Uscătoriile de fructe – colacul de salvare de la embargoul rusesc

În fotografie: În scurt timp, aceste prune vor avea un cu totul aspect. La uscătoria din Vărzărești

În fotografie: În scurt timp, aceste prune vor avea un cu totul aspect. La uscătoria din Vărzărești
În fotografie: În scurt timp, aceste prune vor avea un cu totul aspect. La uscătoria din Vărzărești

Chiar dacă Rusia nu mai are poftă de fructele moldovenești, asta nu înseamnă că roada obținută de producători va fi lăsată să se strice în livezi. Unii agricultori s-au orientat deja spre piețele din Uniunea Europeană, alții își depozitează marfa în frigidere. Producătorii de prune din Nisporeni au găsit și ei soluția – usucă tone de prune.
Potrivit lui Filip Frunze, specialist principal la Direcția Agricultură și Industrie Prelucrătoare Nisporeni, în aceste zile sînt în plină activitate cele mai mari uscătorii de prune din raion, circa 15 la număr.
”Uscatul fructelor în zona noastră a fost întotdeauna o ocupație tradițională, iar în ultimii ani, odată cu mărirea suprafețelor plantațiilor de pruni, această îndeletnicire a luat amploare”, ne-a spus Vasile Conicov, proprietarul unei uscătorii de prune din Ciorești. A construit-o în timpurile sovietice. Acum, are și o livadă de pruni cu suprafața de 20 de hectare. Agricultorul se ocupă cu creșterea prunilor de mai bine de 25 de ani. În anii precedenți, el reușea să vîndă marfa, în stare proaspătă, unor comercianți ce o transportau mai apoi în Rusia și Ucraina. În acest an, nimeni nu a mai solicitat prunele, astfel că Vasile Conicov a pornit, la 25 august, toate cele trei cuptoare ale uscătoriei sale, cu o capacitate de cîte 5 tone fiecare. Circa 200 tone de prune vor fi uscate, iar la final  producătorul va obține circa 50 de tone de fructe uscate.
”În trecut, prunele se uscau în loznițe, care funcționau pe bază de lemne și fum. Acum, însă, astfel de producție nu este solicitată de nimeni”, susține Vasile Conicov. Prunele sînt uscate în cuptoare speciale, care funcționează în bază de gaze naturale. Tot procesul durează cel mult trei săptămîni.
”În condițiile embargoului impus de ruși, uscătoriile sînt un colac de salvare pentru mulți producători de fructe”, afirmă agricultorul din Ciorești, Vasile Conicov, după care face o remarcă: ”Anul trecut, un kilogram de prune uscate costa între 22 și 24 de lei. Vom vedea ce prețuri vor fi în acest an”.
Dînsul, totuși, speră să găsească o piață de desfacere și pentru prunele proaspete.
Nu disperă nici Gheorghe Secrieru din Vărzărești, care are o livadă de pruni cu suprafața de 15 hectare. Dînsul arendează, din 2012, și o uscătorie, care are o capacitate de a usca 8 tone în fiecare 24 de ore. Chiar dacă, în acest an, roada i-a fost compromisă din cauza unor greșeli tehnice, el a găsit o ieșire din situația creată, pentru a nu falimenta. În prezent, prestează servicii de uscare a prunelor, astfel că orice agricultor poate apela la el.
”Producerea și, ulterior, comercializarea prunelor uscate aduce un profit de cel mult 3-4 lei la kilogram, pe cînd comercializarea lor în stare proaspătă ar dubla veniturile”, explică Gheorghe Secrieru. De aceea, potrivit dînsului, ar fi cazul să fie construite firgidere pentru păstrarea fructelor.
Cît privește embargoul impus de Federația Rusă, producătorul vărzăreștean a spus că nici el, nici alți agricultori din raionul Nisporeni nu au fost afectați direct de acesta, deoarece nu dispun de cantități mari de fructe.”Noi sîntem producători de talie medie și nu avem posibilitatea, la ora actuală, să oferim cantitatea necesară de fructe. În plus, mai avem de muncit și la calitate, dacă ne dorim să pătrundem pe piețele europene”, a subliniat dînsul, remarcînd că o soluție în acest sens ar fi asocierea a cît mai mulți producători de fructe și atragerea unor investiții străine pentru dezvoltarea unor linii de procesare a producției.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *