Ingrediente:
500 gr carne de porc, 350 gr fasole, 500 gr roşii (se poate şi conservate), 150 gr ceapă, verdeaţă, sare, piper.
Mod de preparare:
Fasolele se pun la înmuiat, apoi se fierb pînă la gătire. Ceapa se taie cubuleţe şi se pune la prăjit, după care se adaugă carnea tăiată cubuleţe şi se prăjeşte circa 20 minute. Se pun roşiile tăiate, se presară sare, piper şi se prăjeşte încă 15 minute. Apoi se pun fasolele pe care le-am scurs în prealabil de apă, se amestecă bine, se adaugă verdeaţă şi se servesc calde.
Magia cifrelor a pus stăpînire pe școala „Spiridon Vangheli”
Timp de o săptămînă, în perioada 18-22 februarie, la Şcoala primară „Spiridon Vangheli” din Ungheni s-a desfășurat Săptămîna matematicii, sub bagheta directorului adjunct Tatiana Șoltoianu.
”Tradițional, în fiecare an, noi dedicăm o săptămînă unui obiect de studiu. În acest an, a venit rîndul matematicii, regina cunoștințelor”, a explicat dînsa. Chiar dacă matematica face parte din obiectele mai complicate, învățătorii au făcut tot posibilul să-şi atragă discipolii în lumea cifrelor, punînd accent pe dezvoltarea logicii şi profitînd de curiozitatea lor. ”Ne-am propus ca, în această săptămînă, copiii noștri să îndrăgească mult mai mult matematica, pe care s-o studieze apoi cu plăcere”, a subliniat Tatiana Şoltoianu.
Săptămîna s-a încheiat cu concursul ”Cel mai bun matematician”. Concurenții, elevii claselor a patra, au avut de înfruntat mai multe probe, care au presupus rezolvarea de probleme și exerciții, dar și a unor rebusuri care solicită punerea în funcțiune a logicii.
Cei mai buni „matematicieni” au primit diplome de merit. „Ne bucurăm să culegem asemenea roade de pe urma activităților tematice organizate în școală, iar satisfacția e și mai mare atunci cînd vedem că elevii, împreună cu învăţătorii lor, reușesc cu adevărat să descopere farmecul fiecărui obiect de studiu”, a punctat Anastasia Alexa, directoarea școlii ”Spiridon Vangheli”.
UNGHENI | Ina Landa
Business ilegal pe seama morţilor
“În cadrul îndeplinirii atribuţiilor de consilieri în Consiliul orăşenesc Călăraşi, am obţinut informaţia, conform căreia, din anul 2007, în cimitirele oraşului Călăraşi se percepe ilegal o taxă de 196 lei pentru fiecare înmormîntare”. Este un citat dintr-o cerere, semnată de şapte consilieri orăşeneşti, înaintată recent Procuraturii raionale.
Aleşii poporului solicită iniţierea unei investigaţii privind legalitatea perceperii acestor bani, dar şi altor sume mult mai mari. Dînşii susţin că încercările lor de a da de urma “afacerilor” respective şi de cei ce stau în spatele ei nu s-au soldat cu succes. Se ştie doar că, citez din demersul cu pricina: “cimitirele se află la îngrijire la Gospodăria comunală Călăraşi, care ar trebui să gestioneze lucrurile în cimitire şi să incaseze “taxa”, dacă o asemenea taxă este instituită prin decizia consiliului local. De fapt, această atribuţie o exercită un oarecare Căpitan Vasile, care nici nu este angajat la Gospodăria comunală ori primăria oraşului Călăraşi”.
Şi, în sfîrşit, încă un detaliu din acest demers – de-a dreptul dezarmant. Este vorba că acelaşi personaj care, potrivit consilierilor, desfăşoară un business foarte profitabil pe seama cimitirelor, îşi rotunjeşte venitul şi printr-o altă “taxă”, de asemenea ilegală – 1500 de lei pentru săpatul gropii şi înhumarea propri-zisă a morţilor. De-a lungul anilor, cică, nu a eliberat nimănui nici un document care să certifice primirea banilor respectivi. Aceeaşi consilieri mai afirmă că, lăsînd acest “business” la latitudinea unor pesoane “dubioase”, ignorînd total cimitirele, primăria a ratat, numai la taxa de 196 lei, un venit de circa 200 mii de lei.
Solicitat să-şi expună părerea faţă de această situaţie, primarul de Călăraşi, Nicolae Melnic, a declarat că “aude pentru prima dată de acest lucru şi că primăria nu a luat nicicînd vreo decizie în acest sens”. Nici proaspătul director al Gospodăriei comunale, Gheorghe Strătan, nu a putut să ne comunice ceva nou la subiect. Deci, nu rămîne decît să aşteptăm ce va descoperi Procuratura.
CĂLĂTRAŞI |Tudor Josanu
Tentativele de suicid – examen dur pentru un nou serviciu la Nisporeni
Săptămîna trecută, în urma unei cerți între doi elevi de la liceul din Boldurești, tatăl unuia dintre ei a venit la şcoală şi l-a ofensat pe celălalt. Rămînînd fără protecție și, oarecum, dezechilibrat emoțional, acesta din urmă a încercat să-și pună capăt zilelor cu un șiret de la o gheată. Din fericire, tentativa de suicid a fost stopată de cineva care trecea prin preajma locului cu pricina, alertînd în dată și serviciile de resort.
O altă istorie, dar cu un final mai trist, s-a întîmplat la Milești, tot la finele săptămînii trecute. O domnişoară, în vîrstă de 15 ani, a ajuns în secția de reanimare a Spitalului raional, după ce a înghițit un pumn de pastile. Fata a recurs la acest gest nechibzuit după o ceartă cu bunica sa, în grija căreia se află. Părinții ei sînt plecați la munci peste hotare.
”Mi-ar plăcea să spun că aceste cazuri sînt unice. Cu părere de rău, situația este de altă natură, iar șirul istorioarelor de acest gen poate fi continuat”, spune Nina Sterpu, șefa Direcției de Învățămînt din Nisporeni. Nu întîmplător, începînd cu 1 ianuarie curent, aici a fost creat un nou serviciu – de asistență psihopedagogică, pentru a veni în ajutor copiilor care se confruntă cu greutăți de comunicare cu semenii săi, au un comportament problematic, trec prin probleme sentimentale, nu-și pot depăși timiditatea etc.
”Este ceva nou pentru raionul nostru, dar sper să facem față situației”, a mai spus Nina Sterpu, recunoscînd, totodată, că echipa serviciului proaspăt lansat nu întrunește, deocamdată, toate condițiile necesare pentru o bună activitate. ”Avem angajat, la moment, un șef de servciu, doi pedagogi și un psiholog, dar mai sîntem în căutarea unui logoped”, a explicat dînsa.
Cu toate acestea, activitatea serviciului a început, iar specialiștii au mers în mai multe instituții de învățămînt pentru a examina situația copiilor cu cerințe educaționale speciale și pentru a oferi asistență psihopedagogică minorilor cu comportament problematic. ”În urma acestor vizite, am înțeles că serviciul de asistență psihopedagogică este cu adevărat necesar: nu doar copiilor, ci și cadrelor didactice”, a menționat Ludmila Dumbravă, șefa serviciului respectiv, specificînd că este o experiență nouă și că mai au încă multe de învățat. ”Ne vom strădui să participăm la toate cursurile de instruire în domeniu, pentru ca să putem, ulterior, oferi servicii de calitate beneficiarilor noștri”, a punctat Ludmila Dumbravă.
NISPORENI | Ina Landa
VIDEO | Un moldovean a trecut Prutul înot
Un moldovean de 24 de ani a trecut Prutul înot, anunţă Inspectoratul Principal de Poliţie Iaşi. Tânărul a fost observat de poliţiştii de frontieră ieşeni, în zona podului feroviar Ungheni.
Bărbatul era îmbrăcat sumar şi putea intra în şoc hipotermic. Pentru a evita o astfel de situaţie, poliţiştii de frontieră i-au acordat primul ajutor.
La faţa locului s-a deplasat şi un echipaj SMURD, care l-a preluat pe tânăr, pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Deocamdată nu se cunosc alte detalii despre incident.
Sursa: publika.md
Mărţişorul 2013. Ce surprise ne aduce?
CĂLĂRAŞI
Şi în acest an, Festivalul “Mărţişorul” va fi consemnat la Călăraşi prin cele mai diverse acţiuni cu caracter cultural şi distractiv. Potrivit şefului Direcţiei Cultură, Sergiu Cojocaru, în deschidere, pe 1 martie, la Casa raională de cultură vor evolua ansamblurile locale “Ciobănaşul” şi “Codrenii”. Pe 2 martie, se va desfăşura o acţiune complexă istorico-culturală de comemorare a conflictului din Transnistria, iar pe 5 martie este programat un concert prezentat de formaţia “Noroc”. În sfîrşit, pe 10 martie, tot la Casa raională de cultură, va evolua un grup de tineri interpreţi din republică, care fac primii paşi spre afirmare.
Potrivit aceleiaşi surse, în cele zece zile ale “Mărţişorului”, în toate bibliotecile publice vor fi expuse standuri cu literatură la temă, vor fi organizate concursuri, expoziţii de mărţişoare, dar şi alte acţiuni cu caracter cognitiv şi de agrement.
Şi Şcoala de Arte din Călăraşi pregăteşte, pentru această perioadă, un amplu program, care va cuprinde un concert prezentat de copii pentru părinţii lor, concursuri de mărţişoare şi desene, alte activităţi consacrate sărbătorii primăverii.
UNGHENI
Startul festivalului primăverii va fi dat de un concurs de mărţişoare confecţionate manual, avînd genericul: “Mărţişor – iscusită bijuterie, fulg de iubire şi gînd curat!”. Acesta se va desfăşura la Palatul culturii din Ungheni şi se va încheia odată cu ultimul acord al festivalului, pe 10 martie. Pe 1 martie, va avea loc un concert extraordinary, în care va evolua ansamblul de muzică şi dans “Struguraş” împreună cu invitata specială, Adriana Ochişanu. În aceeaşi zi, şi la casele de cultură din Pîrliţa, Costuleni, dar şi la Şcoala de arte din oraşul Corneşti vor avea loc spectacole muzicale. Pe 2 martie, la Grăseni şi Sineşti va prezenta un spectacol muzical formaţia folclorică “Tudoriţele” din Todireşti şi, respective, “Codreanca” din Mînzăteşti. În zilele următoare, “Codreanca” va prezenta spectacole şi la Năpădeni, Mirceşti, Mînzăteşti. Şi locuitorii satelor Floriţoaia Veche, Buciumeni, Sculeni şi Chirileni vor avea parte de spectacole muzicale.
De Ziua femeii, pe 8 martie, la Palatul de cultură din Ungheni va avea loc un concert susţinut de Anişoara Puică, întitulat “O înţelegere cu anii am să fac…”. Pe 10 martie, tot la Palatul de cultură, va avea loc concertul de închidere a Festivalului. În aceeaşi zi, la Casa raională de cultură din Pîrliţa se va desfăşura o serată tematică: “Femeie – muză şi talent care lumea o creează”.
NISPORENI
Şi Nisporeniul vine, în acest an, cu un şir de activităţi interesante. Pe 1 martie, la Casa naţională de cultură, va avea loc deschiderea oficială a festivalului. Vor evolua colectivele cu titlu “model” de la casele de cultură din Vărzăreşti şi Zberoaia, precum şi taraful Şcolii de muzică din oraş. Vor fi inaugurate şi expoziţii tematice de cărţi la Biblioteca publică raională, expoziţii de desene ale elevilor Şcolii de arte plastice. “Mărţişorul” va fi marcat prin recitaluri de poezii şi expoziţii tematice de bibliotecile publice din Şendreni, Vărzăreşti, Bolţun. Diverse concerte festive vor fi organizate la casele de cultură din Mărinici, Grozeşti, Ciuteşti, Selişte, Poruceni, Cîrneşti.
În ziua de 8 martie, vor fi organizate serate literar-muzicale, dedicate femeii, la casele de cultură din Călimăneşti, Mileşti, Şişcani şi Valea Trestieni. Vor fi vernisate şi expoziţii la bibliotecile publice din Bălăureşti, Bărboieni, Vărzăreşti, Mărinici, Brătuleni, Selişte.
Închiderea Festivalului va avea loc pe 10 martie, la Casa naţională de cultură, printr-o manifestare literar-muzicală, la care vor participa micuţii de la grădiniţe, de la teatrul de păpuşi “Prichindel” din Iurceni, dar şi Fanfara şcolii de muzică Nisporeni.
Tudor Josanu, Natalia Junghietu
VIDEO | ”Tu ești altarul vieții mele” la cea de-a 10-a ediție
Nu este un secret că februarie este considerat pe merit de societatea noastră drept luna iubirii. Acest lucru se datorează în mare parte celor două sărbători: Sf. Valentin și Dragobetele. Cu ocazia ultimei sărbători, Casa de cultură din satul Pîrlița raionul Ungheni, a găzduit deja tradiționalul concurs cu perechile de îndrăgostiți, sub genericul ”Tu ești altarul vieții mele”.
În acest an pentru concurs s-au înscris 6 cupluri din 6 sate ale raionului care și-au dat întrecere la 4 probe: ”Prezentarea familiei”, ”Cîntecul”, ”Dans”, ”Tema de acasă”.
La finalul concursului toate cele 4 echipe participante s-au ales cu premii din partea organizatorilor.
Anul acesta, concursul ”Tu ești altarul vieții mele” a ajuns la a 10-a edișie.
Au învăţat să fie mai toleranţi şi să înţeleagă ce însemnaă diversitatea culturală
În perioada 6-13 februarie, un grup din patru tineri ungheneni: Galina Petcu (Centrul Regional de Resurse pentru Tineri), Dimitriţa Gurău (AO Făclia), Aliona Pavliuc, studentă, şi Ion Poia, tînăr antreprenor, s-au aflat la Tbilisi, Georgia, unde au participat la trainingul internaţional „Confruntarea cu conflictul cultural în activitatea de tineret”.
Ei, alături de alţi 25 de tineri din 7 ţări, au avut parte de o experienţă interesantă. Timp de o săptămînă, s-au familiarizat cu diferite concepte privind dialogul intercultural și înțelegerea conflictelor culturale, fiind îndrumaţi de doi formatori din Marea Britanie şi Georgia.
Tinerii au analizat probleme, au colaborat în cadrul exerciţiilor propuse, au distrus stereotipuri legate de o ţară sau alta şi chiar au creat idei pentru proiecte viitoare comune.
„A fost o experienţă deosebită. Voi utiliza cele învăţate în Georgia în activitatea mea ulterioară cu tinerii”, a declarat Dimitriţa Gurău, recunoscînd că acest training i-a schimbat opinia faţă de situaţia minorităţilor din Moldova.
Şi Aliona Pavliuc a spus că trainingul i-a fost util, ajutînd-o să conştientizeze cît de importantă este toleranţa în comunicarea cu reprezentanţii altor culturi sau etnii.
Trainingul a fost organizat de către ONG „ASHA” din Marea Britanie, în parteneriat cu AO „DRONI” Georgia, în cadrul programului european „Youth in Action” Action 3.1., Eastern Partenship Youth Window.
Compania care va construi segmentul conductei de gaze Iaşi-Ungheni, în cazul lucrărilor de subtraversare a râului Prut, va fi selectată de România
Executivul a decis iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind procedura de achiziţie publică aplicabilă în cazul lucrărilor de subtraversare a rîului Prut din cadrul proiectului „Conducta de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze din România cu Sistemul de Transport Gaze din Republica Moldova pe direcţia Iaşi (România) – Ungheni (Moldova)”.
Acest proiect are o importanță deosebită pentru securitatea energetică a țării. Astfel, aprobarea de către Republica Moldova a Memorandumului de înţelegere menţionat va avea consecinţe favorabile asupra relaţiilor de colaborare în domeniul economic dintre state, totodată, în baza acestuia vor fi efectuate lucrările de construcţie în cadrul proiectului de importanţă strategică „Conducta Ungheni-Iaşi”. Memorandumul are drept scop stabilirea de către părţile implicate a condiţiilor procesului de achiziţii publice, pentru segmentul comun al proiectului şi anume efectuarea traversării rîului Prut, dat fiind că Republica Moldova nu dispune de capacităţile tehnice necesare pentru realizarea construcţiei segmentului de conductă ce îi revine. Astfel, de comun acord părţile au decis că lucrările necesare pentru traversarea rîului Prut vor fi executate de către un agent economic, selectat de către partea română, avînd drept baza prevederile legale din domeniu al ambelor ţări. De menţionat, că suma necesară pentru acoperirea costului acestor lucrări a fost prevăzută în Legea Bugetului pentru anul 2013. Memorandumul de înţelegere va fi aprobat în conformitate cu legislaţia internă a părţilor contractante şi va intra în vigoare din data primirii celei de a doua notificări, care confirmă îndeplinirea tuturor procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a Memorandumului.
Conducta de gaze Iaşi-Ungheni, care va interconecta reţelele de gaze ale României şi Republicii Moldova, va presuspune costuri de 19 milioane euro şi va putea transporta anual 1,5 miliarde metri cubi de gaze. Moldova va aloca 7 mil euro, dintre care 3 mil euro vor fi acordate de UE în cadrul programului operaţional comun România- Moldova – Ucraina. Lungimea totală a gazoductului este de 40 km , dintre care pe teritoriul Moldovei – 10,4 km.
Sursa: interlic.md
Caricatura săptămînii | Ai noștri în Guvern. Octavian Țîcu, noul ministru al Tineretului și Sportului
Esențial | Cui îi pasă?
Cui îi pasă că, poate, undeva, într-un sat, moare de foame o bătrînică? Cui îi pasă că, poate, zeci şi sute de oameni nu mai au cu ce-şi încălzi casele? Cui îi pasă că oraşele noastre arată ca după bombardamente, cu sute de gropi adînci în asfalt? Cui îi pasă că lumea nu are bani suficienţi pentru a plăti pentru consumul de curent electric, de apă, de gaze?
Cui îi pasă? E o întrebare, pe care mi-o pun de vreo 20 de ani, de la independenţa noastră. S-au perindat la guvernare unii mai breji decît alţii. S-au mîncat unii pe alţii, au acaparat bogăţii cît au putut. Iată că acum iese totul la iveală.
Cineva a împuşcat un om în Pădurea Domnească. Credeţi că e primul caz de acest fel? Credeţi că doar cei de azi îşi pemrit să organizeze vînători boiereşti prin rezervaţii şi fîşii forestiere? Dacă aţi şti ce mai vînători se făceau şi pe vremea comuniştilor, şi pe vremea agrarienilor, şi pe vremea primilor democraţi. Cîte împuşcături se mai auzeau prin rezervaţia „Plaiul fagului” de la Rădenii Vechi, prin făşia forestieră de pe malul Prutului, păzită avan de grăniceri şi de… sîrma ghimpată. Buboiul s-a copt şi, în sfîrşit, s-a spart. Toată răutatea iese la suprafaţă.
E vesel. Unii arată cu degetul spre ceilalţi. Nu ştiu cine are casă mai mare, sau maşini mai luxoase. E de rîsul lumii. Neruşinare totală. Cum să ieşi la televizor şi, cu faţă de sfînt, să îndrugi minciuni de îngheaţă apele? Are omul o maşină de 150 mii de euro şi spune întregului popor că nu-i a lui, ci… a unui prieten. Vai, ce darnic e prietenul! A plecat peste hotare şi, ca maşina să nu i se prăfuiască în garaj, a dat-o spre folosinţă altuia. Un fleac de nimic, vorba ceea.
Sau ce soacre darnice mai avem pe meleagurile noastre mioritice. Tot vezi pe la televizor cum le fac cadou ginerilor palate adevărate. Poate e cazul ca toţi bărbaţii însuraţi să le scuture pe soacrele lor mai zgîrciţele. Cine ştie, le cade şi lor cîte vreu milion de lei.
Sau cum se mai adună banii în safeurile unora. Te apucă invidia, nu alta. Vă imaginaţi, 40 de mii de dolari de la o nuntă şi o cumetrie!
Iar noi vrem drumuri reparate, vrem conducte de gaze, apă şi canalizare prin sate, vrem salarii majorate şi pensii decente pentru bătrîni. Vrem. De 20 de ani tot vrem.
Cui îi pasă de ce vrem noi? Important e ca toată Moldova să fie verde. Sau albastră. Sau azurie. Sau roşie. Cum ai da, tot un drac este.
Oare cînd Moldova va fi curată de şarlatani, de carierişti, de nesimţiţi? Complicată întrebare…
Lucia Bacalu
Ţigările i-au ieşit pe… ochi
Eşec total pentru un bărbat, care a vrut să treacă peste Prut, prin postul vamal Sculeni-Sculeni, 100 de pachete de ţigări.
Chiar dacă le-a lipit – pe toate 100! – cu multă grijă de corp, chiar dacă a îmbărcat cîteva rînduri de haine, inspectorii vamali de la Sculeni au pus ochiul pe el. Li s-a părut cam stranie corpolenţa lui. Pachetele cu ţigări erau lipite şi de picioare, şi de jur-împrejurul corpului.
Toate cele 100 de pachete au fost confiscate. În plus, omuleanul a trebuit să plăteasacă şi o amendă, în valoare de 1500 de lei.
De notat că bărbatul respective este cetăţean al României, are 37 de ani şi pleca spre casă cu autocarul Chişinău –Braşov.
UNGHENI | Lucia Bacalu
Cuvîntul unei unghenence a fost auzit tocmai la Berlin
În anul curent, pentru prima oară în lume, va fi marcată Ziua internațională a fondurilor pentru tineri. Vreţi să credeţi sau ba, dar la luarea acestei decizii a contribuit și o ungheneancă. Este vorba de Anastasia Musteață, elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Ion Creangă”.
Evenimentul s-a produs la Berlin, în cadrul unei Conferințe internaționale a fondurilor pentru tineri, la care a participat atît Anastasia, cît şi alţi doi tineri. Toţi trei au reprezentat grupurile locale pentru tineri: din Ungheni, Ialoveni și Cahul.
După ce a revenit acasă, Anastasia Musteață s-a grăbit să-şi împărtășească impresiile cu ”Expresul”.
”A fost foarte interesant să descopăr cum gîndesc semenii mei din alte țări. Am găsit foarte repede limbaj comun cu ei, chiar dacă nu stau prea bine cu engleza”, a remarcat Anastasia. Dînsa a subliniat că tinerii moldoveni au avut o misiune serioasă: să-şi prezinte țara, obiceiurile și tradițiile populare. Anastasia nu a ratat ocazia să-şi promoveze şi orașul natal, Ungheni. ”Le-am vorbit participanților la conferință despre podul Eiffel și aleea de castani de la noi. Am văzut că i-am impresionat”, a spus, cu mîndrie, Anastasia Musteață.
În plus, tinerii moldoveni i-au cucerit pe semenii lor din alte ţări cu dulciurile pe care le-au adus cu ei şi, în mod special, cu bomboanele ”Chișinăul de seară” și ”Meteorit”. A fost, de fapt, un schimb de bomboane, în cadrul unor jocuri distractive organizate la conferinţă.
Dar cel mai important a fost că, în cadrul Conferinței de la Berlin, s-au pus bazele unei platforme internaționale on-line a Fondurilor pentru tineri, astfel că tinerii vor avea posibilitatea să comunice, să-şi împărtășească experiențele.
De notat că, în prezent, Grupul local pentru tineri Ungheni numără 13 membri, elevi ai diferitor instituții de învățămînt preuniversitar din raion. Numai în 2012, aceştia au organizat 20 de activităţi de colectare de fonduri, acumulînd 48730 de lei. Ulterior, banii au fost folosiţi pentru soluţionarea problemelor copiilor şi tinerilor din comunitate.
UNGHENI | Ina Landa
VIDEO | Tinerii în acţiune: învăţaţi, învăţaţi!
Circa 50 de elevi ai liceelor unghenene au organizat, pe 22 februarie, în Piaţa Independenţei din oraşul Ungheni un flash-mob numit „Tinerii în acţiune”. Scopul acestora a fost de a sensibiliza tinerii care vor să plece ilegal peste hotare să se gîndească bine, să n-o facă înainte de a obţine o profesie.
Liceenii au făcut diferite mişcări, diferite figuri care au simbolizat cartea, ţara, casa, dar şi sentimentul de mîndrie că sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. „Facem un apel către toţi tinerii care trăiesc în ţara noastră să facă studii, pentru că numai aşa vor avea un viitor mai liniştit şi mai sigur”, a accentuat Diana Retcu, profesoară de limbă engleză la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni.
Potrivit dînsei, flash-mobul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate în Moldova a Consiliilor americane pentru învăţămînt internaţional. Unul dintre programele acestuia este şi ACCES, care activează în Ungheni deja de doi ani, fiind coordonat de Diana Retcu. Programul respectiv oferă copiilor din familiile defavorizate posibilitatea să studieze limba engleză gratuit.
„Cunoaşterea aprofundată a limbii engleze mă va ajuta foarte mult în viaţă, cu atît mai mult că profesia pe care o voi alege îmi va cere aceste cunoştinţe”, spune Laura Chiţac, elevă la Liceul „Alexei Mateevici” din Pîrliţa, beneficiară a acestui program. Chiar dacă a participat la acest flash-mob, pentru a sensibiliza tinerii să nu plece peste hotare, ea însăşi recunoaşte că-şi doreşte să plece. Dar numai la studii, după care visează să revină acasă pentru a schimba lumea în mai bine. „Ne dorim ca tinerii din ziua de azi să realizeze că plecarea peste hotare nu este o soluţie. Vrem să-i convingem să-şi continuie drumul lor aici, în ţara lor”, a mai adăugat Laura Chiţac.
Flash-mobul a fost organizat simultan în şase localităţi ale republicii: Chişinău, Bender, Varniţa, Bălţi, Comrat şi, respectiv, Ungheni.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Video: Canal Regional
Cu energia electrică nu e de glumit
Deşi extrem de importantă şi indispensabilă vieţii noastre cotidiene, cu energia electrică nu e de glumit, susţine Constantin Strătan, inspector al Inspecţiei Energetice de Stat din Călăraşi. Mai întîi, pentru că poate deveni, din bun prieten, un duşman de moarte. Apoi – şi pentru faptul că, atunci cînd se încalcă regulile de utilizare a ei, vin şi sancţiunile.
Potrivit inspectorului, în cadrul controalelor, de regulă inopinate, sînt depistate încălcări flagrante ale regulilor de utilizare a curentului electric. Astfel, la un control al instalaţiilor electrice de utilizare monofazată, s-a stabilit că un cetăţean din Ţibirica a instalat arbitrar un întrerupător separat în firul nul de protecţie, iar reţeaua de iluminare conţinea conductori neomologaţi, ceea ce contravine normelor antinicendiare şi de securitate electrică şi, în consecinţă, poate duce la electrocutare. O situaţie similară a fost constatată şi în gospodăria unui locuitor din satul Răciula, dar şi la alţi consumatori din raionul Călăraşi.
Şi la Nisporeni au fost depistate abateri de la regulamentele existente – în satele Iurceni şi Zberoaia.
Deocamdată, tragedia i-a ocolit atît pe călărăşeni, cît şi pe nisporeneni. Constantin Strătan, însă, a ţinut să reamintească despre un caz tragic ce s-a produs în raionul Cantemir, unde a fost electrocutat mortal un tînăr. S-a întîmplat, din cauza necunoaşterii şi ignorării unor norme elementare de securitate.
Dînsul a îndemnat consumatorii să-şi aducă în corespundere cu normele în vigoare reţelele şi instalaţiile electrice şi să se informeze detaliat asupra regulilor de securitate la utilizarea lor. Astfel, vor evita situaţiile neplăcute şi chiar tragice, a conchis inspectorul.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
A fi sau a nu fi pentru primăriile „pitice” | Primarii vin cu argumente pro și contra
Fotografie din arhiva redacţiei Expresl
Chiar dacă sînt mici şi nu au capacități de acumulare a veniturilor proprii decît în mărime de 10-20% , primarii localităților minuscule din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași încearcă să demonstreze că au dreptul la viață.
Toţi cei pe care i-am contactat ne-au spus unul şi acelaşi lucru: primăriile pe care le conduc sînt, în primul rînd, colacul de salvare al populației de la sat, o populaţie îmbătrînită și neputincioasă.
Care este însă preţul acestui „colac de salvare”?
Anual, pentru întreținerea și funcționarea unei primării minuscule (cu o populaţie mai mică de 1500 de suflete), se cheltuie circa 300 mii de lei.
I-am rugat pe cîţiva primari ai unor sate mici să ne răspundă la următoarele întrebări:
1. Cum vă descurcați financiar în condițiile cînd aveți un număr mic de populație?
2. Care ar fi avantajele și dezavantajele unei primării cu un număr mic de populație?
3. Aţi putea supraviețui, dacă, într-o bună zi, ar fi anulate subvențiile de stat?
Iată şi răspunsurile care au urmat.
CĂLĂRAŞI
Grigore Ciobanu, primarul de Frumoasa (660 de locuitori):
1. Ne descurcăm cumva. Mai facem economii. Ceea ce nu putem executa în acest an, lăsăm pe la anul.
2. Avantajul primăriei noastre e că sîntem mult mai aproape de oameni și ei pot să beneficieze de servicii, fără să se deplaseze nicăieri. Dezavantajul e bugetul mic. Nu putem atrage nici investiţii mari, din motiv că numărul populației e mic. La implementarea oricărui proiect, finanțatorul solicită cel puțin 15% contribuția populației. Ce contribuție aș păutea aduna de la 600 și ceva de locuitori, dintre care peste 200 sînt pensionari și persoane vulnerabile?
3. Nu cred că sîntem unicii care avem venituri proprii mici. Şi în satele mari este cam aceeași situație. Dacă ar fi anulate subvenţiile de stat, ne-am conforma. Cam ni-i clar care ne va fi soarta spre anul 2015. Mergem spre lichidarea primăriilor mici. Pînă atunci, vom încerca să soluționăm măcar unele probleme mici ale satului, căci pentru cele mari nu ne ajung nici forțe, nici bani.
Elena Lungu, primarul de Păulești (1015 locuitori):
1. Este bine cînd primarul scrie multe proiecte. Fără bani extrabugetari departe nu ajungi. Pînă în anul 2003, nu am avut primărie. Am simțit foarte bine atunci ce înseamnă să nu ai o primărie în sat. La Păulești practic nu se făcea nimic. Totul era doar pentru localitatea în care activa primăria. Începînd cu 2003, am tot implementat proiecte – avem peste zece, toate de importanță socială.
2. Satele noastre au îmbătrînit de-a binelea. Mai mult de jumătate din locuitori sînt la vîrsta a treia. Unde să se adreseze cu problemele lor, dacă nu la primărie? De aceea e bine să le avem chiar şi în satele mici. Ceea ce ține de dezanvantaje, pot spune că bugetul e mai mic. Va fi şi mai complicat, dacă, aşa cum se vorbeşte, sursele băneşti alocate din bugetul de stat vor fi calculate per cap de locuitor.
3. Nu-mi imaginez cum am putea supravieţui fără subvenții de stat. Cred că nu am mai avea nici o șansă la viață. Eu am conștientizat acest lucru de mult.
UNGHENI
Aurel Popa, primarul de Măgurele (932 locuitori):
1. Nu cred că vreo primărie, chiar și cu un număr mare de populație, se poate lăuda azi că se descurcă bine financiar. Practic, toate bugetele locale sînt constituite, în proporție de 90-92%, din subvenții, restul – venituri proprii. Nu cred că depinde ceva de numărul populaţiei. Depinde de infrastructură și de agenții economici din teritoriu. La noi, de exemplu, există doar un singur agent economic. Nu cred că în alte părţi sînt mai mulţi. Şi atunci, din ce surse am putea exista?
2. Consider că dezavantejele sînt mult mai mari într-o primărie mică, deoarece cheltuielile de întreținere sînt, de obicei, foarte mari şi nu mai ajung bani pentru rezolvarea problemelor în localitate.
3. Fără subvenţii nu cred că ar rezista vreo primărie, nici măcar Primăria Ungheni. Poate doar municipiul Chișinău.
Maria Iov, primarul de Năpădeni (1021 locuitori):
1. Am avut ocazia să activez în calitate de primar și pe timpurile cînd două sate – Năpădeni și Cornova – formau o comună. Dar am insistat să fim aparte, căci, atunci cînd se unesc două sărăcii, mare treabă nu faci.
2. Un dezavantaj ar fi atunci cînd avem de implementat vreun proiect. Sîntem puțini și e problematic să venim cu propria contibuţie.
3. E greu de spus dacă am putea rezista fără subvenții de stat.
NISPORENI
Alexei Secrieru, primarul de Cristești (1208 locuitori):
1. Avem aceleași probleme ca și primăriile mari. Contează dezvoltarea economică. Avem o populaţie mică, dar un potențial economic care a întrecut satele cu 4000-5000 de locuitori. Iurceniiul, de exemplu, cu o populație de peste 2000 de locuitori, a acumulat impozite şi taxe locale în sumă de 500 mii lei, iar noi – 750 mii lei. Acum, avem în sold de peste jumătate de milion de lei pe contul primăriei.
2. Cred că un sat se poate dezvolta doar dacă are un lider bun și nu contează numărul populației. Poate peste cinci ani, sau în 2020, va fi bine să fie un primar la trei-patru sate. Acum, dacă am uni mai multe sate, le-am „îngloda” mai mult. Mai întîi, ar trebui să ne dezvoltăm separat, iar apoi să unim cîte două-trei sate cu probleme gata rezolvate.
3. Dacă ar fi anulate subvențiile de stat, ne-am descurca fără probleme. Doar vă spun că am acumulat 750 mii lei impozite şi taxe locale.
Ina Landa
Vor prezenta imaginea Ungheniului în Germania
O echipă din şapte eleve în clasa a IX-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni au ocazia să participe, în luna aprilie, la concursul european „Odiseea Cugetului”, care se va organiza în acest an în Germania.
Dar, pentru a participa, echipa are nevoie de o sumă considerabilă de bani. „Trebuie să reuşim să adunăm banii necesari, pentru că altfel nu vom putea ajunge la festival”, spune Irina Bucuci, profesoară de limba engleză la liceu, după care continuă: „Trebuie să ne mîndrim că avem aşa copii, ei trebuie ajutaţi şi promovaţi”. Şi fetele, şi profesoara, sînt optimiste şi speră că vor reuşi să adune bani de la oamenii cu inimă mare.
“Odiseea Cugetului” este un concurs de creativitate şi originalitate, care se desfăşoară integral în limba engleză. Iniţial, echipele îşi prezintă tema de acasă: o mică piesă de teatru.
Echipa de la Liceul “Vasile Alecsandri” a avut doar zece zile la dispoziţie pentru a se pregăti şi a avea o prestaţie cît mai bună la etapa naţională, din 3 februarie curent. „Deşi termenul a fost restrîns, am reuşit să ne facem remarcate”, a spus, cu mîndrie, una dintre participante, Laura Ceban.
Studiind în clasă francofonă, elevele recunosc că nu le-a fost simplu. „Ne-am speriat un pic, mai ales că celelalte echipe cunoşteau cu mult mai bine engleza decît noi. Ne-am descurcat însă destul de bine”, povesteşte Alina Cernacovschi. „Juriul ne-a apreciat, în mod special, spiritul de echipă”, a adăugat şi Adriana Popovici.
“Ungheniul s-a impus, astfel că pe viitor echipele concurente vor trebui să se gîndească bine atunci cînd vom fi şi noi în concurs”, a ţinut să accentueze profesoara Irina Bucuci. De notat că anume ea a venit cu ideea de a participa la “Odiseea Cugetului”. Cu ani în urmă, fiind elevă, a participat şi ea la acest concurs. “Am fost în Ungaria atunci, a fost o experienţă de neuitat. M-am gîndit de ce să nu încerc şi acum, profesoară fiind”, spune dînsa.
Dacă vor ajunge la Berlin, elevele de la Liceul “Vasile Alecsandri” vor avea posibilitatea să prezinte semenilor lor din ţările europene cultura şi obiceiurile noastre. Mai mult ca atît, dacă vor fi declarate învingătoare şi acolo, despre Ungheni ar putea să se audă şi în îndepărtata Brazilie, unde va avea loc următoarea etapă a concursului.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Programul Festivalului de muzică și dans ”Mărțișor 2013”
Data |
Activitatea |
Ora desfășurării |
Locul desfășurării |
01.03.2013 – 10.03.2013 |
Concurs de mărţişoare confecţionate manual cu genericul: „Mărţişor – iscusită bijuterie, fulg de iubire şi gând curat!” |
pe tot parcursul zilei | Palatul de Cultura |
01.03.2013 |
Concert de deschidere a Festivalului ”Mărțișor – 2013” ”Ansamblul de muzică și dans ”Struguraș” Vă oferă un buchet de mărțișoare folclorice în prag de primăvară”, invitat special Adriana Ochișanu | 17.30, intrare liberă | Palatul de cultură, Sala mare |
03.03.2013 |
„Pupici pentru mămici de la cei mici”, concert prezentat de studioul artistic „Do-Re-Micii” | 13.00, intrare liberă | Palatul de cultură, Sala mare |
06.03.2013 |
Concert prezentat de Formaţia „Nemuritorii” | 16.00, intrare cu invitații | Palatul de cultură, Sala mare |
07.03.2013 |
„O mie şi una de nopţi”, concert prezentat de studioul artistic „Arabic Belly Dance” | 14.00, intrare liberă | Palatul de cultură, Sala mare |
07.03.2013 |
Concert susținut de Colectivele Școlii de muzică Ungheni | 15.00, intrare libera | Sala de ședințe, Primăria or. Ungheni |
08.03.2013 |
„O înţelegere cu anii am să fac…”-Concert susţinut de Anişoara Puică, interpretă de muzică uşoară | 15.00, Intrare cu bilete | Palatul de cultură, Sala mare |
10.03.2013 |
Concert de închidere a Festivalului ”Mărțișor – 2013” cu participarea Colectivelor artistice de la Palatul de Cultură Ungheni | 15.00, Intrare liberă | Palatul de cultură, Sala mare |
Oficial: Octavian Țîcu, înaintat la funcția de ministru al Tineretului

Prim-ministrul Vlad Filat a propus astăzi președintelui Nicolae Timofti numirea lui Octavian Ţîcu în funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului.
Funcția de ministru al Tineretului este vacantă de la începutul lui februarie. Fostul ministru, Ion Cebanu, a fost eliberat din funcție în baza cererii de demisie.
Octavian Țîcu s-a născut la 21 august, 1972, în satul Costuleni, raionul Ungheni.
Vedeți mai jos datele biografice ale viitorului ministru al Tineretului.
1979 – 1989 – Şcoala medie satul Costuleni, r-nul Ungheni.
1989-1994 – Licenţiat în Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România.
1994 – 2000 – Studii de doctorat, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, Romania. Teza “Problema Basarabiei în relaţiile româno-sovietice (1917-1940)”.
2002-2005 – Şeful Catedrei Istorie Contemporană Universală şi Ştiinţe Politice, Departamentul Istorie şi Relaţii Internaţionale, ULIM.
2003-prezent – Responsabil pentru Masteratul de Studii Europe, Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale, ULIM.
2005-2006 – Membru al Comitetului Est-European de selecţie a burselor de cercetare, Agenţia Universitară Francofonă.
Ianuarie – Iunie 2006 – Membru al Comisiei Guvernamentale pentru Elaborarea Curriculumului de Masterat în Republica Moldova.
Septembrie 2006 – Mai 2007 – Profesor Fulbright la Centrul Rus, Est European şi Euroasiatic, Urbana-Champaign, Statele Unite ale Americii.
Februarie 2008 – prezent – expert în analiza politică, Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Chişinău, Republica Moldova.
Septembrie 2005 –prezent – Şeful Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie, Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
2001- prezent – conferenţiar universitar la Masteratul de Studii Sud-Est Europene a Catedrei UNESCO, Facultatea de Istorie şi Psihologie, Universitatea de Stat din Moldova.
Cursuri universitare pregătite şi prezentate:
– Europa Centrală, de Est şi de Sud Est în relaţiile internaţionale interbelice (Curs la Masterat).
– Europa de Est în secolul douăzeci (Curs la Masterat).
– Comunitatea internaţională în perioada Războiului Rece.
– Istoria Contemporană a Europei de Est şi Sud-Est (1918-prezent).
– Ţările Blocului Comunist în perioada Războiului Rece ( în engleză şi franceză).
Abilităţi lingvistice:
Română – Limbă maternă;
Rusă – Excelent scris, vorbit şi citit;
Engleză, Franceză – Avansat scris, vorbit şi citit;
Germană, Ucraineană – Mediu scris, vorbit şi citit;
Publicaţii: Autor al unei monografii, a 27 articole ştiinţifice şi peste 20 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.
Burse şi activităţi de cercetare:
2006/2007 – Bursă de cercetare Fulbright, Centrul Rus, Est European şi Euroasiatic, Urbana-Champaign, Statele Unite ale Americii
2005 – Bursă de cercetare şi documentare la Universitatea Central Europeană, Budapesta (Ungaria).
2004 – Bursă de cercetare şi documentare la Universitatea Paris 8, Franţa.
2003-2004 – Proiect metodico-didactic, Fundaţia Soros, Republica Moldova.
1998 – Deplasare de cercetare şi documentare la Arhivele Ministerului de Externe din Federaţia Rusă.
1997 – Deplasare de cercetare şi documentare la Arhivele Ministerului de Externe din România.
1996 – Deplasare de cercetare şi documentare la Arhivele Statului Bucureşti, România.
Activităţi extra-curriculare:
• 2007 – Membru al colegiului de redacţie, „Buletinul Universităţii Petrol-Gaze” din Ploieşti, Seria Ştiinţe Socio-Umane şi Juridice.
• 2005 – prezent – Membru al Consiliului Coordonator al Societăţii pentru Studii Americane Moldova.
• 2005 – 2006 – Redactor-şef al Revistei Ştiinţifice “Symposia Professorum”, secţiunea Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
• 2004 – prezent – Profesor al Agenţiei Universitare Francofone.
• 2004 – 2006 – Membru al Senatului Universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
Distincţii şi premii profesionale:
2004 – Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia – Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939).
2004 – Premiul pentru cea mai bună carte a anului în Universitatea Liberă Internaţională – Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939).
2004 – Premiul cel mai bun şef de catedră al Universităţii Libere Internaţionale în anul universitar 2003/2004.
1993 – Premiul Fundaţiei Soros-Moldova pentru merite academice deosebite.
1989 – Medalie de Argint pentru absolvirea Şcolii medii din s. Costuleni, r-nul Ungheni.
Sursa: jurnal.md
În premieră la Ungheni, în premieră în Republica Moldova
Raionul Ungheni va fi pregătit să înfrunte orice dezastru. Vor fi analizate pericolele, vulnerabilitatea populației şi riscurile, vor fi stabilite acţiunile ce se impun în asemenea cazuri. Pentru fiecare localitate va fi elaborat cîte un plan de acţiuni privind reducerea riscurilor de dezastru.
„Este o premieră nu doar pentru raionul Ungheni, ci şi pentru R.Moldova şi chiar pentru Europa”, a declarat pentru „Expresul” Rodica Iordanov, reprezentant al Crucii Roşii din Moldova, care este partenerul de bază al UNICEF Moldova, organizaţie ce va implementa, în acest an, un proiect unical în Europa – „Reducerea riscurilor de dezastru și pregătirea răspunsului în cazuri de urgență în R.Moldova”. Au fost selectate, pentru proiectul-pilot, doar două raioane: Ungheni şi Ştefan Vodă.
De ce Ungheniul?
„Decizia a fost luată urmare a analizei dezastrelor ce au avut loc, în ultimul timp, în R.Moldova. Raionul Ungheni a fost afectat atît de secetă, cît şi de inundaţii. Pierderile aici, din păcate, sînt destul de mari”, a explicat Rodica Iordanov. Şi numărul de familii defavorizate în acest raion, conform datelor Ministerului Economiei şi ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, este destul de mare. S-a ţinut cont, de asemenea, de amplasarea geografică. Anume din aceste motive a şi fost selectat raionul Ungheni pentru implementarea proiectului respectiv.
Vor fi implicaţi experţi străini, care îi vor învăţa pe reponsabilii locali cum să efectueze evaluarea satelor ce prezintă cel mai mare pericol de dezastre, cum să elaboreze planurile de acţiuni şi, eventual, o hartă privind dezastrele.
„După terminarea proiectului, lumea va şti ce să facă mai departe, cum să acţioneze, care este situaţia reală în teriroriu”, a punctat Rodica Iordanov, concretizînd că acest proiect este prevăzut pentru perioada ianuarie-octombrie 2013.
Implementarea proiectului respectiv la Ungheni a fost salutată de vicepreşedintele raionului, Petru Langa, care a venit cu ideea ca planul de acţiuni privind reducerea riscurilor de dezastru să devină o parte componentă a Strategiei de dezvoltare a raionului pentru anii 2012-2020.
UNGHENI | Lucia Bacalu