Cinci familii din Ungheni riscă să rămână fără locuinţe din cauza alunecărilor de teren. Pământul se surpă la mai puţin de 10 metri de casele lor din cauza unei defecţiuni la ţevile de evacuare a apelor.
Localnicii spun că problema a apărut în 2004, şi pe an ce trece, groapa devine tot mai mare. Iar autorităţile se ţin doar de promisiuni.
„M-am adresat la primărie, unde mi-au spus că mai întâi trebuie să facă proeictul. În octombrie, când am fost, mi-au zis că nu fac nimic, pentru că încep ploile şi vor începe la primăvară. A venit vremea frumoasă, dar tot nu se face nimic”, a spus o femeie.
„După ce au loc ploi puternice, pământul se surpă. Pe an ce trece, groapa devine tot mai mare„, a mai spus o persoană.
„Gropa are o adâncime de peste 20 de metri. În această, iarnă s-a mai adâncit cu aproape doi metri, dar cum o să înceapă ploile mari se duce pământul încă mai repede şi noi stăm aici cu frică. Ne temem ca groapa să nu ajungă sub casă”, a menţionat un bărbat.
Autorităţile din Ungheni spun că au elaborat un proiect de reabilitare a zonei. Doar că el a rămas pe hârtie.
„Guvernul ne-a spus să întreprindem unele măsuri cu forţele proprii. În prezent, căutăm surse financiare”, a declarat viceprimarul oraşului Ungheni, Cristofor Codreanu.
În prezent, în zona de risc sunt 5 case.
Sursa: publika.md
Bancuri
Apel către femei:
“Dragi femei, căsătoriţi-vă, nici un bărbat nu merită să rămînă nepedespit”.
Doi bătrîni, împătimiţi de fotbal în tinereţe, Ghiţă şi Ion, stau pe o bancă într-un parc, hrănesc porumbeii şi vorbesc.
– Crezi că există fotbal şi în rai?, îl întreabă Ghiţă pe Ion.
Ion se gîndeşte un moment şi raspunde:
– Nu ştiu, Ghiţă. Dar hai să facem un tîrg: dacă mor eu primul, mă întorc şi îţi spun. Dacă mori tu primul, te intorci şi îmi spui dacă e sau nu e fotbal în rai.
Îşi dau mana şi, din nefericire, cîteva luni mai tîrziu, Ghiţă se duce în lumea celor drepţi. Imediat după, Ion stătea trist pe aceeaşi bancă şi hrănea porumbeii, cînd, deodată, aude o şoaptă: “Ion! Ion!”
– Ghiţă, tu eşti?
– Da, eu sînt!
– Ei bine, este fotbal în rai sau nu?
– Păi, răspunde Ghiţă, am o veste bună şi una proastă.
– Zi-o pe aia bună, zice Ion.
– Ei bine, au fotbal în rai.
– Nemaipomenit! Ce veste ar putea fi atît de proastă încît să o strice pe asta?
– Tu joci în meciul de vineri.
Plantele care sînt asociate cu Sărbătoarea Paştelui
Sursa: agroromania.manager.ro
Crinul alb, narcisele, lalelele şi salcia sînt cîteva dintre plantele pe care oamenii le asociază cu Sărbătoarea Paştelui. Colorate, simple, cu parfum îmbătător, aceste flori sînt potrivite pentru decorarea casei de Paşte sau pentru a le face cadou în această perioadă.
Crinul alb este considerat drept una dintre florile care anunţă sărbătoarea de Paşte. Acesta reprezintă puritate şi reîmprospătare. Crinul aduce frumuseţe şi un parfum îmbătător grădinii tale şi, fiind o floare regală, o poţi folosi pentru a face un buchet frumos, pentru a îmbogăţi masa de Paşte. Despre petalele de crin se spune că au forma unei trîmbiţe, „trîmbiţa lui Dumnezeu”, care îi cere lui Iisus să se întoarcă.
Narcisele sînt flori galbene luminoase în formă de trompetă, care simbolizează prietenia, renaşterea şi viaţa veşnică. Potrivit legendei, acestea au apărut în Grădina Ghetsimani şi au înflorit prima dată în timpul Învierii lui Hristos. Narcisele sînt numite Osterglocken (clopot de Paşte) în Germania, iar in Anglia sînt florile preferate pentru decoraţiuni şi sînt denumite crinii Postului Mare.
Lalelele sînt pe locul trei la nivel mondial în topul celor mai populare flori de primăvară. Lalelele simbolizează renaşterea de primăvară şi iubirea perfectă. Frumuseţea lor vine din simplitate. Sînt gingaşe, multicolore, perfecte pentru un buchet colorat pe care să îl dăruieşti prietenilor – cadou de la iepuraş.
Salcia joacă un rol important în tradiţiile de Paşte. Potrivit obiceiurilor, în ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la Biserică, pentru a-l întîmpina pe Hristos.
Este bine sau nu să mîncăm gălbenuşurile de ou?
Aflaţi mai jos care sînt cele mai importante beneficii ale consumului de gălbenuşuri:
Ochi – gălbenuşul conţine luteină şi zeaxantină, ceea ce contribuie la o reducere a riscului de apariţie a cataractei, în primul rînd.
Inima – consumul regulat de ouă (unul pe zi) contribuie la reducerea riscurilor de formare a cheagurilor de sînge şi de producere a infarctului şi accidentului cerebral.
Creier – gălbenuşul, deşi bogat în colesterol, aduce mari beneficii asupra sănătăţii generale, printre acestea numărîndu-se şi faptul că el conţine un nivel ridicat de colină (vitamina B7), care contribuie la îmbunătăţirea funcţiilor neurologice, la reducerea inflamaţiilor din organism, la dezvoltarea creierului în stadiul intrauterin (consumat de femeile însărcinate).
Sîni – colina din gălbenuş ajută şi la prevenirea cancerului mamar, în cazul în care consumul regulat de ouă a început încă din adolescenţă.
Păr, unghii, piele – ouăle sînt bogate în sulf, un ingredient esenţial pentru absorbţia vitaminelor B, utile unei bune funcţionări a ficatului, dar şi pentru producerea colagenului şi cheratinei, care ajută la menţinerea sănătăţii pielii, unghiilor şi părului, oferind în plus strălucire.
Dezvoltarea muşchilor – cu şase grame de proteine pe ou, alături de aminoacizii conţinuţi, ouăle sînt o alegere perfectă pentru încurajarea dezvoltării musculare.
Menţinerea unei greutăţi optime – mai multe studii au demonstrat că un consum regulat de ouă la micul dejun ajută la combaterea kilogramelor în plus.
Rețete culinare. Prăjitură de post
Ingrediente:
300 gr făină, 200 gr margarină, 200 gr zahăr, gem de caise, miez de nucă, 2-3 linguri ulei, 4 mere, sare.
Mod de preparare:
Se face aluatul din făină, sare, margarină, 100 gr zahăr şi o jumătate de cană cu apă de la frigider. Se frămîntă compoziţia bine şi se împarte în două părţi, una mai mică şi cealaltă mai mare. Bucata cea mică se pune la congelator. Din partea mai mare se întinde o foaie şi se pune în tava unsă cu ulei şi tapetată cu făină. Se unge deasupra cu gem, merele se dau prin răzătoare şi se presară, împreună cu miezul de nucă, peste gem.
Restul de zahăr se amestecă cu o lingură de făină şi se presară uniform peste umplutură. Bucata de aluat mică se scoate din congelator şi se dă prin răzătoare peste umplutură. Se coace 20 – 25 minute la o temepratură de 150 grade.
Sînt gata să plătească doar pentru muzică 50 de mii de euro
Cine ca cine, dar romii știu bine să se distreze, să organizeze nunţi şi cumetrii. Numai la Vulcăneşti, Nisporeni, imediat după Paşte, chiar în Săptămîna Luminată, vor avea loc cinci nunţi consecutiv. Şi ce mai nunţi!
”La una dintre ele, părinții miresei sînt gata să plătească doar pentru muzică 50 de mii de euro”, ne-a spus Semion Ibrian, consilier local. Sînt invitaţi cei mai în vogă muzicanţi. Însuşi Florin Salam, cîntăreţ de manele din România, care, pe parcursul carierei sale, a cîntat şi cu orchestra simfonică Bucureşti, şi cu orchestra lui Goran Bregovic, va cînta la acea nuntă. Sînt invitaţi şi alţi manelişti cunoscuţi, toţi din România. Cîntăreţii moldoveni nu sînt la prea mare căutare aici. Nici cei ruşi. Maneliştii sînt la putere.
Vulcăneştenii nu jelesc banii cînd vine vorba de o nuntă. Sigur, un asemenea răsfăț nu și-l permite chiar fiecare locuitor al satului, dar nici nu este o excepție, susţine consilierul local.
Nunțile țigănești de aici, pe lîngă faptul că au multă culoare, veselie și daruri scumpe, mai păstrează vii și unele tradiții strămoșeşti. De exemplu, ”Jucatul cămășii de noapte a miresei”. Să ştie toată lumea că mireasa a fost fecioară!
Apropo, atît fetele, cît şi băieţii se căsătoresc la o vîrstă foarte fragedă. Una dintre miresele din primăvara curentă are doar 14 ani şi este elevă în clasa a IX-a la gimnaziul din localitate. Nici mirele nu este prea „copt”. El are 17 ani. Nimeni nu i-a întrebat dacă vor sau nu să se căsătorească. Părinţii le decid soarta, susţine Semion Ibrian. Chiar dacă e profesor, dînsul nu crede că cineva ar fi în stare, la ora actuală, să schimbe lucrurile aşezate la romi de veacuri şi veacuri. ”Ce să-i faci? Împotriva tradițiilor nu poate merge nimeni”, a spus dînsul.
Sezonul nunţilor la Vulcăneşti începe imediat după Paște şi durează pînă la toamnă.
NISPORENI | Ina Landa
Se pregătesc intens pentru a începe un nou ciclu agricol
Deşi iarna se lasă greu dusă, călărăşenii se pregătesc intens, sub toate aspectele, pentru a începe un nou ciclu agricol. În acest context, Direcţia Agricultură a organizat, duminica trecută, pe 14 aprilie, un iarmaroc de primăvară, devenit deja tradţtional.
Potrivit vicepreşedintelui raionului Petru Cosoi, au dat curs invitaţiei de a participa la iarmaroc peste 20 de agenţi economici. Aceştia au venit cu cele mai diverse produse agricole şi derivatele lor. Mai mult ca atît, vizitatorilor li s-a propus şi tehnică, şi alt inventar agricol de mîna a doua, foarte solicitat, de altfel, de micii producători.
Au venit la iarmaroc agenţi economici din mai toate raioanele învecinate. Cei mai mulţi însă au fost din satele raionului, ei aducînd cu sine produse şi materialele la mare căutare în fiecare primăvară: butaşi de viţă de vie, puieţi de pomi fructiferi, fructe proaspete, miere şi toate derivatele apicole, produse de panificaţie, mezeluri şi chiar vin de casă de la Sadova.
Şi-au etalat exponatele şi cîţiva meşteri populari din raion.
“Ediţia curentă a tîrgului nu a avut amploarea celei de anul trecut, dar faptul că am reuşit, totuşi, să adunăm laolaltă producători şi cumpărători, care şi-au satisfăcut interesele, este un lucru bun”, a spus Anatol Vulpe, dind asigurări că organizatorii vor încerca să perpetueze în timp acest tîrg.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Protest la Nisporeni. Dizolvarea Consiliului orășenesc pe muchie de cuțit
Gălăgie mare în plină stradă. Joia trecută, pe 11 aprilie, în timp ce consilierii locali nisporeneni își apărău, în instanța de judecată, dreptul la existenţă, cîţiva susținători de ai lor protestau în fața sediului Judecătoriei Nisporeni.
Înarmați cu placarde şi lozinci, gen: ”Deciziile sînt ale cetățenilor, nu ale Cancelariei de Stat, mă Rusule!”, ”Nu folosiți sistemul judecătoresc ca persecuție împotriva aleșilor locali!”, ”Jos V. Rusu!”, peste 30 de oameni au șuierat, au claxonat, au stigat timp de o oră, pe ploaie, exprimîndu-și nemulțumirea faţă de acţiunile îndreptate, potrivit lor, împotriva autorităţilor publice locale.
Secretarul interimar al Consiliului orăşenesc Nisporeni, Cristina Moldovan, a declarat pentru „Expresul” că protestatarii nu au fost organizaţi de nimeni, ci au venit de bună voie. Mai mult ca atît, dînsa a subliniat că toţi consilierii, indiferent de apartenenţa politică, sînt împotriva dizolvării Consiliului orăeşenesc, astfel că în instanţa de judecată au mers 15 din cei 23 de aleşi ai poporului.
În acea zi, nimeni nu a obținut un răspuns clar: va fi sau nu dizolvat consiliul. Şedinţa de judecată a fost amînată pentru 8 mai.
Protestatarii au promis că vor fi şi în continuare cu ochii pe judecători şi nu vor admite în nici un caz dizolvarea consiliului.
Victor Rusu, reprezentantul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat la Nisporeni, învinuit că ar fi pus la cale mai multe acţiuni îndreptate împotriva autorităţilor locale, susține cu vehemență că toate scandările în adresa lui sînt aberații și prostii. ”Majoritatea celor care au protestat habar nu au de ceea ce se întîmplă de facto. Ei au fost impuși să vină organizat la acea acțiune, pe care o consider din start ilegală”, a declarat dînsul pentru ”Expresul”.
Victor Rusu a calificat ilegală şi autorizaţia primarului de Nisporeni, Ion Gangan, de organizare a protestului respectiv. ”Credeți-mă, am toate documentele în față şi se vede clar cum a fost încălcată grav legislația de către primar. Or, eliberarea autorizaţiilor de acest gen de către primărie nu se mai permite din anul 2008”, a explicat oficialul.
Dînsul a ținut să sublinieze că și-a îndeplinit doar atribuțiile de serviciu, iar Consiliul local nu avea decît să se autosesizeze la timp și să adopte decizii care să nu contravină legislaţiei. ”E grav ce se întîmplă acum la Nisporeni, mai ales că masele sînt atrase pe baricade”, a punctat reprezentantul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat la Nisporeni.
Nu am reuşit să aflăm poziţia preşedintelui Judecătoriei Nisporeni, Grigore Șișcanu. Dînsul se afla într-o deplasare în afara țării.
Reamintim că pe 28 februarie curent, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a înaintat o cerere la Judecătoria Nisporeni privind solicitarea de a stabili circumstanţele de dizolvare a Consiliului orăşenesc Nisporeni, din cauza numeroaselor acte ilegale adoptate de acesta în ultimul an.
NISPORENI | Ina Landa
A inspectat centrele comunitare
Evan Tracz, directorul Programului “Novateca” Moldova, a inspectat, săptămîna trecută, cîteva centre comunitare, deschise recent în raionul Călăraşi cu suportul logistic al programului respectiv.
Pentru început, dînsul a luat cunoştinţă de Sala multimedia din cadrul Bibliotecii Publice ,,GrigoreVieru” din oraşul Călărasi. Oaspetele s-a interesat de felul cum funcţonează echipamentul donat, care este impactul acestuia asupra vizitatorilor. Dînsul s-a întreținut cu reprezentanţi ai conducerii bibliotecii, ai Direcției raionale cultură, cu vicepreședintele raionului, Vasile Timofti. S-a discutat, printre altele, despre perspectiva de extindere a rețelei de centre comunitare și în alte localităţi atît din raionul Călăraşi, cît şi din republică.
În aceeași zi, Evan Tracz a vizitat centrele comunitare din cadrul biblioltecilor publice Temeleuți şi Dereneu.
De menționat că, la ora actuală, în raionul Călărași funcţionează şase centre comunitare, deschise cu suportul programului “Novateca”, unde vizitatorii au un acces sporit la informaţie, datorită computerelor donate şi internetului.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Nu-i mai ajută nici laurii şi medaliile de altă dată. La filiala Ungheni a Şcolii de hipism mor caii de foame
Ştirea s-a aflat în top zile în şir. Situaţia dezastruoasă a ieşit la iveală după ce două tinere din Chișinău, Ina Macovenco și Victoria Vdovicenco, au postat pe o rețea de socializare o fotografie cu un ponei de la Ungheni, răpus de foame. Poza era însoțită de un apel de a ajuta bietele animale.
De notat că, pe vremuri, acum 25-30 de ani în urmă, ferma de cai pur sînge din Ungheni era vestită în toată Uniunea Sovietică, avînd în palmares zeci de medalii de la diverse concursuri unionale şi internaţionale.
Acum, a ajuns de nimic.
Dacă nu pentru oameni, măcar pentru cai
Imediat ce s-a dat „sfoară în ţară”, au început să vină ajutoarele. Nu s-au lăsat așteptați nici politicienii.
Primul şi-a făcut apariţia, sîmbătă, deputatul comunist Constantin Starîș, care a adus circa șase tone de furaje, pe care, zice, le-a cumpărat împreună cu alţi colegi parlamentari.
Duminică dimineață, în vizită la Ungheni a venit şi Vasile Bumacov, ministrul în exercițiu al Agriculturii. A inspectat grajdurile, s-a uitat la cai şi a declarat că a luat deja atitudine faţă de situația creată: l-a demis pe director. Totodată, oficialul a dat asigurări că în următoarele zile va fi adus și fîn pentru animale.
Peste cîteva ore, în după-amiaza aceleiaşi zile, a poposit şi liderul liberal, Mihai Ghimpu. Dînsul a donat 3100 de lei. ”Mi-a înmînat banii și mi-a zis: să cumpărați ceea de ce au nevoie caii; peste un an voi reveni și, dacă nu va fi totul în ordine, o să vă pun personal coasele în mînă și o să vă trimit la cosit”, povestește Vitalie Maniuc, antrenor la școala de hipism.
Deputatul neafiliat, Sergiu Sîrbu, a transmis şi el 50 de euro.
O jertfă în numele rezultatului pozitiv
În doar două zile, au fost aduse, din mila oamenilor, circa 15 tone de furaje. Potrivit specialiştilor, această cantitate ajunge pentru hrana celor 39 de cai timp de aproape două luni. „Ne bucurăm că lucrurile au început să se schimbe în bine aici, la Ungheni. Ne pare însă foarte rău că nu am reușit să salvăm viața acelui ponei ce a murit de foame şi de la care, practic, a început totul”, a declarat pentru ”Expresul” Victoria Vdovicenco. Dînsa ne-a mărturisit că a aflat despre situația critică de la școlile de hipism din întîmplare şi că, de acum înainte, va urmări, împreună cu prietena sa, Ina Macovenco, tot ce se întîmplă în acest sens.
Putea fi și mai rău
Pe de altă parte, potrivit lui Alexandru Gorincioi, specialist tehnologii moderne și fitotehnie din cadrul Direcției Agricultură și Alimentație Ungheni, situația ar fi putut fi mult mai proastă, dacă nu se implicau, la începutul anului curent, reprezentanții Direcției. „Am apelat la agenți economici locali, am împrumutat nutrețuri pentru animale, material semincer pentru a însămînța cu orz cele circa şapte hectare de teren ce aparţin școlii, astfel ca să asigurăm cu hrană caii în anul următor”, a explicat dînsul.
Nu doar caii, ci şi oamenii
Trebuie de spus că într-o situaţie deplorabilă au ajuns nu doar caii, ci şi cei 16 angajaţi ai şcolii de hipism din Ungheni. Nici unul dintre ei nu a primit, în acest an, nici un bănuţ din salariile care li se cuvin. În pofida acestui fapt, și-au îndeplinit conștiincios obligațiunile de serviciu, salvînd, practic, tot ce se putea.
Ce va urma?
Urmează o perioadă de recuperare a cailor. Potrivit felcerului veterinar Nicolae Mardari, animalele au nevoie de cel puțin două luni pentru a-și reveni. În ultimele luni, ei au primit o raţie de cîteva ori mai mică decît era nevoie. Meniul zilnic al unui cal sănătos ar trebui să constituie 3 kg de orz sau ovăz, 500 gr de tărîțe, 6-7 kg de fîn. Ei însă erau hrăniţi cu paie, iar cantitatea de orz ajunsese la un kilogram pe zi, astfel că animalele abia de se mai puteau ridica de jos. „Este un noroc că nu au murit mai mulți cai după un așa chin”, a spus veterinarul.
Cine-i vinovat?
Una dintre variante am aflat-o de la acelaşi Nicolae Mardari. Dînsul a fost tranşant: ”Eu consider că vinovat se face de toate cele întîmplate, în primul rînd, ministerul de resort, adică Ministerul Agriculturii. Conducerea acestuia nu a făcut nimic altceva decît să spună minciuni și să caute țapi ispășitori, care s-au dovedit a fi toți, pînă și grajdarii, numai nu ei. E oribil”.
UNGHENI | Ina Landa
VIDEO | Concursul TVC desfășurat la Liceul ”Vasile Alecsandri” din Ungheni
De mult umor și ingeniozitate au dat dovadă trei clase de a 10-a de la liceul teoretic ”Vasile Alecsandri” din orașul Ungheni, care ș-au dat întrecere la tradiționalul concurs TVC, ce are loc aici in fiecare an. De data aceasta, elevii au avut drept generic tema ”Europa sau UE, Moldova noastră unde e?”. Cele trei probe din concurs: ”Salutul”, ”Tema pentru acasă” și proba ”Întrebări-Răspunsuri” au adus multe zîmbete în sală.
În urma celor 3 probe, învingătoare a ieșit echipa clase a 10-a B ”Europepenii”, iar adversarii săi din echipele ”Anexa” și ”Paralel” susțin cî a fost un joc cinstit și cei mai puternici au învins.
În urma victorie în concursul local TVC , echipa cîștigătoare ”Europepene” urmează să concureze cu alte 7 echipe din țară la etapa națională de TVC.
Cît costă pămîntul nostru?
În multe dintre satele regiunii Ungheni-Nisporeni-Călăraşi un ar de teren agricol poate fi vîndut cu doar cîţiva lei – începînd cu 40-50 şi terminînd, în cel mai bun caz, cu 100 de lei.
„Depinde cum reuşesc să negocieze”, a subliniat primarul de Hîrceşti, Ungheni, Vasile Bodrug. Dînsul are şi o explicaţie: pentru că în sate lumea îmbătrîneşte, circa 50 la sută din terenuri ajung în paragină.
În plus, şi legile se bat cap în cap şi de aceea aproape nimeni nu doreşte, la ora actuală, să investească în pămînt. Situaţia e complicată mai ales în localităăile rurale, situate la zeci de kilometri de centrele raionale.
VIDEO | ZEL''Ungheni-Business" are un nou rezident
Zona Economică Liberă ”Ungheni-Business” are acum un nou rezident. Este vorba despre compania cu capital străin EuroYarns care ste specializată în producerea firului sintetic.
Activitatea întreprinderii a stărnit un interes și pentru ministrul economiei, Valeriu Lazăr, care a venit personal să facă cunoștință cunoul rezident al zonei economice libere ”Ungehni-Business”. Ministrul a vorbit despre faptul că deși criza economică încă se mai simte investitorii străini continuă să mai deschidă afaceri în Republica Moldova, ceea ce demonstrează o îmbunătățire per ansamblu al economiei țării.
Întreprinderea cu cpaital străin EuroYarns a oferit pînă în prezent deja 44 locuri de muncă pentru cetățenii moldoveni, iar la moment Zona Economică Liberă ”Ungheni Business” are 37 de rezidenți și peste 2 000 de angajați.
Sursa: Euronova TV / youtube
Tinerii actorii au adus în scenă viața și problemele lor actuale
Membrii trupelor de teatru din 13 instituţii școlare din raion și-au dat întîlnire, pe 29 martie, la concursul raional de teatru ”Trăiește-ți clipa”, ediția a patra, organizat de Direcția Învățămînt, Tineret și Sport. Evenimentul a durat mai bine de patru ore, timp în care tinerii actori au prezentat adevărate spectacole poetice, dramatice, dar și de păpuși. Multe dintre subiecte au fost luate din viaţă, fiind, uneori, de un dramatism sfîşietor.
Bunăoară, trupa de teatru dramatic de la Liceul ”Gaudeamus” din Petrești a adus în scenă problema plecării părinților la munci peste hotare, prezentînd scene deosebit de emoţionante şi lăsînd fără cuvinte juriul. Anume înspre ei a mers premiul mare al concursului.
De asemenea s-au bucurat de laude și premii tinerele talente de la liceul Sculeni și gimnaziul ”Grigore Vieru” din Țîghira. La nominația „Teatru poetic” aceste instituţii au ocupat locul unu și, respectiv, doi. ”De fiecare dată încercăm să participăm la acest concurs și să promovăm valoarea. Astăzi am chemat publicul să asiste la o lecție de patriotism”, a punctat Tatiana Cigoreanu, conducătoarea cercului dramatic ”Grigore Vieru” de la gimnaziul cu același nume din Țîghira. Dînsa a regizat un spectacol, în care actorii au adus în scenă crîmpeie de la Marea Adunare Națională, care a avut loc cu mai bine de 20 de ani în urmă, avîndu-i ca protagonişti pe regretaţii Doina și Ion Aldea Teodorovici.
La nominația „Teatru dramatic”, cele mai bune s-au dovedit a fi colectivele de teatru de la Liceul ”Alexei Mateevici” din Pîrlița, Gimnaziul ”Vasile Badiu” din Măgurele și Liceul ”Elada” din Măcărești.
De menţiuni au avut parte actorii de la gimnaziile din satul Gherman și ”Ion Vatamanu” din Pîrlița, precum și de la liceul ”Dimitrie Cantemir” Cornești. ”Nu țin minte să fi văzut o pregătire mai bună a elevilor pentru concurs ca în acest an. De la texte pînă la decor și vestimentație – totul a fost perfect”, a punctat, după concurs, Tatiana Lazăr, președinta juriului.
UNGHENI | Ina Landa
În premieră, un nou servciu social
Începînd cu luna iunie, persoanele cu dizabilităţi din raionul Ungheni vor beneficia de asistenţă gratuită la domiciliu. În acest sens, va fi formată o echipă mobilă, care se va deplasa acasă la ei, prioritate avînd persoanele din localităţile mai îndepărtate.
Crearea unui astfel de serviciu a fost posibilă, graţie proiectului “Consolidarea parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor comunitare pentru persoane cu dizabilităţi”, implementat în cadrul Programului “Comunitate incluzivă – Moldova”.
În cadrul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) va fi amenajat un birou special, cu tehnică şi mobilier nou. Va fi procurat şi un automobil.
“Mai este mult de lucru pînă a pune pe picioare acest serviciu. În schimb, finalul contează”, a accentuat Tudor Rădeanu, şeful DASPF Ungheni. Printre serviciile prestate se vor număra: asistenţă şi consiliere psihologică, servicii medicale şi de reabilitare, instruiri speciale. Un alt scop al proiectului este de a schimba atitudinea populaţiei faţă de persoanele cu dizbilităţi. Proiectul a fost lansat la Ungheni pe 3 aprilie. Echipe mobile similare vor activa şi în raioanele Făleşti, Anenii Noi, Dubăsari, Sîngerei, iar durata proiectului va fi de doi ani.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Valeri Klimenko se dă din nou în spectacol
Săptămîna trecută, marele apărător al ruşilor, Valeri Klimenko, liderul Mişcării social-politicie „Ravnopravie”, a poposit din nou la Călăraşi. De data aceasta, a venit la Oficiul teritorial „Cadastru”, pentru a se informa despre nişte proprietăţi ce le are în raion. S-a comportat, ca întotdeauna, cu aroganţă, sfidînd normele de bun simţ şi regulile interne ale instituţiei.
Mai întîi, a ignorat numeroşii clienţi ce-şi aşteptau rîndul şi a dat busna peste angajaţi, vorbindu-le doar în rusă pe un ton poruncitor. Cică, ar fi strigat: „Daite mne nacialinika!” (Daţi-mi-l pe şef!).
Răspunzîndu-i-se, în limba oficială a statului, că şeful lipseşte, Klimenko a insistat să i se mai repete o dată, şi încă o dată, afirmînd că nu înţelege ce i se spune.
Un tînăr angajat, văzîndu-i încăpăţinarea, i-a vorbit, în cele din urmă, în rusă, explicîndu-i regulile existente în instituţie. Dînsul a remarcat, ulterior, că a rămas oripilat de comportamentul grosolan al lui Klimenko, de atitudinea lui faţă de limba statului în care trăieşte. Dar cel mai tare i-a displăcut faptul că, la un moment, cînd a înţeles că nu va fi tratat preferenţial, ci ca oricare alt client, Klimenko a explodat: „Voi ştiţi cine-s eu? Am să scriu unde trebuie, ca să vă învăţ cum să vorbiţi cu mine!”.
Amintim că anterior, Valeri Klimenko s-a mai dat în spectacole la Călăraşi. Declarîndu-se mare apărător al ruşilor, a incitat spiritele, în primăvara anului trecut, după comasarea liceului rus „Mihail Lomonosov” cu liceul român „Mihail Sadoveanu”. Atunci, dînsul, invocînd motive de discriminare, îi îndemna pe pedagogi şi pe prăinţii copiilor ruşi de aici să se dedea la acte de nesupunere faţă de autorităţi.
Tot el, fiind în satul Săseni, unde are cumpărat un dig de iaz, era cît pe ce să provoace o bătaie între consilierii locali şi bodyguarzii săi, pe care i-a adus să-şi „apere drepturile”.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Despre socialism, comunism şi intelectualitate
Imagine: europalibera.org
„Cînd scriam referate, începeam cu Partidul Comunist, cu leninismul şi o făceam din convingere. Aşa credeam. Să nu fim strîmbi la gîndire. Din intelectualitate făceau parte şi comunişti, şi pionieri. Pentru că ştiţi ce este comunismul sovietic? Este un fel de praf, de colb, de zoaie… care se lipeşte de haină, oricît de frumoasă ar fi haina ceea… Şi nu cred că haina e vinovată… E vinovată împrejurarea, circumstanţele”.
Sînd destăinurile profesorului Lazăr Buzut din Nisporeni, făcute în cadrul unui interviu acordat recent postului de radio “Europa Liberă”.
Potrivit dînsului, cei ce au fost comunişti pe vremuri, mai ales din rîndurile intelectualităţii, nu ar trebui să fie condamnaţi prea tare. “O bună parte dintre ei au studiat din interior ceea ce se numeşte „sovietic”, ceea ce se numeşte comunism. Dacă nu erau ei, cine ştie cum am fi văzut noi astăzi prin ce am trecut. Ei sînt, probabil, principalii care le-au ajutat celorlalţi, mai simpli, să înţeleagă ce a fost comunismul”, explică profesorul.
Referindu-se la socialism, Lazăr Buzut susţine că acesta este bun atunci cînd şi abordările sînt pe măsură. Nu e vorba de socialismul sovietic, care “a distrus imaginea adevărată a socialismului”. E vorba de acel socialism, instaurat în Ţările scandinave, unde nivelul de viaţă este printre cele mai înalte de pe glob, au transport aproape gratuit, medicină gratuită, învăţământ gratuit.
Peste ani, dînsul recunoaşte că, indifferent de vremuri şi regimuri, întotdeauna a trăit cu “sentimentul de apartenenţă la frumoasa ţară care se cheamă România…”.
Nu a reuşit nici comunismul sovietic, nici cel al lui Voronin să distrugă intelectualul din Lazăr Buzut, care vine acum cu un sfat: “Ar trebui să alegem grîul de neghină. Şi apoi, pentru viitorul nostru este normal, este util să punem accentele acolo unde trebuie”.
NISPORENI | Lucia Bacalu
Puşi să plătească pentru greşelile altora
Peste o mie de răciuleni aşteaptă, fără nici o speranţă, de mai bine de trei ani, să li se perfecteze titluri noi de proprietate asupra cotelor echivalente de pămînt, primite în proprietate în anul 1992.
Titlurile vechi, care conţineau unele greşeli comise în cadrul programului „Pămînt”, au fost adunate de la săteni de către inginerul cadastral al primăriei. Oamenilor li s-a promis că li se vor elibera noi titluri. De atunci, tot aşteaptă.
Acum, cînd deţinătorii de terenuri îi amintesc funcţionarului că ar fi timpul să-şi primească actele noi, el le răspunde iritat că vor mai trebui să aştepte. Colac peste pupăză, dînsul refuză să le returneze şi documentele pe care le-a luat de la ei.
Mai mulţi oameni păţiţi din Răciula au declarat pentru „Expresul” că funcţionarul le-ar fi spus franc: „Dacă nu vă place, puteţi să mă daţi în judecată, dar documentele nu vi le pot întoarce”. Primarul de Răciula, Ştefan Temţunic, a confirmat cele relatate de săteni, menţionănd, totodată, că situaţia cu terenurile este atît de încîlcită, încît inginerul cadastral este total depăşit. În plus, şi procedurile de corectare a greşelilor sînt foarte întortocheate, astfel că termenul de reperfectare a documentelor devine excesiv de mare.
„Unica şansă, pentru cei care au necesitatea acută de a desfăşura o tranzacţie, este să plătească din cont propriu costul acestui act – circa o mie de lei. Restul, dacă nu vor şi nu pot plăti pentru greşelile altora, vor fi nevoiţi să mai aştepte”, a opinat sursa citată.
Situaţii similare sînt atestate în marea majoritate a celor 28 de primării călărăşene.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
VIDEO | Oamenii au salvat şi caii de la Şcoala de Hipism din Ungheni. Animalele au rezerve de hrană pentru patru luni
Caii de la Şcoala de Hipism din Ungheni au rezerve de hrană pentru patru luni, susţin reprezentanţii instituţiei. Acest lucru a fost posibil datorită oamenilor care au adus sute de saci cu orz, mere, morcovi, dar şi fân.
„Dacă nu noi, atunci cine să ajute aceste animale? Puteţi să veniţi în orice zi şi să aduceţi o pungă de mere, morcovi sau alte alimente pentru că aceste animale au nevoie de ajutorul nostru”, susţine interpreta Olia Tira.
Publika.md aminteşte că Şcoala Republicană de Hipism din Chişinău şi filiala sa din Ungheni au rămas fără hrană pentru animale din cauza unui proces de judecată în care era implicat directorul instituţiei. După mai multe luni de înfometare, un ponei de la şcoala din Ungheni a murit.
Sursa: publika.md
Video: Euronova TV / youtube
Cea mai bună profesoară a anului 2013, aplaudată la scenă deschisă
De 23 de ani este în pedagogie. De 23 de ani, le predă limba şi literatura română copiilor din satul său de baştină, Teşcureni. Dacă ar fi s-o ia de la capăt, tot pe acelaşi drum ar merge.
„Locul meu e în pedagogie”, declară sus şi tare Viorica Balica.
Nu sînt doar vorbe. Recent, a demonstrat unui raion întreg că ştie ea ce ştie atunci cînd spune aşa ceva. În februarie, a obţinut titlul „Pedagogul anului 2013” în cadrul unui concurs desfăşurat în raionul Ungheni şi la care au participat 14 profesori.
„Îmi place să risc, aşa mi-e firea. În plus, am fost încurajată de colegi, de soţul meu, care este şi el pedagog”, povesteşte profesoara, remarcînd imediat că satisfacţia cea mare a fost faptul că nu i-a dezamăgit pe cei ce au avut şi au încredere în ea. Nu i-a dezamăgit nici pe elevii ei. Aceştia au întîmpinat-o, după concurs, cu aplauze, spunîndu-i că au ştiut dintotdeauna că va cîştiga. De ce alte laude sau premii mai e nevoie?
Nu s-a dat bătută niciodată, deşi au fost momente cînd s-a aflat la limita puterii. Nu este deloc uşor să fii, la ora actuală, profesor în sat. Marea majoritate încearcă să-şi găsească un loc de muncă la oraş, unde, se ştie, atît condiţiile de lucru, cît şi cele de trai, sînt cu mult mai bune.
„Eu am tras mereu acasă. Fiind strudentă, veneam aproape în fiecare săptămînă acasă. După facultate, am avut posibilitatea să rămîn la Chişinău. Totuşi, am revenit la baştină”, spune. Nu a regretat niciodată decizia luată cu ani şi ani în urmă. Are o familie unită, un soţ minunat care o înţelege foarte bine şi o susţine. Împreună, au ridicat o casă, şi-au făcut o gospodărie frumoasă, şi-au crescut şi şi-au educat copiii aşa cum au ştiut mai bine. Unde mai pui că şi părinţii îi sînt alături.
„Nu am fugit nicăieri, deşi am avut aşa idei”, recunoaşte. Dragostea pentru profesia aleasă, pentru baştină, pentru familie au făcut-o să renunţe la dorinţa de a avea mai mulţi bani. Ştia că, în condiţiile noastre, nu le poţi avea pe toate. A optat pentru partea spirituală. „Copiii mei sînt răbdători, nu sînt capricioşi şi se mulţumesc cu ceea ce le dăm noi”, spune acum cu satisfacţie. Iar ceea ce le dau părinţii – o bună educaţie şi un model demn de urmat – este, cu siguranţă, mult mai valoros decît toţi banii din lume.
Acum, pentru Viorica Balica urmează o nouă etapă. Va participa la concursul naţional „Pedagogul anului”. Totuşi, deja e o învingătoare, căci a demonstrat că omul sfinţeşte locul, şi nu invers.
UNGHENI | Lucia Bacalu