor – pomicultura, victicultura, legumicultura, creşterea animalelor şi păsărilor pe lîngă casă”, a punctat dînsul la final.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Electrocutat mortal la o betonieră
A murit în floarea vîrstei, din cauza nerespectării unor măsuri elementare contra electrocutărilor. Este vorba despre un tînăr, în vîrstă de 26 de ani, din satul Bahmut (Stația de cale ferată), raionul Călărași.
Tragicul accident s-a produs în seara de 14 iunie, în gospodăria unui locuitor al satului Pojarna, Ungheni. În acea zi, gospodarul invitase doi băietani la o clacă, pentru a-şi construi fundamentul viitoarei case. La sfîrşitul zilei, betoniera cu urme de mortar pe ea, urma să fie curăţită. A făcut-o acel tînăr. Simplu de tot – a repus în funcțiune betoniera, aruncînd în ea apă cu căldarea. Se pare că apa a nimerit şi în prelungitor, și în priza la care era conectat receptorul respectiv.
Betoniera a fost spălată. Cînd însă s-o oprească, s-a întîmplat tragedia. Tînărul, fiind ud leoarcă și fără încălțăminte, a ridicat, de jos, priza prelungitorului, îmbibată şi ea cu apă. Acel prelungitor se afla sub tensiune. A fost nevoie doar de o clipă şi un gest nechibzuit, ca el să fie electrocutat mortal. Colegul său i-a venit imediat în ajutor, dar deja era prea tîrziu.
”Nenorocirea putea fi evitată, dacă ar fi fost respectate regulile elementare contra electrocutării”, a spus Andrei Prodan, inspector la Inspecția Energetică Teritorială Ungheni, după care a continuat: „Oare cine nu știe că nu se poate de umblat la surse de curent electric cu mîinile ude? Această regulăt trebiuie s-o cunoască și copiii”.
Potrivit dînsului, tragedia ar fi putut fi evitată, dacă la priza din casă ar fi fost montat un dispozitiv de protecție automată contra curenților de defect. ”Este regretabil faptul că mulți oameni încă nu conștientizează riscurile sporite de electrocutare atunci cînd au de a face cu instalații și echipamente electrice”, a spus inspectorul.
Este deja al doilea caz de electrocutare cu rezultat fatal în raionul Ungheni în ultimele două luni.
UNGHENI | Ina Landa