O fostă sală, menită pentru conferințele de partid ale comuniștilor sovietici, iată că devine o sală de sport pentru toți. A trebuit să treacă ceva vreme pînă cînd a venit ideea respectivă și, ulterior, decizia.
În scurt timp, satul Bravicea va avea propria sală de sport, amplasată în incinta casei de cultură din localitate. Este prima sală de sport. Nici măcar gimnaziul nu are o sală bine amenajată și dotată cu cele necesare pentru practicarea sportului. În aceste condiții, primarul, Constantin Popa, un mare împătimit al sportului, nu putea să stea cu mîinile în sîn și să privească indiferent cum tinerii ”umblă brambura prin baruri”, vorba dînsului. Iată că a găsit soluția.
S-a gîndit că ar fi bine să transforme o sală nefolosită în una utilă. Acum, lucrările de reparație sînt în toi. ”Sperăm să finalizăm cele începute pînă vor da frigurile”, spune primarul. Deja au fost cheltuiți 61 mii de lei, bani veniți din bugetul național. De tot, vor fi investiți 129 mii de lei
Urmează și dotarea sălii cu cele necesare. Deocamdată, există o masă de tenis, achiziționată grație unui ajutor financiar, oferit de către omul de afaceri din Chișinău, Vasile Gîrleanu. ”Mare bucurie a fost atunci pentru tinerii noștri”, își amintește Constantin Popa. Acum, își dorește cu ardoare un covor pentru lupte libere. ”Știu că tinerii din ziua de azi practică acest gen de sport cu plăcere. Cred că, dacă vor exista condițiile necesare, sportul va lua amploare la noi în sat”, spune dînsul. Totodată, edilul visează ca în sala renovată să se desfășoare cît mai multe meciuri de volei. Unde mai pui că și el personal a jucat volei în tinerețe.
Dotarea sălii cu toate necesare va mai dura un timp. ”Depinde cum vom găsi bani, dar sper că, în mai puțin de un an, vom reuși s-o amenajăm”, a menționat, la final, Constatintin Popa, subliniind că astfel tinerii din sat vor avea toate condițiile pentru a duce un mod de viață mult mai sănătos.
Motiv de bucurie pentru pompierii nisporeneni
Pe 5 septembrie, garajul Secției Situații Excepționale (SSE) Nisporeni s-a mai completat cu o autospecială de intervenție la incendii. Mașina a ajuns la Nisporeni tocmai din Scoția, grație unei donații. Cheile i-au fost înmînate șefului SSE, Igor Lazăr, într-o atmosferă festivă, pe piața din centrul orașului Nisporeni. La eveniment au participat înalți oaspeți, printre care: ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Chișinău, Phil Batson, consilierul Consiliului din regiunea Nord-Vest a Scoției, Charlie Nicholson, șeful Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Mihail Harabagiu.
Autospeciala proaspăt primită este a doua la număr care vine la Nisporeni din Scoția. Prima a fost donată în anul 2009. Pînă atunci, pompierii nisporeneni aveau la dispoziții doar două autospeciale de tip sovietic, produse în 1991 și, respectiv, 1992. ”Mașinile din Scoția sînt mai moderne, astfel că și intervențiile noastre vor fi mai rapide”, a subliniat Igor Lazăr.
În perioada 1-5 septembrie, tot la Nisporeni, donatorii scoțieni au organizat un curs de instruire pentru 50 de pompieri din țar. ”Lecțiile teoretice au fost îmbinate cu practica, pentru că, în această perioadă, au avut loc, în raion, trei incendii și opt arderi de miriști. Astfel, pompierii moldoveni, împreună cu cei scoțieni, au intervenit și au rezolvat, de fiecare dată, problema. Acest fapt ne-a făcut și mai responsabili în procesul de studiu”, a declarat pentru ”Expresul” șeful SSE Nisporeni, arătîndu-se satisfăcut atît de cursurile de instruire, cît și de autospeciala primită în dar. Autospeciale similare au primit și pompierii din Soroca, Telenești și Dondușeni.
Horoscop săptămînal. 15 – 21 septembrie
Berbec
Îndreaptă-ți atenția către persoana care are nevoie de tine, încearcă să fii cît mai receptiv. Cere ajutorul prietenilor pentru a obține ceva ce îți dorești de mult timp. Cu siguranță, vei avea succes.
Taur
E o săptămînă plină de pasiune. Nu trebuie să te sperii. Spre sfîrșitul săptămînii, oricît ți-ai dori să-ți petreci timpul în singurătate, nu vei reuși. Îți va părea prea tristși vei ieși cu prietenii.
Gemeni
Încearcă să-ți canalizezi energia pe care o ai către o altă persoană chiar începînd cu ziua de luni. Ar trebui să te simți norocos că ai posibilitatea de a petrece cît mai mult timp cu persoana iubită.
Rac
Compromisurile vor fi la ordinea zilei. Fie că vrei să obții ceva, fie că vrei să eviți un conflict, ești mereu dispus să faci un compromis, care poate fi extrem de important în unele cazuri.
Leu
Viața sentimentală va fi importantă pentru tine, vei dori să-ți consolidezi relația prin acțiuni concrete, care te vor aduce aproape de persoana dragă. Nimic nu-ți stă în cale pe plan profesional.
Fecioara
Totul îți merge conform propriilor planuri, norocul e de partea ta și simți că ai parte de toată bunăvoința și sprijinul celor din jur. Legăturile de familie sînt mai puternice în această perioadă.
Balanța
Simți că parcă te izolezi de ceea ce se întîmplă, pentru a da un înțeles lucrurilor, dar pînă la urmă personalitatea ta te va ajuta să treci peste aceste momente grele. Ai răbdare și ia lucrurile ca atare.
Scorpion
Îți finalizezi proiectele începute cu mult timp și analizezi noi concepte de dezvoltare profesională. Simțul practic îți aduce realizări importante la locul de muncă, dar și în viața personală.
Săgetător
Ești cu capul în nori, faci greșeli, neglijezi activități importante și pierzi ocazii de a-ți reabilita imaginea la locul de muncă. Găsește-ți liniștea interioară, pentru a putea trăi în liniște.
Capricorn
Te simți foarte optimist în ceea ce privește modul în care viața ta se va schimba. Încearcă să-ți canalizezi atenția către noi proiecte. Vei reuși să duci la îndeplinire planurile pe care le ai.
Vărsător
O săptămînă dedicată conexiunilor cu cei din jur. Este vorba despre a fi disponibil pentru a recepționa mesajele sociale venite din partea celorlalți, de cele mai multe ori necunoscuți.
Pești
Ești pregătit să depui orice efort pentru ca viața sentimentală să se îmbunătățească. Găsește timp pentru a explica celor din jur tot ceea ce trebuie să știe. Vei avea doar de cîțtigat.
Țuțora între trecut, prezent și viitor
Fotografie: Facebook.com
Doamne, cîte a văzut acest loc minunat, situat pe malul Prutului și cunoscut ca Țuțora! Pe aici au trecut comercianți de tot soiul, veniți de departe și mergînd la fel de departe. Pe aici au fost date lupte aprigi, inclusiv de oștenii lui Ștefan cel Mare. Pe aici au fost și tătari, și turci, și polonezi… Acum e liniște. Din cînd în cînd, vin arheologi pentru a scoate la suprafață noi vestigii ale istoriei. E foarte mult de cercetat și, dacă ar fi bani și dorință, cine știe ce ar mai descoperi.
După o pauză de cinci ani
Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni a reluat săpăturile arheologice în Valea Țuțorei, situată pe malul Prutului, în preajma satului Buzduganii de Jos. S-au desfășurat în luna august, la inițiativa directorului muzeului, Vasile Iucal. Au fost implicați și doi arheologi: Alexandru Levinschi de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, și Larisa Ciobanu de la Institutul Patrimoniului Cultural. Primele săpături au fost făcute aici în 2008, apoi au continuat în 2009. Timp de patru ani nu s-a mai făcut nimic în această zonă, lucrările fiind reluate în 2014.
O vedetă în lumea științifică
”Țuțora este o vedetă în lumea științifică”, a explicat dînsul. Drept confirmare sînt cele circa o mie de vestigii descoperite în primele două sezoane de cercetări, majoritatea – din ceramică de epocă. Și cei doi arheologi consideră că lucrul început, acum șase ani, este mai mult decît binevenit, întrucît, potrivit lor, pînă acum în R. Moldova nu prea s-au cercetat asemenea situri arheologice. ”Noi am scris, am făcut prezentări la sesiuni științifice despre Țuțora, dar acestea erau bazate mai mult pe mărturii scrise din epoca medievală. Săpăturile ne-au arătat că locul are o istorie mult mai veche, căci am descoperit aici vestigii din perioada prescitică, care datează cu sfîrșitul secolului al VII-lea înainte de Cristos”, a adăugat Vasile Iucal.
Descoperiri
În timp ce discutam cu oamenii de știință, în locul cu pricina au fost găsite fragmente de ceramică de la un vas pentru provizii. Tot în acea zi, a fost găsit, la o adîncime de 1,2 metri, și un trunchi de lut ars. ”Este o piesă interesantă, unicală. Deocamdată, nici noi nu știm ce poate fi”, a mărturisit Alexandru Levinschi.
Anterior, tot în acest an, cercetătorii au găsit un vîrf de săgeată din bronz, două gloanțe de mușchete medievale, ceea ce, potrivit lor, denotă că aici au fost prezente, cîndva, armate poloneze. ”În cadrul armatei poloneze a regelui Zamoyski exista un detașament de mușchetari care turnau gloanțe aici, pe loc”, explică Alexandru Livinschi, menționînd că, în anii precedenți, tot aici a fost găsit și un clește special pentru realizarea acestor gloanțe.
Mai pe scurt, săpăturile, după cum ne-a spus Vasile Iucal, au adus roade bogate în toți anii. Scopul final, însă, nu a fost atins. ”Încă rămîne nedescoperită vatra tîrgului Țuțora. Indiscutabil, ceea ce am găsit pînă acum este de interes pentru publicul larg, dar, pentru istoria locului, ar fi nevoie de găsit vatra tîrgului”, a menționat dînsul, subliniind că cercetătorii se confruntă cu două mari piedici: lipsa banilor și căutătorii de comori.
Sacrificiul a fost mare
Săpăturile arheologice în Valea Țuțorei vor continua și în anii următori. În acest an, bugetul prevăzut pentru aceste lucrări a fost deja epuizat. Potrivit lui Vasile Iucal, au fost cheltuite 31 mii de lei, dintre care 19 mii sunt din bugetul Secției Cultură și Turism Ungheni, iar restul, circa 12 mii de lei – din bugetul muzeului local. Sacrificiul a fost mare. ”În acest an, ne-am luat rămas bun de la celelalte activități ale muzeului, fiindcă toți banii i-am îndreptat la săpături”, a spus directorul. A meritat însă, căci ”cercetările arheologice au o importanță incontestabilă pentru istoria Ungheniului”.
Strică tabloul istoric
În ceea ce privește căutătorii de comori, cu ei e și mai complicat. Nimeni nu-i poate pune la punct, susțin arheologii, pentru că, la ora actuală, legea în acest sens nu lucrează. ”Pe aici sînt mulți căutători de comori, care au tehnică performantă, detectoare de metale și cu ele ”curăță” bine locul la suprafață”, afirmă Vasile Iucal. ”Acești oameni ne strică tabloul istoric, dăunînd astfel științei”, adăugă Alexandru Livinschi. ”Dacă n-ar fi existat acest fenomen negativ, numit arheologie neagră, poate că am fi putut contura mult mai simplu așezarea veche a Țuțorei”, a spus și Vasile Iucal.
”Vadul lui Vodă al Ungheniului”
Fiind întrebat cum vede viitorul acestui loc supus cercetărilor arheologice, Vasile Iucal a opinat că această zonă are un mare potențial turistic. ”Dacă aici s-ar investi bani, am putea avea un Vadul lui Vodă al Ungheniului”, a încheiat dînsul.
A rămas fără un picior după ce un tren a trecut peste el. S-a întamplat la Pârlița, raionul Ungheni
Accident infiorator s-a produs in urma cu putin timp in apropiere de satul Parlita, raionul Ungheni. Un barbat care pastea vitele a ramas fara un picior dupa ce un tren cu pasageri a trecut peste el.
Accidentul a avut loc la ora 16:33. Barbatul care are intre 50 si 55 de ani a fost strivit de un tren de pe cursa Chisinau-Ungheni. Din fericire, acesta a ramas in viata, insa cel mai probabil se va alege cu picioarele amputate. El a fost transportat de urgenta la spital.
Potrivit primelor informatii, barbatul dormea pe sine si nu a auzit semnalul trenului, care i-a strivit un picior. Mecanicul locomotivei i-a acordat primul ajutor si a chemat ambulanta. La fata locului se afla politisti care cerceteaza cazul.
Potrivit primelor informatii, barbatul dormea pe sine si nu a auzit semnalul trenului, care i-a strivit un picior. Mecanicul locomotivei i-a acordat primul ajutor si a chemat ambulanta. La fata locului se afla politisti care cerceteaza cazul.
FOTO | VIDEO | Accident grav la Ungheni. A derapat cu BMW-ul într-o râpă: 1 mort și 2 răniți
Un bărbat a murit iar alți doi au ajuns la spital, după ce mașina cu care se deplasau a derapat de pe traseu și s-a răsturnat într-o râpă. Accidentul a avut loc ieri, în jurul orei 18:30 de minute, în apropierea localității Pârlița din raionul Ungheni.
Cei treii se deplasau cu un automobil de model BMW 520, la volanul căruia se afla un bărbat de 27 de ani. Din cauza vitezei excesive șoferul a pierdut controlul volanului, iar automobilul a derapat de pe Traseu și s-a răsturnat de câteva ori într-o râpă de pe marginea drumului. Unul din pasageri a decedat pe loc şi a rămas blocat în autoturism, iar al doilea pasager și conducătorul auto au fost internați în spital cu diferite traumatisme.
La fața locului a fost nevoie de intervenția echipei de descarcerare din cadrul Unităţii salvatori şi pompieri Ungheni, pentru extragere corpului neînsuflețit. Pompierii au întreprins acțiuni de tractare a mașinii și de asigurare a pazei antiincendiare.
La locul accidentului au lucrat și reprezentanţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare și ai Serviciului Asistenţă Medicală de Urgenţă. Toate circumstanțele sânt cercetate de către autorităţile de drept.
Sursa: Vadim Ungureanu / deschide.md
Ceaiul din plante şi puterile lui vindecătoare
Multe ceaiuri din plante sînt cunoscute ca avînd puteri de vindecare cu bătaie lungă. Şi atunci de ce să nu faci mai multe lucruri în acelaşi timp: să te bucuri de aroma intensă a unui ceai care, pe deasupra, are şi proprietăţi minunate pentru sănătate?
Beneficiile de sănătate ale ceaiurilor din plante sînt foarte cuprinzătoare şi complet naturale, ajutînd la orice, de la refluxul gastric la nivelul fluctuant al zahărului din sînge, de la crampe la stomac pînă la depresie.
Ceaiul de brusture a fost îndelung cunoscut pentru puterea lui de a regulariza nivelul zahărului din sînge. Pacienţii cu probleme de ficat ar trebui să bea regulat ceai de brusture ca măsură preventivă.
Ceaiul de muşeţel (romaniță) ajută la diferite afecţiuni de stomac. Mai poate fi folosit cu succes la problemele de anxietate şi cele de natură nervoasă.
Ceaiul de ghimbir este foarte folositor pentru a combate răceala sau alte simptome ale acesteia. Este, de asemenea, folosit pentru înlăturarea alergiilor, în aceste cazuri este recomandat a se bea ceai de ghimbir zilnic.
Ceaiul verde ar putea fi cel mai faimos dintre toate ceaiurile. Proprietăţile vindecătoare ale ceaiului verde sînt numeroase şi cuprinzătoare: sporeşte fluxul sanguin, luptă cu virusul gripei, coboară nivelul zahărului din sînge, micşorează colesterolul, luptă împotriva infecţiilor bacteriene, funcţionează ca un puternic antioxidant.
Ceaiul de păducel este cunoscut ca ajutînd la curăţirea sîngelui şi micşorarea nivelului de zahăr total. Mai este folosit şi la complicaţiile hepatice şi este faimos ca avînd o acţiune rapidă. Păducelul are efecte deosebite asupra inimii.
Ceaiul de lămâiţă (melisa) este cunoscut atît pentru capacităţile de a trata multe tipuri de probleme stomacale, cît şi pentru ridicarea moralului celor care îl beau regulat.
În concluzie: utilizați cît mai des ceaiuri naturale, ceaiurile folosite de strămoșii noștri. Sînt cele mai sănătoase!
Nuntă cu martori din Africa și SUA
Au participat la o nuntă din Nisporeni, fiind, în acelașii timp, foarte departe de casă. Una – în SUA, alta – în Africa, a treia – în Europa. Este vorba de trei surori originare din Nisporeni, care nu au putut să rateze nunta celei de-a patra lor soră.
”A fost o ceremonie neobișnuită”, ne-a spus Liuba Ciorici, șefa Oficiului Stării Civile Nisporeni. Pentru prima oară, angajații de aici au fost martorii unei cununii civile de acest gen. Nu s-a mai înregistrat la Nisporeni nici o căsătorie în prezența unor oaspeți virtuali. ”Am trăit, în acea zi, alături de miri, emoții deosebite, mai ales în momentul în care ei și-au zis ”da”, iar cei de departe le-au strigat într-un glas: ”Amar!”, îndemnîndu-i astfel să-și pecetluiască dragostea printr-un sărut”, a mărturisit Liuba Ciorici. Pînă și pocalele cu șampanie au fost ciocnite virtual, apoi fiecare dintre cei ”prezenți” la nuntă au sorbit în unison din licoarea aurie.
Cuplul ce și-a înregistrat căsătoria în acest mod este trecut de prima tinerețe. Cei doi au peste 50 de ani și cîte un mariaj ratat în spate. Ambii au fost plecați la munci peste hotare. El – în Federația Rusă, ea – în Italia. Chiar dacă sînt din Nisporeni, soarta a vrut ca ei să se reîntîlnească, după mulți ani, pe o rețea de socializare. Departe de cei dragi, departe de meleagurile natale, au înțeles că sînt făcuți unul pentru altul și, drept dovadă, le este acum proaspătul certificat de căsătorie.
Încă un pas spre civilizație și bunăstare
Sărbătoare triplă la Onișcani, pe 1 septembrie. De ea au avut parte, în primul rînd, copiii satului, dar și adulții. Pe lîngă faptul că a început un nou an de studii cu noi speranțe, au mai avut loc alte două evenimente de amploare.
Într-un mod festiv, în prezența a mai multor oaspeți, printre care:Valentina Stratan, deputat în Parlament, Ilie Rău, președintele raionului Călărași, Vlad Cibotaru, reprezentantul Federației Moldovenești de Fotbal, la Onișcani a fost deschis un Centru de resurse pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, dar și un mini-teren de fotbal cu înveliș artificial.
”Era foarte importantă deschiderea unui centru pentru copii cu nevoi speciale la noi în localitate”, a accentuat Valentina Grecu, directoarea gimnaziului, mai ales că aici își fac studiile șase copiii care necesită o atenție specială. ”Este un cabinet mai deosebit decît o clasă de studii, aici avem toate comoditățile, iar copiii se vor simți ca acasă”, a explicat dînsa. Potrivit Lidiei Buruiană, specialist la Direcția Învățămînt din Călărași, Centrul pentru resurse din Onișcani este al 15-lea de acest gen în raion.
Într-o atmosferă festivă a fost inaugurat și mini-terenul de fotbal, amplasat chiar în preajma gimnaziului. ”Ne-am gîndit ca amplasarea lui să fie una rațională, pentru ca terenul să fie folosit și pentru orele de educație fizică, dar și pentru diverse competiții sportive”, a specificat primarul Gheorghe Grecu. Potrivit lui, construcția terenului a costat circa 250 mii lei. Federația Moldovenească de Fotbal a oferit învelișul artificial, plasa și porțile, în valoare totală de 60 mii de lei. Restul, 190 mii de lei, au fost alocați din bugetul local. Primarul e mîndru de investiția făcută, căci, susține dînsul, terenul din Onișcani este printre primele din raion, ”de o calitate superioară cu o garanție de 25 ani”.
Uscătoriile de fructe – colacul de salvare de la embargoul rusesc
Chiar dacă Rusia nu mai are poftă de fructele moldovenești, asta nu înseamnă că roada obținută de producători va fi lăsată să se strice în livezi. Unii agricultori s-au orientat deja spre piețele din Uniunea Europeană, alții își depozitează marfa în frigidere. Producătorii de prune din Nisporeni au găsit și ei soluția – usucă tone de prune.
Potrivit lui Filip Frunze, specialist principal la Direcția Agricultură și Industrie Prelucrătoare Nisporeni, în aceste zile sînt în plină activitate cele mai mari uscătorii de prune din raion, circa 15 la număr.
”Uscatul fructelor în zona noastră a fost întotdeauna o ocupație tradițională, iar în ultimii ani, odată cu mărirea suprafețelor plantațiilor de pruni, această îndeletnicire a luat amploare”, ne-a spus Vasile Conicov, proprietarul unei uscătorii de prune din Ciorești. A construit-o în timpurile sovietice. Acum, are și o livadă de pruni cu suprafața de 20 de hectare. Agricultorul se ocupă cu creșterea prunilor de mai bine de 25 de ani. În anii precedenți, el reușea să vîndă marfa, în stare proaspătă, unor comercianți ce o transportau mai apoi în Rusia și Ucraina. În acest an, nimeni nu a mai solicitat prunele, astfel că Vasile Conicov a pornit, la 25 august, toate cele trei cuptoare ale uscătoriei sale, cu o capacitate de cîte 5 tone fiecare. Circa 200 tone de prune vor fi uscate, iar la final producătorul va obține circa 50 de tone de fructe uscate.
”În trecut, prunele se uscau în loznițe, care funcționau pe bază de lemne și fum. Acum, însă, astfel de producție nu este solicitată de nimeni”, susține Vasile Conicov. Prunele sînt uscate în cuptoare speciale, care funcționează în bază de gaze naturale. Tot procesul durează cel mult trei săptămîni.
”În condițiile embargoului impus de ruși, uscătoriile sînt un colac de salvare pentru mulți producători de fructe”, afirmă agricultorul din Ciorești, Vasile Conicov, după care face o remarcă: ”Anul trecut, un kilogram de prune uscate costa între 22 și 24 de lei. Vom vedea ce prețuri vor fi în acest an”.
Dînsul, totuși, speră să găsească o piață de desfacere și pentru prunele proaspete.
Nu disperă nici Gheorghe Secrieru din Vărzărești, care are o livadă de pruni cu suprafața de 15 hectare. Dînsul arendează, din 2012, și o uscătorie, care are o capacitate de a usca 8 tone în fiecare 24 de ore. Chiar dacă, în acest an, roada i-a fost compromisă din cauza unor greșeli tehnice, el a găsit o ieșire din situația creată, pentru a nu falimenta. În prezent, prestează servicii de uscare a prunelor, astfel că orice agricultor poate apela la el.
”Producerea și, ulterior, comercializarea prunelor uscate aduce un profit de cel mult 3-4 lei la kilogram, pe cînd comercializarea lor în stare proaspătă ar dubla veniturile”, explică Gheorghe Secrieru. De aceea, potrivit dînsului, ar fi cazul să fie construite firgidere pentru păstrarea fructelor.
Cît privește embargoul impus de Federația Rusă, producătorul vărzăreștean a spus că nici el, nici alți agricultori din raionul Nisporeni nu au fost afectați direct de acesta, deoarece nu dispun de cantități mari de fructe.”Noi sîntem producători de talie medie și nu avem posibilitatea, la ora actuală, să oferim cantitatea necesară de fructe. În plus, mai avem de muncit și la calitate, dacă ne dorim să pătrundem pe piețele europene”, a subliniat dînsul, remarcînd că o soluție în acest sens ar fi asocierea a cît mai mulți producători de fructe și atragerea unor investiții străine pentru dezvoltarea unor linii de procesare a producției.
VIDEO | ”Torța păcii” a trecut și prin Ungheni
Ungheniul a fost, la începutul săptămînii curente, pe 8 septembrie, gazda celei mai lungi ștafete din lume, de 24 mii de kilometri, cu genericul ”Peace Run” (”Alergare pentru pace”). Circa 15 atleți din Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Mexic, Rusia și Ucraina au ajuns aici, în dorința de a promova prietenia și pacea.
La intrarea în oraș, lor li-s-au alăturat 20 de atleți ungheneni în semn de susținere a mesajului de pace. Întreg grupul a fost întîmpinat cu pîine și sare pe Piața Independenței, de către elevii și profesorii de la Liceul ”Vasile Alecsandri”, lor alăturîndu-li-se și președintele raionului, Iurie Toma. ”Voi aduceți un mesaj foarte important pentru omenire. Ne bucurăm că Ungheniul face parte din itinerarul vostru”, li s-a adresat dînsul atleților.
La rîndul lor, oaspeții au menționat că Ungheniul i-a întîmpinat cu mult soare și bunăvoință, lăsîndu-le astfel impresii foarte bune despre localitate și oamenii de aici. ”Prin această acțiune, care a luat startul în februarie, la Lisabona, Portugalia, și va finaliza în octombrie la Belgrad, Serbia, ne dorim să transmitem fiecărui om pe care îl întîlnim în cale că noi toți facem parte dintr-o familie mare și fiecare dintre noi este important pentru planeta Pămînt”, a declarat Sumahat Strohn din Germania, specificînd că ”Alergarea pentru pace” are o istorie de aproape trei decenii, fiind inițiată în 1987 de indianul Sri Chinmoy.
Potrivit Tatianei Lazăr, specialist principal tineret la Direcția Învățămînt, Tineret și Sport, nu este pentru prima oară cînd Ungheniul găzduiește această cursă. De fiecare dată, atît localnicii, cît și autoritățile sînt gata să primească torța păcii și să o transmită mai departe, în semn de solidaritate și prietenie.
”Alergarea pentru pace” a traversat 30 de localități din R. Moldova, pe o distanță de 233 km. Printre acestea se numără: orașul Ungheni și satele din raion: Bușila, Pîrlița, Sculeni. Peste tot sportivii au avut parte de multă ospitalitate.
VIDEO: Canal Regional
În vizorul slovenilor
”Filantropia Slovenia” a lansat la Călărași proiectul ”Asistența psihosocială a elevilor din medii vulnerabile”. ”Această asociație a făcut un apel la mai multe instituții, iar noi imediat am și reacționat”, a explicat Elena Gonța, șefa Direcției Învățămînt Călărași. Totodată, dînsa a menționat că proiectul respectiv a venit exact la moment, deoarece în raionul Călărași sînt copii care au ”o relație nu tocmai prietenoasă cu școala”. Șefa învățămîntului călărășean consideră că, datorită acestui proiect, vor fi consolidate capacitățile unor specialiști, prin care, ulterior, se va încerca prevenirea abandonului școlar.
Pe parcursul a doi ani, atît cît va dura proiectul, vor fi pregătiți 12 formatori la nivel de raion și 60 de specialiști din domeniul educației, asistenței sociale și administrației publice locale în ceea ce privește dezvoltarea capacității școlii de a preveni abandonul școlar și consecințele sărăciei. Proiecte similare vor fi implementate în raioanele cu localități populate de romi sau alte etnii.
Suprize pentru copiii din Bălănești
Noul an de studii a început cu suprize frumoase pentru cei 193 de elevi ai gimnaziului Bălănești. Cînd au revenit la școală, ei au rămas uimiți de ceea ce au văzut: două grupuri sanitare nou-nouțe, pentru fete și băieți, dotate cu veceuri, lavuare și cabine de duș. De nerecunoscut au devenit și holurile instituției, căci pe pereți au apărut personaje din desene animate. La fel și sala de sport, reparată și amenajată ca la carte.
Directoarea gimnaziului, Svetlana Chirtoacă, a declarat pentru ”Expresul”că, de cînd a fost inaugurat noul edificiu al instituției, cu 26 de ani în urmă, reparații de o așa amploare nu au mai avut loc. Unde mai pui că pentru materialele de construcție și lucrările de reparație administrația școlii nu a cheltuit nici un ban. De toate a avut grijă un grup din 29 de voluntari, sosiți, în perioada 12 – 21 august, tocmai din Marea Britanie.
”În doar nouă zile, ei au făcut gimnaziul de nerecunoscut, fără a cere nimic în schimb”, a subliniat Svetlana Chirtoacă.
În una din zile, a poposit la Bălănești însuși ambasadorul Marii Britanii în Moldova, Phil Batson, însoțit de un grup de angajați ai Ambasadei. Oficialul nu s-a sfiit să-și schimbe costumul și cravata pe niște haine mai lejere, implicîndu-se activ în lucrările de reparație, alături de conaționalii săi. Gestul ambasadorului i-a lăsat fără cuvinte pe localnici. Ei au recunoscut că nu au mai văzut așa ceva niciodată. ”Englezii, de la simpli cetățeni pînă la înalți oficiali, ne-au dat o lecție de neuitat”, a menționat Svetlana Chirtoacă, remarcînd că, grație acestor voluntari, oamenii din partea locului și-au făcut o impresie deosebită despre întreg poporul britanic.
De notat că englezii au adus cu ei la Bălănești două camioane pline cu toate cele necesare pentru reparație. Mai mult ca atît, ei și-au luat cu ei provizii și chiar saci de dormit. Chiar și așa, localnicii nu au ratat ocazia să le ofere bucate tradiționale, dar și un vin bun. Cei mici au pregătit pentru oaspeți un concert de zile mari. La despărțire, voluntarii englezi au promis că vor reveni la Bălănești cu daruri pentru cei mici, prilejuite de sărbătorile de iarnă.
Mîndru ministru
Oleg Efrim, minsitrul Justiției, s-a declarat mîndru că-i din Ungheni. A făcut-o public, pe 28 august, de Hramul orașului Ungheni. Dînsul a și explicat de ce. Pe lîngă faptul că s-a născut, a copilărit și și-a petrecut adolescența în satul Cornești, pe care nu l-a uitat niciodată, Oleg Efrim consideră că Ungheniul este cel mai european oraș din Republica Moldova. ”Deoarece Ungheniul este cel mai european, și noi suntem cei mai europeni. Deci, toată țara învață să fie europeană de la Ungheni”, a concluzionat dînsul.
În altă ordine de idei, Oleg Efrim a remarcat că Ungheniul este și un oraș ”alintat”, căci nu există altă localitate în Republica Moldova, cu excepția capitalei, care să fie vizitată ”de atîtea oficialități, prim-miniștri, miniștri, comisari europeni, cu atîtea realizări obținute și care urmează să fie obținute”.
Și mai există un motiv de mîndrie pentru ministrul Justiției. ”Sînt mîndru că doar Ungheniul este în stare să-și sărbătorească hramul nu o zi, cum o fac toate celelalte localități, dar patru”, a declarat dînsul. Vorba e că unghenenii își sărbătoresc hramul de 28 august, imediat după Ziua Independenței și, practic, în ajunul Sărbătorii ”Limba Noastră”.
VIDEO | Expoziţie de carte la Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir”
Activităţile culturale organizate în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Naturii de către Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” continuă. La 9 septembrie, ca urmare a Zilei mondiale a literaturii, sărbătorită anual pe 8 septembrie, biblioteca a fost gazdă unei expoziţii de carte consacrate personalităţii istorice Dimitrie Cantemir „Homo universalis”, organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Chişinău, Direcţia de Învăţământ, Tineret şi Sport Ungheni şi Asociaţia istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni.
La eveniment au participat elevi ai claselor a V-XII-a însoţiţi de profesori. Academicianul Valeriu Matei, Directorul Institutului Cultural Român din Chişinău, a ţinut o cuvîntare despre viaţa şi activitatea lui Dimitrie Cantemir. În scurt timp discursul său a preluat forma unui dialog interactiv, îndemnîndu-i pe elevi să-şi demonstreze cunoştinţele acumulate la tema respectivă.
Coleg de breaslă, academicianul i-a îndemnat pe profesori să utilizeze materialele expoziţiei date în scopuri didactice foarte utile. Conform spuselor domnului Valeriu Matei, asemenea expoziţii vor fi organizate foarte şi în instituţiile de învăţământ.
La finalul evenimentului, Biblioteca „Dimitrie Cantemir” s-a bucurat de o donaţie de carte din partea Institutului Cultural Român din Chişinău.
Video: Canal Regional
Text: ungheni.md
Ministrul Economiei explică DE CE gazul românesc NU a ajuns deocamdată în R. Moldova
Ministrul Economiei, Andrian Candu, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că gazul românesc nu a fost livrat până acum în R. Moldova din cauza unor „chestiuni tehnice”, iar în perioada imediat următoare acesta va ajunge prin conducta Iași-Ungheni la consumatorii din regiune.
Ministrul a dat asigurări că prețul va fi mai mic decât cel contractat de la „Gazprom”.
Potrivit lui Candu, gazoductul este perfect funcțional și este vorba acum de soluționarea unor „chestiuni tehnice”. „Este vorba de câteva săptămâni sau chiar câteva zile”, a precizat ministrul.
Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tappiola, a declarat că se discută despre aspecte tehnice ale contractului și cel mai important este că există acum alternativă pentru R. Moldova.
Gazoductul Iași-Ungheni a fost dat în exploatare pe 27 august curent.
Sursa: Virginia Nica / ziarulnational.md
În ciuda embargoului rusesc
Agricultorii călărășeni nu disperă. Își vor vinde produsele, căci sînt de calitate. Important ca lumea să știe de ce sînt ei în stare.
Pe 24 august, zeci de producători agricoli s-au adunat la iarmarocul de la Bravicea. ”Acest eveniment se înscrie în campania de solidarizare cu producătorii autohtoni de fructe şi legume, lansată de Guvern”, a accentuat Anatolie Vulpe, șeful Direcției Agricultură, Relații Funciare și Cadastru Călărași.
Cumpărătorii, atît din sat, cît și din împrejurimi, au avut parte de o gamă variată de produse agricole, de la mure pînă la ardei și vinete. Entuziasmat de cele văzute, Gheorghe Pricinoc din Răciula, și el agricultor, a făcut o remarcă: ”Ar fi bine să fie organizateastfel de iarmaroace în toate satele”. ”Ar fi bine să fie organizate mai des asemenea iarmaroace”, a adăugat și Elizaveta Roșca din Hirova, legumicultoare.
Iulia Ghindă din Bravicea, însă, ne-a spus că nu așteaptă ca cineva să se gîndească la ea, ci merge din sat în sat pentru a-și vinde pepenii verzii.
”Am deja clienții mei, toți știu că harbujii sînt ecologici, iar prețul este accesibil pentru toată lumea”, a subliniat dînsa.
Potrivit primarului de Bravicea, Constantin Popa, organizarea iarmaroacelor aici a devenit o tradiție. ”Noi încercăm să le venim agricultorilor în ajutor așa cum putem, trebuie să găsim o soluție”, a accentuat dînsul.
În acea zi, cei mai activ participanți la iarmaroc au fost premiați de Consiliul Raional Călărași. Potrivit lui Victor Chicu, vicepreședintele raionului, fondul de premiere a fost de 7000 de lei.
Ungheniul mai curat şi mai educat!
La 04 septembrie 2014, în cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Naturii, organizat de către Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir”, de comun acord cu Fundaţia Comunitară Ungheni, ziariul „Expresul” şi Grădiniţa Nr. 9 „Steluţa”, au fost lansate două proiecte care vor contribui la crearea condiţiilor optime pentru educaţia ecologică a elevilor, preşcolarilor şi informarea comunităţii cu privire la cultura ecologică. Primul proiect poartă denumirea „Auziţi-ne glasul. Sunt mic, dar ştiu: opriţi dezastrul, mîne poate fi tîrziu” – AO Alături de copii. Startul proiectului a fost dat printr-un concert în aer liber organizat de micuţii de la Grădiniţa Nr. 9 „Steluţa” împreună cu directoarea grădiniţei, educatori şi părinţi. Prin intermediul poeziilor emoţionante şi cîntecelor frumoase, copiii au îndemnat societatea să protejeze natura şi să elimine factorii poluanţi pentru un viitor frumos.
Obiectivele proiectului privind formarea şi exersarea unor deprinderi şi comportamente de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător au fost reflectate prin editarea de către grădiniţă a 10 cărţi cu materiale didactice în ajutorul educatorilor. La conţinutul textului au lucrat Gavriliuc Lucia (directoarea grădiniţei), Gurdiş Daniela (copil la grădiniţă). La ilustraţii au contribuit Gurdiş Elena (părinte) şi absolventele grădiniţei Uzdriş Tatiana, Laura şi Marina Chiriac. De asemenea, în cadrul proiectului, au fost instalate deja pe teritoriul grădiniţei 10 bănci pentru odihnă, 10 urne de gunoi, 10 căsuţe pentru păsări, 7 plăcuţe cu îndemnuri „Îngrijiţi şi protejaţi florile”, „Respectînd munca noastră şi a celorlalţi, ne respectaţi pe noi” ş. a. Amenajarea s-a extins şi pe teritoriului bibliotecii din apropiere, instalindu-se 2 bănci şi o urnă de gunoi.
În paralel cu proiectul respectiv, a fost lansat şi proiectul „Expresul” pentru fiecare”. Scopul proiectului este amenajarea unui teren cu suprafaţa de 48 m.p. pentru crearea mini-scuarului „Expresul”. Astfel, a fost inaugurată banca „Expresul”, instalată în parcul din faţa bibliotecii.Banca a fost proiectată de arhitectorul-şef al Primăriei oraşului Ungheni, dl Savin Vlad. Conform spuselor dnei Bacalu Lucia, directoarea săptămînalului Expresul, acţiunile proiectului vor continua prin transformarea terenului respectiv în adevărat parc de lectură în aer liber, şi anume, instalarea noilor bănci, plantarea arbuştilor, amenajarea aleilor etc.
Menţionăm că proiectele respective au fost finanţate şi sprijinite de Fundaţia comunitară, Primăria oraşului Ungheni, ÎM „Servicii comunale” şi alţi parteneri. În cadrul sărbătorii, dl Botnari Valeriu, directorul Fundaţiei Comunitare, a ieşit cu un mesaj către locuitorii oraşului Ungheni de a contribui la finanţarea proiectelor similare în scopuri nobile, precum şi de a păstra cele create pentru ungheneni.
Sursa: ungheni.md
Demni urmași ai Mariei Drăgan
Au intrat în cursă 15 concurenți. Toți buni și foarte buni. Au ieșit învingători mult mai mulți – sute de spectatori, dar și muzica populară în general.
La Bălănești s-a desfășurat ediția a VII-a a Festivalului-concurs național al interpreților cîntecului folcloric ”Maria Drăgan”. Personalități marcante au fost prezente, în ziua de 28 august, în casa de cultură din localitate. Printre ele – Monica Babuc, ministrul Culturii, dirijorii Ion Dascăl și Petre Neamțu, ambii artiști ai poporului, Veta Ghimpu-Munteanu, realizatoare de emisiuni muzicale la Radio Moldova, Constantin Bahrin, interpret de muzică populară din Iași…
Numele sonore nu i-au intimidat pe aspiranții la titlul de laureat al Festivalului ”Maria Drăgan”. Nu întîmplător, Monica Babuc a menționat, cu referire la prestația acestora, că ei sînt ”urmașii demni ai Mariei Drăgan”.
Cel mai tînăr participant la festival, Tudor Bilețchi din orașul Cornești, Ungheni, în vîrstă de doar 15 ani, a obținut premiul I, în valoare de 3500 lei, oferit de către Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.
Un premiu important a rămas și la Bălăurești. O mult mai tînără consăteanscă de-a Mariei Drăgan, Adelina Bătrînu, a reușit să se claseze pe locul III, fapt pentru care Secția Cultură și Turism Nisporeni i-a înmînat 1000 de lei.
Premiul mare, în valoare de 5000 de lei, a plecat, în acest an, la Sîngerei, în satul Coșcodeni.
”În Republica Moldova talentele nu au secat și nu vor seca niciodată”, a fost concluzia ministrului Culturii, la final de festival.
De notat că interpreții-concurenți au fost acompaniați de către orchestra ”Busuioc moldovenesc”, condusă de Mihai Amihalachioaie, maestru în artă, el și președintele juriului.
Festivalul ”Maria Drăgan” este unul bienal și se desfășoară, de fiecare dată, la baștina celei care a dus faima cîntecului popular departe în lume – la Bălăurești. Prima ediție s-a desfășurat în anul 2000. Primarul localității, Boris Jitari, a remarcat că, datorită acestui festival, satul e cunoscut atît în R.Moldova, cît și în România. ”Sîntem mîndri că Bălăureștiul a dat lumii o asemenea personalitate”, a mai spus dînsul.
De doi ani a inițiat o afacere dulce, aromată și sănătoasă
L-am întîlnit pe Gheorghe Trifan din Sipoteni la un iarmaroc, organizat la un alt capăt al raionului Călărași – la Bravicea. Venise aici cu produsele sale sută la sută naturale. Și ce mai produse! Pomușoarele de culoare negru intens arătau atît de apetisant, încît atrăgeau privirea tuturor. Era imposibil să treci indiferent pe lîngă taraba dînsului. Pînă și maioul în care era îmbrăcat îi oferea un stil aparte, căci pe el era imprimată o fotografie originală, reprezentînd mîinile sale în care ținea mure. V-ați dat seama probabil: anume murele sînt, la ora actual, sensul activităților sale. Gheorghe Trifan este, în prezent, cel mai mare producător de mure din regiune.
De unde a venit ideea?
N-o să vă vină să credeți. De la soacra lui! Anume ea, mama-soacră, i-a dăruit doi butași de mur. De aici a și început totul. ”I-am plantat acasă, am urmărit evoluția lor, am citit tot ce am găsit despre muri și am rămas plăcut surpins de cele aflate. M-am gîndit să-mi lansez o afacere anume în acest domeniu”, povestește Gheorghe Trifan. A început cu doi ani în urmă. Acum, are un teren de două hectare, pe care a plantat 500 de butași de 13 soiuri de mur. În toamnă, vrea să mai planteze alte două soiuri de mur. Inițial, a investit 20 mii de lei. Și, cum pofta vine mîncînd, nu s-a lăsat. A investit și a tot investit, deja peste 230 mii de lei numai în acest an. Investește toți banii pe care îi cîștigă din vînzarea murelor. Acum, vrea să își procure și un tractor, pentru ca munca să-i fie un pic ușurată.
Prezentul sună bine, iar viitorul – și mai bine
Gheorghe Trifan are foarte multe planuri pentru viitor. Își dorește să construiască o casă de tip muzeu, pentru a atrage cît mai mulți turiști. Înțelege foarte bine că astfel își va putea să-și promoveze și producția. Își dorește și o mini-fabrică pentru procesarea murelor. ”Pentru o eficiență mai mare, este nevoie de o întreagă linie de procesare a murelor”, explică dînsul, după care pune punctul pe I: ”Eu știu bine ce vreau pe viitor”.
Are foarte multe comenzi, murele sale sînt solicitate. Uneori, nici nu reușește să ajungă cu ele la piață. Iar dacă a ajuns, marfa și-o vinde rapid. ”Sînt convins, în proporție de 99%, că murele, în scurt timp, vor trece în prim-plan, fiind mult mai solicitate decît coacăza, zmeura sau căpșunele ” spune. Își dorește ca, în acest an, să-și găsească o piață de desfacere și peste hotare.
Orice problemă are o rezolvare
Ca și în oricare altă afacere, pe lîngă realizări, apar și unele eșecuri. Dar fără riscuri nu se poate. Și-a instalat un sistem de irigare, însă nu are de unde pompa apa, căci obstacolele de natură tehnică sînt, la ora actuală, de nedepășit. A găsit, totuși, soluția. Vrea să-și cumpere un teren alăturat, pentru a-și construi acolo un bazin acvatic propriu, astfel ca să aibă în permanență apă. În plus, vrea să-și extindă și suprafața plantațiilor de muri, de la două hectare la cinci. Avînd un sistem de irigare funcțional, dar și o plantație serioasă, speră să ajungă să recolteze anual 80 de tone de mure. Fără irigare și îngrijire corespunzătoare, productivitatea medie la hectar este de 10-12 tone. Atunci, însă, cînd va avea posibilitatea să asigure irigarea, va ajunge să recolteze 18-20 de tone de mure de la hectar. Este sigura că va reuși să ajungă la o asemenea performanță.
Pledează pentru competență și parteneriat
Nu se teme de concurență. Din contra, îi încurajează și pe alții să se dedice acestui tip de afacere ”dulce, aromată și sănătoasă”. Își dorește un parteneriat cu alți crescători de mure, își dorește să creeze o asociație a producătorilor de mure, căci numai așa succesul va fi garantat. Oricine este interest, poate să i se adreseze după sfaturi, după ajutor și chiar după material săditor. ”Sînt pentru ajutor și competență, nu pentru concurență”, accentuează Gheorghe Trifan.
”Vrem să molipsim lumea cu aceste culturi netradiționale”
Producătorului de mure din Sipoteni îi vine în permanență în ajutor Agenția Națională de Dezvoltare Rurală ACSA.”Noi l-am ajutat în prima etapă cu atît cît am putut. Acum venim cu sfaturi ori de cîte ori are nevoie. În plus, timp de trei ani, plantația lui de muri reprezintă un sector demontrativ în cadrul seminarelor cu tematica respectivă”, afirmă Mihail Diacon, coordonator local ACSA, după care face o remarcă: ”Vrem să molipsim lumea cu acest ”virus” care se numește creșterea culturilor netradiționale”. De notat că, grație ACSA, Gheorghe Trifan a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 42 mii de lei. Acum, MIhail Diacon, susține sus și tare: ”A meritat investiția pe care a făcut-o ACSA în întreprinderea individuală a lui Gheorghe Trifan”.
Apropo
Pe lîngă faptul că sînt gustoase, murele au și efecte deosebite asupra sănătății. Calitățile acestora sînt bine cunoscute de toată familia lui Gheorghe Trifan. Nu în zădar murele sînt nelipsite în casa lor, atît în stare proaspătă, cît și sub formă de gem sau suc. Le-am gustat și noi – sînt delicoase! Unde mai pui că, la începutul lunii iunie, poți culege daja prima roadă. Pînă dă bruma, tot ai mure proaspete. Potrivit agricultorului, prețul murelor variază, în dependență de anotimp, între 30 și 80 lei.
