A fi sau a nu fi pentru primăriile „pitice” | Primarii vin cu argumente pro și contra
Fotografie din arhiva redacţiei Expresl
Chiar dacă sînt mici şi nu au capacități de acumulare a veniturilor proprii decît în mărime de 10-20% , primarii localităților minuscule din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași încearcă să demonstreze că au dreptul la viață.
Toţi cei pe care i-am contactat ne-au spus unul şi acelaşi lucru: primăriile pe care le conduc sînt, în primul rînd, colacul de salvare al populației de la sat, o populaţie îmbătrînită și neputincioasă.
Care este însă preţul acestui „colac de salvare”?
Anual, pentru întreținerea și funcționarea unei primării minuscule (cu o populaţie mai mică de 1500 de suflete), se cheltuie circa 300 mii de lei.
I-am rugat pe cîţiva primari ai unor sate mici să ne răspundă la următoarele întrebări:
1. Cum vă descurcați financiar în condițiile cînd aveți un număr mic de populație?
2. Care ar fi avantajele și dezavantajele unei primării cu un număr mic de populație?
3. Aţi putea supraviețui, dacă, într-o bună zi, ar fi anulate subvențiile de stat?
Iată şi răspunsurile care au urmat.
CĂLĂRAŞI
Grigore Ciobanu, primarul de Frumoasa (660 de locuitori):
1. Ne descurcăm cumva. Mai facem economii. Ceea ce nu putem executa în acest an, lăsăm pe la anul.
2. Avantajul primăriei noastre e că sîntem mult mai aproape de oameni și ei pot să beneficieze de servicii, fără să se deplaseze nicăieri. Dezavantajul e bugetul mic. Nu putem atrage nici investiţii mari, din motiv că numărul populației e mic. La implementarea oricărui proiect, finanțatorul solicită cel puțin 15% contribuția populației. Ce contribuție aș păutea aduna de la 600 și ceva de locuitori, dintre care peste 200 sînt pensionari și persoane vulnerabile?
3. Nu cred că sîntem unicii care avem venituri proprii mici. Şi în satele mari este cam aceeași situație. Dacă ar fi anulate subvenţiile de stat, ne-am conforma. Cam ni-i clar care ne va fi soarta spre anul 2015. Mergem spre lichidarea primăriilor mici. Pînă atunci, vom încerca să soluționăm măcar unele probleme mici ale satului, căci pentru cele mari nu ne ajung nici forțe, nici bani.
Elena Lungu, primarul de Păulești (1015 locuitori):
1. Este bine cînd primarul scrie multe proiecte. Fără bani extrabugetari departe nu ajungi. Pînă în anul 2003, nu am avut primărie. Am simțit foarte bine atunci ce înseamnă să nu ai o primărie în sat. La Păulești practic nu se făcea nimic. Totul era doar pentru localitatea în care activa primăria. Începînd cu 2003, am tot implementat proiecte – avem peste zece, toate de importanță socială.
2. Satele noastre au îmbătrînit de-a binelea. Mai mult de jumătate din locuitori sînt la vîrsta a treia. Unde să se adreseze cu problemele lor, dacă nu la primărie? De aceea e bine să le avem chiar şi în satele mici. Ceea ce ține de dezanvantaje, pot spune că bugetul e mai mic. Va fi şi mai complicat, dacă, aşa cum se vorbeşte, sursele băneşti alocate din bugetul de stat vor fi calculate per cap de locuitor.
3. Nu-mi imaginez cum am putea supravieţui fără subvenții de stat. Cred că nu am mai avea nici o șansă la viață. Eu am conștientizat acest lucru de mult.
UNGHENI
Aurel Popa, primarul de Măgurele (932 locuitori):
1. Nu cred că vreo primărie, chiar și cu un număr mare de populație, se poate lăuda azi că se descurcă bine financiar. Practic, toate bugetele locale sînt constituite, în proporție de 90-92%, din subvenții, restul – venituri proprii. Nu cred că depinde ceva de numărul populaţiei. Depinde de infrastructură și de agenții economici din teritoriu. La noi, de exemplu, există doar un singur agent economic. Nu cred că în alte părţi sînt mai mulţi. Şi atunci, din ce surse am putea exista?
2. Consider că dezavantejele sînt mult mai mari într-o primărie mică, deoarece cheltuielile de întreținere sînt, de obicei, foarte mari şi nu mai ajung bani pentru rezolvarea problemelor în localitate.
3. Fără subvenţii nu cred că ar rezista vreo primărie, nici măcar Primăria Ungheni. Poate doar municipiul Chișinău.
Maria Iov, primarul de Năpădeni (1021 locuitori):
1. Am avut ocazia să activez în calitate de primar și pe timpurile cînd două sate – Năpădeni și Cornova – formau o comună. Dar am insistat să fim aparte, căci, atunci cînd se unesc două sărăcii, mare treabă nu faci.
2. Un dezavantaj ar fi atunci cînd avem de implementat vreun proiect. Sîntem puțini și e problematic să venim cu propria contibuţie.
3. E greu de spus dacă am putea rezista fără subvenții de stat.
NISPORENI
Alexei Secrieru, primarul de Cristești (1208 locuitori):
1. Avem aceleași probleme ca și primăriile mari. Contează dezvoltarea economică. Avem o populaţie mică, dar un potențial economic care a întrecut satele cu 4000-5000 de locuitori. Iurceniiul, de exemplu, cu o populație de peste 2000 de locuitori, a acumulat impozite şi taxe locale în sumă de 500 mii lei, iar noi – 750 mii lei. Acum, avem în sold de peste jumătate de milion de lei pe contul primăriei.
2. Cred că un sat se poate dezvolta doar dacă are un lider bun și nu contează numărul populației. Poate peste cinci ani, sau în 2020, va fi bine să fie un primar la trei-patru sate. Acum, dacă am uni mai multe sate, le-am „îngloda” mai mult. Mai întîi, ar trebui să ne dezvoltăm separat, iar apoi să unim cîte două-trei sate cu probleme gata rezolvate.
3. Dacă ar fi anulate subvențiile de stat, ne-am descurca fără probleme. Doar vă spun că am acumulat 750 mii lei impozite şi taxe locale.
Ina Landa
Lasă un răspuns