Site-ul oficial al Poliţiei de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, border.gov.md, ne anunţa, victorios, pe 15 noiembrie: „Acţiunile comune la frontieră aduc rezultate”.
Era vorba de depistarea a 50 de plante de cînepă, „în rezultatul conlucrării ofițerului de investigație al Sectorului poliției de frontieră ”Frăsinești” cu pădurarul Ocolului silvic Grozești”. Cel puţin, aşa menţionează site-ul respectiv. Am mai aflat, din aceeaşi ştire, că, pe 15 noiembrie, aproximativ la ora 11.00, cei doi „au întreprins acțiuni de depistare a locurilor de cultivare a plantelor cu conținut narcotic”. S-a întîmplat „pe direcția localității Zberoaia, la 800 metri de la frontiera de stat”.
Cum să nu vorbeşti mai pe larg despre o asemenea acţiune frumoasă, realizată aici, la noi în regiune? Şi cine, dacă nu cei implicaţi direct, ar putea să ne ofere mai multe detalii?
Nu ştie dreapta ce face stînga?
Fiind solicitat telefonic pentru a ne oferi careva detalii pe cazul respectiv, șeful Ocolului silvic Grozești al Întreprinderii pentru silvicultură ”Silva-Nisporeni”, Vasile Marin, s-a arătat iritat de subiectul vizat, declarînd doar că ”nu este vorba de o plantație în pădure, ci pe o margine de drum”. Dînsul însă nu a dorit să specifice pe care drum anume au fost depistate plantele de cînepă, menționînd că aceste detalii le poate cunoaște doar pădurarul, Dinu Guțuțui, care, cică, a fost la fața locului. I-am cerut datele de contact ale pădurarului. Deşi a zis că ni le oferă, a închis telefonul şi nu a mai răspuns la apelurile noastre.
Le-am găsit în altă parte. ”Nu știu nimic. Eu încarc lemne și la revedere”, doar atît ne-a spus pădurarul Guțuțui, după care a închis telefonul.
L-am contactat pe directorul ÎSS „Silva-Nisporeni”, Vasile Marian. „Nu sînt la curent cu acest caz. Nu este prima oară cînd nu sînt informat, de către serviciile de resort, despre ceea ce se întîmplă în teritoriile gestionate de întreprinderea noastră”, ne-a spus dînsul, menționînd, totodată, că se va documenta neapărat. Fiind întrebat de ce nu a fost informat despre acest caz de către subalternii săi, Vasile Marian nu a putut să dea un răspuns clar.
Ce spun cei de la Poliția de Frontieră și de la Inspectoratul de poliție?
Potrivit lui Isac Tarlapan, șeful Direcției Regionale Vest a Poliției de Frontieră, plantația de cînepă a fost depistată anume în pădure și nu pe marginea drumului, aşa cum declarase anterior șeful Ocolului silvic Grozești. ”Nu putem pune dacă cineva a plantat cu bună ştiinţă cînepă în acel loc”, a subliniat Isac Tarlapan, sfătuindu-ne să apelăm, pentru informaţii mai detaliate, la Inspectoratul raional de poliție Nisporeni, care s-a ocupat de documentarea acestui caz.
Şeful Inpectoratului de poliție Nisporeni, Ion Balcan, a menţionat că „oamenii legii au stabilit deja că cele circa 50 de fire de cînepă creșteau de la sine în pădure, astfel că nu există nici un temei de a iniția o cauză penală”. Mai mult ca atît, cînepa a fost ruptă de pe acel sector şi arsă.
Şi, în final…
A fost sau nu a fost o acţiune comună la frontieră? Iată întrebarea! Or, despre evenimentul în sine am reuşit să aflăm, chiar dacă ne-a trebuit mult mai multă insistenţă ca de obicei.
NISPORENI | Ina Landa
Munca și pasiunea le-au fost răsplătite
Pentru a şasea oară consecutiv, bibliotecarele din raionul Nisporeni au intrat în cursa pentru titlul „Cel mai bun bibliotecar al anului”, defăşurată pe 13 noiembrie, la Biblioteca publică raională din Nisporeni. La competiţie au participat 18 dintre cele 30 de bibliotecare prezente. Evenimentul s-a desfăşurat sub genericul: ”Dimensiunea socială a bibliotecii publice în societatea informației”.
Ca și în alți ani, concurentele au avut la îndemînă patru probe, pentru a demonstra măiestria profesională, pentru a demonstra că sînt pricepute la organizarea diferitor activități cultural-literare pentru cititori, că biblioteca în care muncesc servește nu doar ca un loc unde se păstrează cărțile, ci este un centru multifuncțional pentru comunitate.
Pentru prima oară însă, participantele au avut posibilitatea să se manifeste și în domeniul tehnologiilor avansate. Or, un bibliotecar modern, în zilele noastre, este de neînchipuit fără abilităţi în accesarea unui calculator sau a internetului.
”M-am bucurat mult să văd că bibliotecarele noastre au preferat să-și prezinte la calcultor comunicările tematice, lucru la care, cu cîțiva ani în urmă, nici nu îndrăzneam să visez, deoarece în majoritatea bibliotecilor nu exista nici un computer”, a subliniat, cu satisfacție, Elizaveta Tîmbur, directoarea Bibliotecii publice raionale din Nisporeni. Dînsa a mai spus că, deşi, la momentul actual, unele bibliotecare mai sînt încă stîngace în lucrul la calculator, totuși, este îmbucurător faptul că modernizarea și noile tehnologii și-au făcut loc și în bibliotecile din satele raionului Nisporeni.
Momentul culminant al zilei a fost desemnarea și premierea celor mai bune bibliotecare ale raionului. Premiul mare al concursului, în valoare de 1000 de lei, dar şi titlul mult rîvnit, i-au revenit Tatianei Nastasiu din Ciutești. Locul I l-a obţinut Nina Colun din Cristești, ea fiind urmată de bibliotecara Larisa Tăbîrță din Iurceni. Locul III a fost împărţit de două bibliotecare: Feodora Popa din Boldureşti și Stela Mătăsaru din Vărzărești. Alte șapte participante la concurs au fost răsplătite cu mențiuni.
Evenimentul s-a desfășurat sub egida Secției Cultură și Turism Nisporeni cu susținerea financiară a Consiliului Raional.
NISPORENI | Ina Landa
VIDEO | Meșterul popular care și-a creat propriul muzeu
Nu-si poate inchipui sa traiasca in alt loc decit la sat, iubeste mult obiceiurile nationale ramase de la batrini,iar pasiunea pentru obiectele vechi l-a motivat sa-si creze un propriu muzeu. Este povestea lui Oleg Onofrei din satul Stolniceni, raionul Ungheni, care a transformat o casa veche batrineasca intr-un loc, unde mestesugul si istoria stau cap la cap.
Pe linga pasiunea sa fata de obiectele istorice, Oleg este si un colectionar al folclorului si traditiilor vechi ramase din batrini.
Dragostea pentru traditiile autohtone este un specific al familiei Onofrei.Sotia lui Oleg,Liliana, brodeaza,croseteaza si confectioneaza ie, lucruri pecare nu le vinde, ci le ofera in dar.
La moment mesterul popular din satul Stolniceni isi doreste ca acest muzeu,sa reziste si sa serveasca un obiect de educatie si cultura pentru urmatoarele generatii.
Sursa: Canal Regional
Moldova văzută de o americancă prin prisma satului Florițoaia Veche
Îmbrăcată în ie şi catrinţă, cîntînd cîntece populare – aşa am cunoscut-o pe Robyn Savacool, o americancă din New Jersey, ”adoptată” temporar de comunitatea din Florițoaia Veche, Ungheni.
Are 30 de ani și este voluntară a Corpului Păcii. A venit în satul cu nume de floare pe 3 august 2012. A reuşit să înveţe nu doar limba băştinaşilor, ci şi tradiţiile. S-a integrat atît de bine în formaţia folclorică ”Țărăncuța”, încît nici nu ai fi spus că nu este moldoveancă. Şi cînd te gîndeşti că, pînă a veni la noi, știa doar că Moldova ”e o țară foarte mică, se află între Ucraina și România și are voluntari la Corpul Păcii”.
Robyn a reușit să îndrăgească satul și oamenii care au găzduti-o. ”Deja mă simt o părticică din Florițoaia Veche, sînt ca acasă”, ne-a mărturisit, subliniind că a întîlnit aici oameni care ”muncesc nu numai la serviciu, dar și seara acasă”.
Pentru Robyn a fost o descoperire să vadă că viața moldovenilor este strîns legată de pămînt, de agricultură, ceea ce nu mai văzuse la ea acasă, în SUA. ”Pînă a veni aici, nu cunoșteam de unde provin produsele alimentare, mergeam doar la supermarket și cumpăram ceea de ce aveam nevoie. Aici e cu totul altfel. De multe ori, nu trebuie să mergi la magazin, ci în grădină”, spune. A îndrăgit şi bucătăria moldovenească, dar și sărbătorile care, zice, sînt mai multe și mai vesele decît în SUA. Atunci cînd vine vorba despre bucatele preferate, Robyn începe cu mămăliguța moldovenească, asortată cu brînză de oi, mujdei și pește prăjit. Tot la Florițoaia Veche a gustat pentru prima oară sarmale, de gustul cărora a rămas încîntată.
Deşi a găsit multe diferențe între poporul american și cel moldovenesc, Robyn, totuși, vede şi anumite tangențe. De exemplu, şi aici, şi în SUA, oamenii vor să aibă o viață mai bună, să aibă posibilităţi pentru a-şi creşte şi a-şi educa odraslele.
Fiind întrebată care-i sînt planurile după revenirea ei acasă, în SUA, Robyn Savacool a răspuns fără nici o ezitare: ”Vreau, în primul rînd, să-mi văd apropiații. În plus, vreu s-o învăţ pe mama mea, care este o bucătărească minunată, să prepare bucate tradiţionale moldovenești”.
Contractul de aflare a lui Robyn Savacool în Moldova va expira pe 3 august 2014. Pînă atunci însă, ea are de gînd să deruleze încă multe proiecte pentru copiii și tinerii din Florițoaia Veche, să desfășoare activități educative, dar și să finalizeze teza de masterat în sociologie, la specialitatea dezvoltare comunitară și economie.
Ina Landa
Gazoductul Iaşi-Ungheni: termene şi costuri neclare
Conducta de gaz Iaşi-Ungheni care va lega România şi Moldova este cel mai important proiect pe axa Bucureşti – Chişinău din ultimele decenii. Acesta are menirea să reducă dependenţa Republicii Moldova de gazul rusesc. Astăzi, proiectul riscă să piardă banii europeni pentru că Guvernele de la Bucureşti şi Chişinău au termene limită diferite pentru finalizarea conductei. Cele două state au selectat, separat, acelaşi consorţiu ca să construiască gazoductul.
În octombrie 2013 – fără contracte de expropriere
Un drum proaspăt pietruit şi două construcţii metalice din localitatea Semeni, Moldova, sunt semne că aici este kilometrul zero al gazoductului Iaşi-Ungheni. Pentru urgentarea proiectului, oamenii din Semeni au fost expropiaţi încă de anul trecut. Nouă familii din Semeni şi-au cedat terenurile statului în vara anului trecut, însă în luna octombrie a acestui an, oamenii încă nu aveau contractele de vânzare – cumpărare pentru terenurile cedate statului. „Nu avem nici un document la mână”, spune Iurie Ciobanu, locuitor expropriat pentru construcţia gazoductului. Vladimir Ţurcanu, inginerul cadastral din localitate, susţine însă că aceste contracte se află la primărie. La rândul său, Nina Bereghici, secretarul consiliului local din Zagarancea (comuna de care aparţine Semeni), spune că aceste contracte de vânzare sunt ţinute în primărie doar pentru înregistrări cadastrale: „Noi le-am luat de la Ministerul Economiei pentru a opera modificările necesare ca oamenii să nu mai plătească impozitele funciare”.
Iurie Ciobanu revine şi ne spune că nu crede că vom avea prea curând gaze româneşti: „Nu cred că vom avea gaz prin ţeava asta.S-au promis locuri de muncă, dar toţi tac…Eu aş merge paznic acolo, fiindcă sunt la pensie şi unde în altă parte mai pot câştiga un ban în sat?”.
„Nu înţeleg de ce la noi se vorbeşte una, dar se face cu totul altceva”, spune Grigore Sănduleac, un alt locuitor din Semeni, expropriat de autorităţile moldovene. El este nemulţumit că terenul a rămas nelucrat de când l-a cedat statului: „Nouă ne-au luat pământul în 2012. Dacă ştiam că lucrările întârzie, semănam şi anul acesta ceva!”. În schimb, Constatin Fuior, şeful Secţiei construcţii, gospodărie comunală şi drumuri din raionul Ungheni spune că, în prezent, muncitorii lucrează la sudarea pe părţi a conductei, iar persoanele care muncesc acolo au fost selectate de firmele câştigătoare.
Proiect strategic cu termene diferite
Conducta de gaze este un proiect important pentru Uniunea Europeană – care suportă o parte substanţială din costuri.
Bugetul total al gazoductului este de aproximativ 26,5 milioane de euro, din care 7 milioane de euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene: 3 milioane pentru Moldova şi alte 4 milioane pentru România. Apoi, fiecare stat trebuie să contribuie separat cu restul de bani: România – 15,7 milioane de euro, iar Moldova- 3,65 milioane de euro. Oficialii moldoveni susţin că România s-a angajat să suporte şi o parte din contribuţia Chişinăului, în cadrul unui program mai larg de finanţare. Viceministrul moldovean al economiei, Tudor Copaci, ne-a declarat: „Partea română a promis că acoperă contribuţia necesară, dar deocamdată nu am primit niciun leu. Suma a fost preconizată, ei spuneau că sunt disponibili, dar deocamdată se discută”.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi, respectiv, Ministerul moldovean al Economiei au selectat, prin licitaţii separate, firmele care trebuie să construiască conducta până la cele două maluri ale Prutului. În final, acelaşi consorţiu format din firme româneşti a câştigat, separat, lucrările pe teritoriul ambelor state: Habau PPS Pipeline Systems SRL (lider), Inspet SA şi IPM Partners SRL. Acum, pentru ca ţeava să treacă pe sub râul Prut este nevoie de o altă licitaţie. Guvernul român a emis o ordonanţă de urgenţă, în septembrie, prin care a mandatat o singură instituţie publică să organizeze procedura de selecţie pentru ambele state: Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Urgenţa măsurii este motivată de Guvern prin faptul că gazoductul trebuie finalizat până la sfârşitul acestui an, altfel există riscul să fie pierdută finanţarea cu bani europeni.
La Chişinău însă termenul final diferă. Viceministrul economiei, Tudor Copaci, ne-a declarat că termenul limită este 31 martie 2014. Mai mult, Oficialul moldovean susţine că până atunci trebuie finalizată construcţia conductei pe cei 11 kilometri de până la graniţa cu România, fără subtraversarea Prutului.
Acelaşi termen este avansat şi de Vadim Ceban, membru în comisia de evaluare care a selectat câştigătorul licitaţiei pentru Moldova: „Finalizarea va fi până la sfârşitul primului trimestru 2014, conform graficului prezentat de consorţiu, până la Prut, fără subtraversare”, susţine acesta.
Costuri neclare
Nu doar termenele sunt diferite în cele două state, ci şi costurile unitare pe cele două trasee care se întâlnesc la Prut. În România, acelaşi consorţiu s-a angajat să termine lucrarea cu 8,2 milioane de euro pentru 32,29 kilometri de ţeavă, în schimb, în Moldova, cele trei firme s-au angajat să termine 11 kilometri cu 6,65 milioane de euro.
Victor Parlicov, directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică din Moldova, susţine că preţul estimativ al unui kilometru liniar de conductă poate valora peste 400.000 de euro. Un calcul simplu arată că în România, un kilometru liniar construit de acelaşi consorţiu costă 254.000 de euro, iar în Moldova, potrivit sursei, ar costa minim 400.000 de euro, adică cu aproape 37%.
Deşi mai mulţi funcţionari din cadrul Ministerului Economiei refuză să ofere detalii despre costul 1 kilometru de conductă, totuşi diferenţa este pusă de viceministrul Tudor Copaci pe seama unei investiţii suplimentare la Semeni: „Noi avem şi o staţie de măsurare a gazelor, ei (nr.- partea română) au numai parte liniară”.
Documentele oficiale nu menţionează care va fi costul staţiei de măsurare de la Semeni, astfel că nu este clar de ce în Moldova costurile pentru realizarea conductei sunt mai mari raportat la kilometrul construit.
Experţi: „Un proiect mai mult politic”
Elena Gorelova, directorul adjunct al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din Moldova, afirmă că proiectul gazoductului este mai mult unul politic decât economic. Pe de altă parte, expertul economic Alexandru Fală afirmă că este foarte important de realizat că gazoductul Iaşi-Ungheni constituie o alternativă pentru dependenţa energetică a Republicii Moldova de un singur furnizor: „Nu putem exclude vreun eventual război al gazelor între Ucraina şi Rusia, iar în astfel de condiţii existenţa gazoductului Iaşi-Ungheni ar putea fi o soluţie. Pentru a asigura independenţa energetică a Moldovei este necesar, în primul rând, să ne preocupăm de infrastructură. Bineînţeles, vor fi necesare fonduri importante, însă acestea ar putea fi obţinute cu titlul de împrumut de la donatorii internaţionali totodată alocându-se o parte de mijloace din bugetul de stat. În doilea rând, va fi necesară conexiunea gazoductului Iaşi-Ungheni cu sistemul intern de distribuţie a gazelor, adică cu acele conducte prin intermediul cărora în prezent gazele sunt livrate în casa fiecărui consumator.
Sursa, foto: api.md
VIDEO | În împărăția gastronomică cu copiii de la grădinița ”Guguță”
Forfotă mare în curtea grădiniței ”Guguță” din Ungheni pe 18 noiembrie. În acea zi, aici a avut loc iarmarocul numit sugestiv: ”Bucate delicioase din fructe și legume sănătoase”.
Chiar și cel mai pretenţios şi capricios gurmand şi-a găsit bucate după gustul său, căci micii ”vînzători” le-au propus celor ce au vizitat iarmarocul mai multe feluri de plăcințele, copturi, dulciuri, fructe și legume coapte, ba chiar și sărmăluțe ca la mama acasă, toate preparate cu mînuțele lor, ajutați fiind de părinți și educatori.
”Prin intemediul acestei acitvități ne-am dorit să punem accentul pe activitatea comună a educatorilor și părinților în educarea copiilor. Totodată, am pus în practică jocul de rol în rîndul copiilor”, a subliniat Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței ”Guguță”.
Cu adevărat, în acea zi, copiii s-au jucat ”de-a magazinul” și ”de-a bucătăria”, învăţînd astfel modele de comportament în diferite împrejurări şi situaţii. ”Ne-am convins încă o dată că micuţii învață mult mai ușor anumite lucruri prin joc”, a menționat şi Mariana Vartolomei, educatoare la grupa ”Cocorico”.
Pe lîngă faptul că vizitatorii, printre care a putut fi observat şi viceprimarul orașului Ungheni, Eduard Balan, s-au înfruptat cu tot felul de bunătăți, aceștia au mai lăsat în pușculița grădiniței 2120 de lei. Banii, potrivit directoarei, vor fi utilizați la organizarea unui concurs, cu participarea părinților și bunicilor copiilor, dar și la coaserea unor costume pentru sărbătorile de iarnă.
UNGHENI | Ina Landa
VIDEO: Canal regional
Caricatura săptămînii | Ai noştri tineri cu protestele lor…
Ungheniul a câștigat premiul întâi la categoria participarea cetățenească
Sunt doar câteva dintre cele 50 de modele de proiecte înscrise în Programul Bunelor Practici ale Autorităților Locale din Republica Moldova pentru anii 2011-2012, realizat anual de Institutul pentru Dezvoltate și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Noutatea ediției 2011-2012 a fost introducerea, pe lângă cele trei practici déjà existente cum ar fi parteneriate comunitare de succes, dezvoltarea socio-economică locală, managementul preformant al serviciilor publice locale a unei practice noi, a eficientizării energiei în comunitate. Câștigătorul premiului întâi la această categorie a fost primăria satului Bușila din raionul Ungheni. La grădinița din localitate, din această primăvară copii folosesc apă încălzită cu ajutorul colectoarelor de energie solară. Primarul localității, Valeriu Toderică susține că în urma implementării acestui sistem grădinița economisește 3.000 de lei lunar.
Pe de altă parte, orașul Ungheni a luat premiul întâi la categoria participarea cetățenească și parteneriate comunitare de succes, cu un proiect de educație inclusivă într-o grădiniță în care din cei aproape 380 de copii, 64 sunt copii cu nevoi speciale. Aceasta este singura grădiniță inclusivă din Republica Moldova.
Programul Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale, este un programrealizat în Republica Moldova de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, cu sprijinul guvernului și Consiliului Europei. Din 2005 și până în prezent au fost realizate peste 300 de proiecte.
Sursa: Ina Guțu / radiochisinau.md
La o nouă sărbătoare a lor
Tradiţional, cei peste 150 de călărăşeni cu probleme grave de văz consemnează, în fiecare toamnă, Ziua Internaţională a nevăzătorilor. În acest an, potrivit preşedintelui organizaţiei raionale, Vasile Carp, la data de 12 noiembrie, 35 de reprezentanţi-delegaţi ai nevăzătorilor s-au întrunit la o conferinţă a lor, unde au analizat activitatea organizaţiei din anul în curs, trasînd noi obiective pentru anul ce urmează.
Sursa citată a spus că, pe parcursul anilor, nevăzătorii călărăşeni au beneficiat de substanţiale ajutoare, au participat la diverse competiţii sportive şi culturale, organizate de către conducerea de la Chişinău. Au fost desfăşurate şi alte acţiuni care au menirea să-i susţină atît moral, cît şi material pe nevăzători.
În cadrul dezbaterilor, subiectul principal a fost aşa-zisul ajutor social acordat de către stat. Nevăzătoii s-au arătat indignaţi de faptul că una se declară la Chişinău şi alta e realitatea în teritoriu. Anchetele sociale gîndite de ministerul de resort nu fac decît să-i lipsească de ajutor pe cei care au nevoie cu adevărat de acesta şi, invers, să-l ofere celor care ar putea să se descurce fără el.
La final, pentru cei prezenţi a fost organizată o masă de binefacere, sponsorizată de preşedintele raionului, Ilie Rău.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Au însușit cu succes „aritmetica” autogestiunii
Autogestiunea financiară i-a învățat pe unii manageri școlari să fie gospodari adevărați. Un exemplu în acest sens este Şcoala primară ”Spiridon Vangheli” din Ungheni, condusă de directoarea Anastasia Alexa.
Chiar recent, instituția s-a ales cu un gard care, de acum încolo, va îngrădi accesul trecătorilor nepoftiți, care-şi făcuseră, de ani buni, drum prin curtea școlii. Pe aici ei ajungeau mult mai repede la piaţa centrală, situată în vecinătatea nemijlocită a şcolii.
”Nici nu vă pot descrie ce chin aveam pînă a instala gardul. Mai ales, în zilele de piață. Învățătorii trebuiau să fie și paznici, și măturători, căci nu se mai termina mizeria de pe teritoriul școlii”, povestește Anastasia Alexa, exprimîndu-și, acum, satisfacția pentru noua realizare.
Construirea gardului a fost posibilă, susţine ea, grație unui parteneriat veritabil între școală și primăria locală. ”Noi am plătit pentru lucrările de instalare a gardului circa 7000 de lei. Primăria ne-a oferit 27 de plase metalice, care formează, în prezent, gardul propriu-zis pe un perimetru de peste 50 de metri”, explică dînsa.
Potrivit Anastasiei Alexa, odată cu trecerea la autogestiune, multe lucruri s-au schimbat în școală, inclusiv atitudinea colegilor de serviciu. În sălile de clasă şi pe coridoare nu vei mai vedea lumini aprinse atunci cînd nu e cazul. Becurile vechi au fost înlocuite cu altele, econome. Sistemul de încălzire a fost reparat.
Toate acestea, susține directoarea, au contribuit la reducerea cheltuielilor. Cifrele, de fapt, sînt foarte elocvente. Dacă inițial, cînd s-a trecut la noua formulă de finanțare, instituția s-a pomenit cu un deficit bugetar de circa 150 mii de lei, la ora actuală deja este înregistrat un profit de circa 85 mii de lei.
Este adevărat, a contribuit la sporirea bugetului şi creşterea numărului elevilor în ultimii cinci ani: de la 262 la 350. Dar şi multe alte acţiuni. ”Din start le-am zis colegilor că, dacă vom fi gospodari, vom trăi bine, iar dacă nu – ne vom confrunta cu lipsuri și greutăți”, a punctat directoarea. Iar angajaţii școlii ”Spiridon Vangheli” au înţeles foarte bine mesajul.
UNGHENI | Ina Landa
Sîrma ghimpată – o durere şi o amintire comună
Ştiaţi că un segment din sîrma ghimpată, scoasă de pe Prut, în regiunea raionului Ungheni, în primăvara anului 2010, a ajuns exponat de muzeu în aer liber la Prisăcani, judeţul Iaşi?
„Eu m-am născut pe malul Prutului, la vreo 300 de metri de rîu. Bunicii mei îl treceau liber, părinții mei au prins deja gardul de sîrmă ghimpată, iar eu nici nu mă puteam apropia de el”, ne-a povestiti Constantin Chirilă, primarul de Prisăcani. Abia în anul 2010, dînsul a avut ocazia să treacă Prutul, la invitația lui Ion Harea, pe atunci președintele raionului Ungheni. A trecut Prutul, ajungînd la Măcăreşti, satul care se află „faţă în faţă” cu Prisăcaniul. Cu secole în urmă, era un tot întreg, iar în comuna Prisăcani două localităţi au nume identice cu cele de aici, din R.Moldova: Măcăreşti şi Moreni.
„Atunci, împreună cu Ion Harea și cu primarul de Măcărești, Serghei Şişcanu, ”am furat” patru stîlpi cu sîrmă ghimpată și i-am reinstalat în fața primăriei Prisăcani. Gardul care ne despărțea fără voința noastră, fără putința noastră și, cel mai grav, fără dreptul de a ne vedea ca frați, surori și obiceiuri, a devenit astăzi o amintire”, avea să explice primarul Constantin Chirilă, la care Ion Harea a adăugat: ”Stîlpii și sîrma ghimpată a fost o durere comună. Atunci cînd ați venit la Ungheni și mi-ați zis că doriți să o aveți, v-am spus că o veți avea neapărat și am făcut tot posibilul ca să ajungă la Prisăcani, pentru ca oamenii de aici să cunoască ceea ce am suferit noi”.
Oamenii din Prisăcani, se pare, cunosc ce s-a întîmplat de-a lungul istoriei. Pînă şi stema comunei vorbeşte despre acest fapt. Pe ea, în partea de sus, este reprezentat simbolic rîul Prut, după care, pe un fundal negru – trei lacrimi. „Aceste lacrimi nu sînt altceva decît satele-gemene de pe malul stîng al Prutului”, a explicat Constantin Chirilă. Este vorba de Moreni (Vechi şi Noi) şi Moreni din dreapta Prutului; Costuleni – Prisăcani; Măcăreşti – Măcăreşti.
O notă de optimism însă există în mesajul primarului de Prisăcani: „Prutul , care ne-a despărțit, iată că acum încearcă să ne unească”.
Ina Landa
P.S. Chiar dacă satul Prisăcani se află exact în dreptul satului Costuleni din R.Moldova, la doar 500 metri de acesta, noi a trebuit să parcurgem 80 de kilometri şi să trecem două vămi pentru a ajunge acolo.
La Călăraşi se prefigurează o nouă coaliţie majoritară
Surse demne de încredere din cadrul Consiliului raional Călăraşi, care au dorit să rămînă anonime, au declarat că, în ultimul timp, se duc tratative intense pentru crearea unei noi coaliţii majoritare în consiliu.
Vorba e că actuala coaliţie majoritară, formată, în temei, din reprezentanţii PDM şi PL, a început să dea tot mai des rateuri, ceea ce irită conducerea raionului care nu-şi poate atinge toate scopurile legale sau ilegale. De aceea, se pare, se încearcă de a-i aduce la putere şi pe reprezentanţii PLDM care, timp de doi ani, s-au aflat la Călăraşi în opoziţie.
Potrivit aceloraşi surse, tratativele au fost blagoslovite de însăşi vicepreşedinta PLDM, Liliana Palihovici. Mai mult ca atît, ea şi-a îndemnat atît colegii săi de partid, cît şi reprezentanţii PDM, să creeze noua coaliţie. PLDM-ul urmează să obţină astfel o funcţie de vicepreşedinte al raionului Călăraşi, fie că ar fi vorba de cea deţinută în prezent de către un reprezentant al PL, care nu mai este la guvernare; fie că e vorba de o nouă unitate care va fi special creată în acest scop.
Deocamdată, cele două părţi nu au putut identifica la această funcţie un candidat al PLDM, care să se bucure de încrederea şi susţinerea tuturor. Experţii din partea locului nu exclud că se va găsi o formulă de „convieţuire” a celor două formaţiuni care, fiecare în parte, are interesele sale, ce nu coincid neapărat cu cele ale populaţiei.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Horoscop săptămînal. 25 noiembrie – 1 decembrie
Berbec
Pe plan financiar, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Nu vă arătaţi categoric în relaţiile cu cei apropiați ca să puteţi evita certurile. Veţi fi harnici şi veţi fi felicitaţi pentru asta.
Taur
Sînteţi favorizaţi de noroc întreaga săptămînă şi veţi reuşi să vă întăriţi poziţia socială. La muncă, totul va merge mai bine decît speraţi, iar astrele vă vor da energie multă şi idei geniale.
Gemeni
Atenţie la problemele cu tot ce ţine de dările la stat: taxe, amenzi de circulaţie, chitanţe. La muncă, încercaţi să adoptaţi o linie de conduită bine definită. Veţi avea mici tensiuni în familie.
Rac
În domeniul sentimental toate lucrurile merg din ce în ce mai bine, ceea ce nu se poate spune şi despre domeniul financiar. Nu fiţi invidioşi şi încercaţi sa fiţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi.
Leu
Aveţi o intuiţie extrem de bună, atît asupra oamenilor, cît şi a realităţii din jur. Veţi fi însă iritaţi uşor, nu veţi avea răbdare şi veţi fi schimbători. Veţi reuşi multe lucruri din ce v-aţi propus.
Fecioară
Veţi accepta să faceţi multe concesii pentru apropiaţi şi în felul acesta să legaţi relaţii mai strînse cu aceștia. Fiţi foarte atenţi la persoanele nou întîlnite şi nu le acordaţi multă încredere.
Balanţă
Controlaţi-vă puţin agresivitatea. Aveţi toate motivele să fiţi ambiţioşi la muncă, pentru că veţi fi avantajaţi. Starea materială vi se poate îmbunătăţi de acum şi veţi putea face careva planuri.
Scorpion
E nevoie să vă exprimaţi intenţiile mai bine şi să vă menţineţi scopurile pe care vi le-aţi setat. Schimbări majore acasă, e bine să fiţi cît mai relaxaţi în privinţa lor.
Săgetător
O prietenie ar putea evolua într-o legătură mult mai apropiată. Mult dinamism, extrem de folositor la locul de muncă, dar mici discuţii în contradictoriu cu colegii: fiţi atenţi la ce spuneţi.
Capricorn
Din punct de vedere sentimental, totul vă merge extreme de bine. Banii vin din toate părţile, iar situația financiară se îmbunătăţeşte. Fţii pregătiţi să vă recunoaşteţi propriile greşeli.
Vărsător
La locul de muncă, aveţii toate şansele să vă atingeţi obiectivele pe care vi le-aţi impus. Aveţi grijă, însă, să nu vă lasaţi păcăliţi de prieteni fără scrupule.
Peşti
Vă reîncărcaţi cu energie şi toţi care au avut probleme cu somnul se vor simţi vindecaţi. În ciuda faptului că sînteţi prudenţi şi chibzuiţi cu banii, veţi avea tendinţa de a cheltui foarte mult.
„Un tînăr care face armata îşi formează un viitor sigur şi mai bun”
De vorbă cu Gheorghe Cimbriciuc, comandantul Centrului Militar Teritorial Ungheni
E în plină desfăşurare campania de încorporare în Forţele Armate ale Republicii Moldova. Şi de data aceasta, ca de obicei de altfel, tinerii moldoveni nu prea dau năvală nici la Centrul Militar din Ungheni, nici la secţiile administrativ-militare din Călăraşi şi Nisporeni. Ce se întîmplă? Am încercat să aflăm mai multe de la locotenent-colonel Gheorghe Cimbriciuc, comandantul Centrului Militar Teritorial Ungheni.
De ce atît de puţini tineri vor să vină la aramată?
Într-adevăr, în mod conştient, manifestîndu-şi cu adevărat dorinţa de a face serviciul militar, sînt puţini tineri. Trebuie să spun că doar 20% din numărul total al recruţilor din Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi urmează să fie încorporaţi. Din acest număr destul de mic de tineri doar vreo 20% sînt decişi să facă armata. O altă parte de recruţi, circa 30%, mai meditează. Ei au nevoie de un mic imbold, fie din partea părinţilor, fie din partea prietenilor. Cu restul trebuie să muncim adăugător, să le explicăm ce înseamnă armata, să-i convingem de beneficiile serviciului militar.
Şi cum în convingeţi?
Prin exemple concrete. Or, un tînăr care face armata îşi formează un viitor. Pînă şi livretul militar pe care-l obţine este un document ce denotă că el este deja pregătit pentru viaţă, că ştie ce înseamnă să-ţi asumi o responsabilitate, ce înseamnă disciplina etc. De aceea, în foarte multe cazuri, îşi găseşte mult mai uşor un loc de muncă legal. În plus, un tînăr care-şi satisface serviciul militar în termen are şansa să-şi facă ulterior o carieră militară. Da, serviciul militar nu este uşor, nu e cum ai sta la mama acasă pe cuptor. Trebuie să-şi dezvolţi numeroase abilităţi, să ai răbdare, să rezişti psihologic. Dar credeţi că, atunci cînd pleacă la munci în Rusia, tinerii nu au nevoie de o pregătire psihologică? De fapt, omul, oriunde ar fi, trebuie să respecte programul zilnic, condiţiile impuse.
Trebuie să recunoaştem că imaginea armatei, la ora actuală, nu este dintre cele mai bune, fapt ce influenţează şi asupra deciziei unor recruţi de a face tot posibilul să nu ajungă în armată.
Din păcate, multă lume este prea puţin informată despre armata noastră. Oamenii cunosc doar din ceea ce se povesteşte, ce se arată la televizor. E puţin şi, de foarte multe ori, realitatea e cu totul alta.
Mulţi se tem, mai ales mamele, de acel fenomen, numit…
„Dedovşcina”. Mama nu ştie că acest fenomen aproape că nu mai există în armata noastră. Poate că i-a povestit despre anumite acţiuni nestatutare ale soldaţilor cineva dintre fraţi, cumnaţi, soţul… Dar ei au făcut armata pe vremuri, cînd acest fenomen persista.
Vreţi să spuneţi că acum acest fenomen nu există?
Nu, ar fi greşit să afirm aşa ceva. Există, dar sporadic. Acestui fenomen neplăcut i se acordă o atenţie sporită în armată. Luptăm foarte serios cu el. Să ştiţi că pentru orice încălcare de acest gen sînt pedepsite şapte – opt persoane, începînd cu soldatul şi teminînd cu comandantul. În anumite cazuri, unii dintre ofiţei pot să-şi piardă pînă şi serviciul. Şi asta, pentru că un soldat a vrut să demonstreze că el e mai tare şi mai mare decît altcineva.
Se zice că în armată soldaţii nu sînt hrăniţi aşa cum ar trebui, ceea ce le îngrijorează, mai ales, pe mame.
Eu sînt în armată din 1994. Poate la începuturi, cînd abia se constituiau Forţele Armate ale Republicii Moldova, existau anumite probleme în ceea ce priveşte alimentaţia ostaşilor. Acum ar fi păcat să afirmăm că soldaţii nu sînt hrăniţi cum ar trebui. Sigur, meniul militar nu constă în kilograme de banane sau mai ştiu eu ce, ca la mama acasă. Este un meniu standard, care presupune un anumit număr de calorii, suficient pentru tineri ca să reziste şi la exerciţii fizice, şi la eforturi. Nu lipseşte niciodată carnea sau peştele. Nu lipsesc terciurile, supele, legumele… Au de toate. Şi încă ceva: nici un soldat nu va lua masa, pînă cînd bucatele nu vor fi verificate de medicul de unitate.
Dumneavoastră personal de ce aţi ales armata?
În copilărie, nu m-am gîndit nici pentru o clipă că voi ajunge militar. Pe la 16 ani însă am fost convins de tata şi am mers la studii la Colegiul militar. La început, nu mi-a fost uşor. Chiar am vrut să abandonez studiile. Dar, venind acasă, am văzut că o bună parte din colegii mei de şcoală erau deja plecaţi la munci pe la Moscova, alţii umblau prin sat cu ştrengării. Am înţeles că nu-mi doresc un aşa viitor. Am revenit la colegiu, m-am apucat de învăţat şi nu-mi pare rău deloc .
Lucia Bacalu
Bancuri
La urgenţă. Medicul iese din cabinet şi îi spune soţiei pacientului pe care tocmai îl operase:
“Curaj, doamnă, nu-i nimic grav. De mîine va putea merge la muncă”, la care femeia, entuziasmată, zice: “Doctore, sînteţi un fenomen! Nu numai că l-aţi vindecat pe soţul meu, dar i-aţi găsit şi de muncă”.
Autobuzul pleacă din staţie, iar după el aleragă o doamnă care strigă:
– Oameni buni, opriţi, vă rog, autobuzul! Întîrzii la lucru!
Pasagerii îl roagă pe şofer să oprească. Doamna se urcă şi spune bucuroasă:
– Oh, am reuşit, ce bine. Acum biletele la control, vă rog.
Un tip nimereşte în rai. Cerul este albastru, soarele auriu, cîntă păsările, grădinile sînt pline de flori.
– Oh, sînt în Paradis!
Deodată, îşi aude soţia:
– Ai fost!
Curios. Zece lucruri din casă pe care trebuie să le arunci, dacă nu vrei să te îmbolnăveşti
Ştiaţi că, pe lîngă medicamentele şi alimentele expirate, pe care le evităm cu toţii, avem în casă o sumedenie de alte obiecte folosite zilnic, care ne pun sănătatea în pericol? Iată cele mai periculoase zece obiecte din casă:
1. Pernele vechi. Ştiaţi că o pernă nouă îşi va dubla greutatea în primii trei ani de utilizare din cauza prafului şi acarienilor? Pentru a verifica dacă perna se mai află în perioada de valabilitate, pliaţ-o în două. Dacă perna revine la forma iniţială, fără ajutorul vostru, o mai puteţi păstra, iar dacă rămîne în poziţia în care aţi pliat-o, e momentul s-o aruncaţi. Sau să mergeţi imediat cu ea la o curăţătorie.
2. Aspiratorul. Nu e vorba de unul nou, ci de unul care v-a slujit cinci-şase ani. Chiar dacă mai este funcţional, nu înseamnă că nu este periculos pentru sănătate. După aproximativ şase ani, aspiratorul trebuie înlocuit. Mai multe studii arată că un aspirator vechi face mai mult rău decît bine, fiind responsabil pentru răspîndirea alergenilor, prafului şi bacteriilor.
3. Maşina de spălat. În timp ce noi asociem maşina de spălat cu hainele curate şi dezinfectate, unele studii demonstrează că aceasta poate conţine milioane de bacterii extrem de periculoase pentru sănătate. Iar programele de scurtă durată, cu spălare la temperaturi sub 40 de grade Celsius nu sînt capabile să le distrugă. Aşadar, chiar dacă este funcţională, o maşină de spălat haine trebuie înlocuită la fiecare 10-11 ani.
4. Saltelele paturilor din casă. Pînă şi o saltea de calitate superioară trebuie să fie schimbată la zece ani. Dacă pe suprafaţaa acesteia încep să apară denivelări chiar şi mai înainte, e cazul s-o înlocuiţi cu alta nouă. Pe lîngă durerile de spate provocate de denivelari, salteaua poate declanşa apariţia diverselor alergii, din cauza acarienilor, prafului si particulelor de ţesut uman care se acumulează în interior.
5. Covoarele vechi. Cele mai periculoase pentru sănătate sînt considerate covoarele de baie. Pentru a preveni riscul îmbolnăvirii, înlocuiţi covoraşele de baie la fiecare cinci ani.
(Continuare în articolul urmator)
Înaltă distincţie de stat la Nisporeni
Un ordin ”Gloria Muncii” a ajuns, săptămîna trecută, la Nisporeni şi-l va purta, de acum încolo, cu mîndrie, Leon Buza, președintele Asociației Micului Business din Nisporeni. Înalta disctincţie de stat i-a fost acordată „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă prodigioasă în domeniu şi înaltă măiestrie profesională”.
Leon Buza a primit ordinul din mîinile președintele țării, Nicolae Timofti, pe 8 noiembrie. ”Îmi pare bine că statul mi-a apreciat atît de înalt eforturile şi munca atît în calitate de întreprinzător, cît și de președinte al Asociației Micului Business”, a declarat pentru ”Expresul” Leon Buza, menţionînd că a trăit emoții deosebite în momentul în care a primit ordinul.
Deoarece aceasta este prima distincție cu adevărat valoroasă a omului de afaceri nisporenean, dînsul a spus că o va păstra ”în cel mai scump loc din casă, lîngă o icoană”. Leon Buza este în fruntea Asociației Micului Business de la Nisporeni de zece ani, iar în business a pășit cu 14 ani în urmă. În prezent, dînsul gestionează o întreprindere de panificație și o stație Peco, numărîndu-se printre cei mai de succes oameni de afacere din regiune.
Deși a recunoscut că noutatea privind decorarea lui Leon Buza i-a fost comunicată în premieră de ”Expresul”, şeful Secției Economie
Nisporeni, Vitalie Lazăr, s-a arătat satisfăcut de cele auzite, menționînd că ”este o mîndrie pentru Nisporeni că are asemenea oameni”.
NISPORENI | Ina Landa
Vom avea gaze şi energie electrică româneşti?
Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni ia amploare. Conducta se tot apropie de Prut şi s-ar putea ca în termenii stabiliţi să fie dat în exploatare.
Asta însă nu va rezolva nicidecum securitatea energetică a Republicii Moldova. Dacă Rusia va decide să nu mai livreze gaze spre R.Moldova, România nu va avea cum să ne ajute. A recunoscut-o însuşi ministrul român al Energiei, Constantin Niță, într-un interviu pentru “România Leberă”. Oficialul a reamintit că gazoductul respectiv va putea transporta circa 20% din necesarul de gaze al R.
Moldova. „Atît poate să dea România, după aceea trebuie să construim o staţie de compresoare, care costă destul de mult: 26 de milioane de euro”, a precizat ministrul. În prezent, potrivit dînsului, se lucrează asupra studiului de fezabilitate al acestei staţii, cu ajutorul căreia se va putea pompa mult mai mult gaz spre R. Moldova. În cazul în care Uniunea Europeană va oferi banii necesari, lucrările de construcţie a stației de compresoare ar putea dura doi ani. Nimeni însă nu poate spune cu certitudine dacă aceşti bani vor fi oferiţi.
În aceeaşi ordine de idei, Constantin Niţă a menţionat că Guvernul român este interesat de interconectarea reţelelor electrice, mai ales că există cîteva linii construite cu ani buni în urmă. Fiind întrebat de ce durează atît de mult această interconectare, oficialul a răspuns: “N-aş putea să vă spun: neglijenţă, indolenţă, lipsa unei viziuni politice”.
Lucia Bacalu
VIDEO | Ungheneanca Tatiana Babin nu-și poate imagina viața fără teatru
Pentru ca inca din copilarie i-a placut mult sa fie in centrul atentiei, sa evolueze pe scena si sa fie mereu aplaudata, Tatiana Babin nu a ezitat mult atunci cind trebuia sa aplice la o facultate si a ales Academia de Muzică, teatru și arte plastice din Chișinău. Chiar daca in prezent teatrul este deja mai mult un hobby pentru ea, Tatiana nu regreta deloc ca si-a facut studiile anume aici.
Initial Tatiana avea mari planuri in privinta viitorului sau profesional in lumea teatrului. Recent chiar, a cîștigat premiul pentru cea mai reușită interpretare a rolului feminin în cadrul festivalului de teatru Vasile Alecsandri. Acum, insa, actrita din Ungheni este mai sceptica deoarece crede că teatrul nu este suficient valorificat în Moldova.
Cu toate realitatile prezentului, Tatiana nu-si pierde speranta că va veni o zi cind teatrul va prinde viață la noi in tara.
Sursa: Canal Regional
Să cadă zăpada! Pîrtia de schi de la Ciorești va fi redeschisă
Amatorii de schi își pot pregăti de pe acum schiurile, căci vor avea unde practica sportul preferat. Pîrtia de la Cioreștii Nisporenilor va fi funcţională. Cel puţin, aşa a declarat pentru „Expresul” primarul Valeriu Guţu.
Chiar dacă a fost închisă la începutul anului curent, din cauza lipsei documentelor necesare, ceea ce punea activitatea pîrtiei în ilegalitate, acum se doreşte ca pîrtia să existe şi să aducă bucurie atît celor mici, cît şi celor mari.
Nu s-au făcut schimbări majore. Nici documentaţia nu a fost pusă la punct. Vorba e că antreprenorul, care a venit cu ideea constituirii pîrtiei respective, nu a semnat, pînă în prezent, contractul de arendă a terenului, deşi, iniţial, a acceptat să-l arendeze.
Chiar și așa, primarul s-a arătat convins că, după ce va ninge, iar dealul Răcătău se va acoperi cu zăpadă, pîrtia de schi va fi redeschisă, deoarece „există un interes sporit al oamenilor față de acest loc”. Dînsul a spus că nu intenționează să „strice plăcerea schiorilor”.
Pe de altă parte, edilul doreşte mult să găsească un investitor, un om de afaceri cu iniţiativă, care să amenajeze pîrtia şi să transforme locul din preajma Cioreştiului într-o adevărată atracţie turistică.
”Inițial, a fost bine aşa cum era, căci trebuia cumva să se ştie despre noi, despre locurile frumoase de aici. Dar nu mai merge ca înainte.
Acum, se simte necesitatea de a dezvolta această afacere care, indiscutabil, ar aduce în teritoriu mulți turiști”, a subliniat Valeriu Guţu.
Primăria, avînd un buget auster, nu ar putea să realizeze un asemenea proiect grandios. De aceea, conducerea localității este gata să se așeze la masa de negocieri cu doritorii de a investi aici. Cine ştie, poate într-o bună zi, va apărea la Cioreşti o adevărată staţiune montană. Or, pîrtia se află la o altitudine de 420 de metri şi se întinde pe o suprafață de aproximativ zece de hectare.
NISPORENI | Ina Landa