Marina Varcaș, elevă la școala de arte din Unghenia a adus acasă premiul I

MARINA VACARAȘ, ELEVĂ LA ȘCOALA DE ARTE DIN UNGHENI A ADUS ACASA PREMIUL I Duminică, 3 Martie 2013 în incinta Centrului de Shopping, Agrement și Business „Atrium” din mun.Chișinău, s-a desfășurat Concursul de Pictură cu tematica ”PRIMĂVARA ÎN MOLDOVA” organizat de Fundația Regina Pacis.
La concurs, au participat 20 elevi, a cîte doi elevi de la următoarele instituții de specialitate din întreaga Republică, cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani:

  1.       Colegiul de Arte „A. Plămădeală”, mun.Chișinău;
  2.       Şcoala de Arte pentru copii „A. Şciusev”, mun.Chișinău;
  3.       Liceul-Internat de Arte Plastice  „Igor Vieru”, mun.Chișinău;
  4.       Liceul Teoretic cu profil de arte „Mihail Berezovschi”, mun.Chișinău;.      Colegiul de Arte, or. Soroca;
  5. Școala de Arte din or. Strășeni;
  6.       Școala de Arte Plastice, or.Ungheni;
  7.       Şcoala de Arte, mun. Bălți;
  8. Școala de pictură, or.Bender;
  9. Școala de pictură, or.Dubăsari.

Fiecărui participant la concurs i s-a acordat un șevalet și o pînză de 70x50cm, marcată, pe care artiștii și-au aplicat pictura. Elevii şi-au adus doar instrumentele de pictat.
Concursul a început la ora 10.00 și s-a încheiat la ora 16.00.
Începând cu orele 16.00, lucrările au fost supuse unei evaluări necondiţionate şi inapelabile de către juriu, care au desemnat cîştigătorii. Juriul a fost format din trei persoane, Președinte, Tudor Braga, Critic de artă.
Evenimentul s-a încheiat cu decernarea premiilor, a cîte trei premii băneşti:
LOCUL I – 3.000,00 lei, Marina Vacaraș, Școala de Arte, or.Ungheni;
LOCUL II – 2.000,00 lei,  Patricia Sorin, Liceul Teoretic cu profil de arte „Mihail Berezovschi”, mun.Chișinău;                                                             
LOCUL III – 1.000,00 lei, Alexandru Antoniu, Liceul-Internat de Arte Plastice  „Igor Vieru”, mun.Chișinău;
ȘI A CÎTE TREI MENȚIUNI/NOMINALIZĂRI– 300,00 lei:

  1. Anna Volkova, Școala de pictură, or.Bender;
  2. 2.      Vladimir Popescu, Colegiul de Arte, or. Soroca;
  3. 3.      Sergiu Tutunaru, Școala de Arte din or. Strășeni (Cel mai tînăr participant).                                                         

Restul participanţilor au primi cîte o diplomă de participare și o sumă în mărime de 50 lei pentru rechizitele folosite.
Deasemenea, cheltuielile legate de achiziția biletelor de autobuz tur-retur (pentru participanții din teritoriu), prânzul participanților, au fost asigurate de către organizator (Fundația Regina Pacis).MARINA VACARAȘ, ELEVĂ LA ȘCOALA DE ARTE DIN UNGHENI A ADUS ACASA PREMIUL I

Lipsă de medici în sate

doctor„Situaţia e critică!”, atenţionează Centrul Naţional de Management în Sănătate (CNMS) cu referire la suplinirea posturilor vacante de medici de familie în satele Republicii Moldova. Printre raioanele cu un deficit acut de medici se numără şi Ungheniul, şi Nisporeniul. Potrivit lui Nicolae Jelamschi, şef adjunct de direcţie la CNMS, motivele sînt, în principal, de ordin social.
„Infrastructura drumurilor, asigurarea cu grădiniţă, asigurarea cu şcoală, cu locuinţă – sînt foarte importante, mai importate chiar decît salarizarea”, a declarat dînsul pentru Info-Prim Neo. Pe fundalul lipsei de medici, scade calitatea serviciilor medicale acordate. De asemenea, creşte surmenajul medicilor de familie şi sporeşte gradul de nemulţumire a pacienţilor. Oficialul crede că una din soluţii ar fi să se respecte contractele prin care cei ce învaţă din contul bugetului de stat să lucreze după absolvire în mediul rural. Alte soluţii ar fi să se acorde unele facilităţi medicilor de la sate. Totodată, salariile ar trebui să crească de 3-4 ori.

Proprietarul fabricii de vinuri din Călăraşi a rămas fără afacerea sa din Franţa

Imagine simbol /  Sursa: bucharestcity.olx.ro
Imagine simbol / Sursa: bucharestcity.olx.ro

Pentru că avea o datorie de 14 miliarde de ruble în Federaţia Rusă, Andrei Borodin, proprietarul fabricii de vinuri şi divinuri din Călăraşi, a fost nevoit să scoată la licitaţie una dintre cele mai mari fabrici ale sale, scrie Union.md.
Este vorba de combinatul de coniacuri Jenssen din Franţa, care a fost vîndut cu 6 milioane de euro. Fiind întrebat dacă nu cumva, în aceste condiţii, planează vreun pericol şi asupra întrepridnerii călărăşene, Boris Cucu, şeful Direcţiei Economie din Călăraşi, a răspuns:
“Indiferent ce s-ar întîmpla cu actualul proprietar, fabrica va continua să existe, căci are o istorie de mai bine de 100 de ani. E păcat că, în prezent, aici nu se mai îmbuteliază vinuri. În schimb, se produc  divinuri de calitate. În 2012, la un concurs din Masandra, Crimeea, divinul de 10 ani produs la Călăraşi a fost declarat “Divinul anului”. În plus, în ultimii doi ani, au fost revigorate peste 600 de hectare de viţă de vie. Este un patrimoniu pe care nimeni nu poate să ni-l ia”.
De notat că fabrica de la Călăraşi este una dintre cele mai vechi din R. Moldova, începîndu-şi calea de la o simplă distilărie, care a fost deschisă în anul 1896. Tehnologia de preparare pentru distilatele de vinuri a fost adusă din Franţa de David Sardzhişvili, fondator al industriei vinicole în Rusia ţaristă.
Întreprinderea a cunoscut, de-a lungul anilor, şi urcuşuri, şi coborîşuri. La ora actuală, furnizează peste 15 feluri de vinuri tari şi divinuri, care şi-au cîştigat deja faima atît în republică, cît şi peste hotare.
CĂLĂRAŞI | Lucia Bacalu 

Sătenii încep să înţeleagă: doar împreună îşi vor rezolva problemele

Satul Seliște, Nisporeni.
Satul Seliște, Nisporeni. Sursa: localitati.casata.md

Primarul de Selişte, Victor Ivanov, aflat la primul său mandat, a descoperit cheia succesului. “Important este să nu-i dezamăgeşti pe oameni, căci numai împreună cu ei poţi realiza lucruri frumoase”, a declarat dînsul pentru “Expresul”.
Anul trecut, împreună cu un grup de oameni inimoşi din Selişte, a reuşit să repare un drum important din sat cu o lungime de circa jumătate de kilometru, chiar dacă obţinuse din bugetul de stat o subvenţie de numai 100 de mii de lei în acest scop.
“Iniţial, porţiunea pe care urma s-o reparăm era de 225 de metri. Doar pentru aceasta ne ajungeau banii transferaţi din bugetul de stat. Am făcut un apel către locuitorii a două mahale şi le-am spus: va fi reparat drumul din mahalaua în care oamenii vor aduna mai mulţi bani”, povesteşte primarul. Oamenii au înţeles şi s-au pus pe treabă.
Una dintre mahale s-a oprit la 10 mii de lei. Cealaltă a ajuns să adune 75 mii de lei. Acum, pe acolo trece un drum “chiar foarte bun”, vorba primarului Victor Ivanov.  Cea mai mare satisfacţie a edilului însă este faptul că sătenii încep să conştientizeze faptul că, doar atunci cînd se vor implica şi ei, vor reuşi să rezolve multiplele probleme cu care se confruntă. Or, bugetul primăriei e mult prea mic ca să facă faţă tuturor necesităţilor.
“Am rămas plăcut suprins de activismul oamenilor. De atîtea ori au fost minţiţi, încît nu prea credeam că îi voi putea convinge să se implice din nou”, a recunoscut dînsul. Iată că a putut să-i convingă, fiind susţinut şi de un grup de localnici entuziaşti.
Victor Ivanov a dorit să-şi împărtăşească experienţa şi cu alţii, astfel că a depus un dosar în acest sens la concursul “Cea mai bună acţiune de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor”, organizat de Asociaţia Presei Independente din Moldova. Nu se ştie dacă va obţine sau ba vreun premiu. “Importantă este participarea”, ne-a spus. E şi un exemplu pentru cetăţeni: să nu stai niciodată într-o parte.
În scurt timp, primarul vrea să iniţieze la Selişte o nouă campanie de implicare cetăţenească. De data aceasta, pentru a aduce apa dătătoare de viaţă în fiecare casă. “Oamenii vor fi proprietarii conductelor de apă. Vreau ca ei să ştie şi să înţeleagă acest luru”, a mai spus dînsul.
NISPORENI | Lucia Bacalu

VIDEO | Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de stat la raport

Captură: Canal Regional
Captură: Canal Regional

Reprezentanții Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, în răspunderea căreia intră și raioanele Călărași și Nisporeni, au prezentat aceste zile un raport privind controlul administrativ de legalitate al actelor autorităților administrației pubice locale din cele trei raioane pentru anul 2012.
Raportul arată că 18 780 acte administrative a administrației publice locale de nivelul întii și doi au fost supuse controlului. Potrivit șefei Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, Natalia Rotaru, una din problemele cu care s-a confruntat este prezentarea către oficiu cu termen expirat al actelor administrative emise de autoritățile publice locale pentru exercitarea controlului de legalitate.
În anul 2012, în urma controlului pe cele trei raioane, au ajuns în instanța de judecată 63 de acșiuni, dintre care 5 în raionul Ungheni, 11 în raionul Călărași și 47 în raionul Nisporeni. Reprezentanții Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat spun că numărl mare de acțiuni în judecată pe raionul Nispreni a fost înregistrată și în anii precedenți.
Pe parcursul anului 2012 reprezentanții Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat au organizat consulații metodologice pentru circa 7500 de persoane din cele 3 raioane.

Sursa: Canal Regional

Esențial | Avem încă motive de optimism

Lucia BacaluL-am cunoscut acum cinci ani. Venise la redacţia “Expresul” însoţit de mama sa. Un băieţel timd, dar foarte inteligent pentru vîrsta sa. În prezent, Mihai Vătavu, căci despre el e vorba, învaţă în clasa a XII-a la Liceul “Alexei Mateevici” din Pîrliţa, este liderul Fondului local pentru tineri din Ungheni şi un “veteran” al acestui Fond.
Altceva însă mi-a atras atenţia. Chiar recent, am găsit pe una dintre reţelele de socializare o postare făcută de el – un eseu semnat de publicistul român Octavian Paler. Ca să vă daţi seama ce m-a impresionat, aduc în continuare varianta prescurtată a acestuia:
“Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste; cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm tot mai puţin; avem case mai mari, dar familii mai mici; avem mai multe funcţii, dar mai puţină minte; mai multe cunoştinţe, dar mai puţină judecată; mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme; mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.
Vorbim prea mult, iubim prea rar şi urîm prea des. Am învăţat cum să ne cîştigăm existenţa, dar nu cum să ne facem o viaţă (…). Am ajuns pînă pe lună şi înapoi, dar avem probleme cînd trebuie să traversăm strada, să facem cunoştinţă cu un vecin (…).
Am făcut lucruri mai mari, dar nu şi mai bune. Plănuim mai multe, dar realizam mai puţine. Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm (…)
Acestea sînt vremurile oamenilor mari şi caracterelor meschine; profiturilor rapide şi relaţiilor superficiale. Acestea sînt vremurile în care avem case mai frumoase, dar cămine destrămate. Acestea sînt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unică folosinţă, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte… Sînt nişte vremuri în care sînt prea multe în vitrine, dar nimic în interior (…).
Aminteşte-ţi să-ţi petreci timp cu persoanele iubite, pentru că nu vor fi lîngă tine o eternitate. Aminteşte-ţi să spui o vorbă bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va creşte curînd şi va pleca de lîngă tine. Aminteşte-ţi să-l îmbrăţisezi cu dragoste pe cel de lîngă tine, pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima şi nu te costă nimic.  Fă-ţi timp să iubeşti, să vorbeşti, să împărtăşeşti gîndurile preţioase pe care le ai”.
Atîta timp cît avem asemenea tineri, chiar putem fi optimişti. Sînt mîndră că l-am descoperit acum cinci ani şi am intuit în el un mare potenţial.
Lucia Bacalu

Un proiect cu iz… nipon

spitalul raional, ungheniDupă o așteptare de doi ani, cînd deja speranțele îi părăseau, iată că a venit şi vestea, tocmai din Japonia. Spitalul raional din Ungheni a fost desemnat cîștigător al unui proiect, de pe urma căruia instituţia va obţine utilaj nou, performant, în valoare de 120 mii de dolari, bani donaţi de către Guvernul Japoniei. Potrivit Lidiei Crăciun, directoarea spitalului, vor fi achiziţionate: un video-colonoscop, un fibrogastroduodenoscop și un ultrasonograf portabil, care vor îmbunătăți semnificativ calitatea serviciilor medicale, dar și vor contribui la sporirea performanței instituției spitalicești raionale.
Contractul cu finanțatorul a fost deja semnat, la Kiev, săptămîna trecută. Către sărbătorile pascale, e posibil că noile aparate să fie puse deja în funcțiune.
UNGHENI | Ina Landa

Ce au în comun Parisul, New Yorkul, Budapesta şi Ungheniul

Sursa: ziar.jurnal.md
Sursa: ziar.jurnal.md

Inginerul francez Gustave Eiffel a prezidat construcţia podului de peste Prut, astăzi obiectivul este deschis tuturor vizitatorilor!
Dacă Parisul a moştenit de la marele inginer Turnul Eiffel, New Yorkul, Statuia Libertăţii, Ungheniul s-a ales cu podul de peste Prut. Construcţia ce leagă oraşele Iaşi (România) şi Ungheni (Republica Moldova) este un monument protejat de stat. „Noi îl numim „turnul Eiffel culcat”. În pofida frumuseţii sale rare, el nu poate fi admirat de turişti, deoarece este situat pe frontieră”, explica Alexandru Ambros, primar de Ungheni, unei publicaţii din RM citată de „Courrier International”.
Solicitaţi de JURNAL, reprezentanţii Primăriei Ungheni au dezminţit această informaţie, asigurându-ne că opera lui Eiffel este accesibilă atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor. „În prezent, elaborăm un proiect destinat turismului, care include şi podul lui Eiffel. Pentru a vizita acest obiectiv, turiştii trebuie să meargă la Poliţia de Frontieră ca să obţină o autorizaţie valabilă pentru orele 8:00–19:00. Străinii care vor să viziteze podul pot face acest lucru de asemenea în baza unei autorizaţii valabile pentru o singură zi”, a declarat pentru JURNAL viceprimarul de Ungheni Eduard Bălan.
Ascuns de sârma ghimpată
Acesta a precizat că restricţii în privinţa accesului turiştilor pentru a vizita obiectivul au fost doar în perioada existenţei sârmei ghimpate. „Ocaziile de a vizita obiectivul erau foarte rare. În 2012, podul a fost deschis publicului de două ori, la 27 aprilie, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la inaugurarea sa, şi pe 1 septembrie, de zilele Ungheniului”, menţionează publicaţia franceză, citând o sursă din RM.
Calea ferată ce traversează frontiera naturală dintre cele două părţi ale vechii Moldove are o istorie a sa. Inaugurat în 1876, în perioada în care cele trei judeţe – Cahul, Bolgrad şi Ismail, făceau parte din România, calea ferată Iaşi-Bucureşti a fost dorită iniţial de autorităţile de pe Dâmboviţa care căutau să-şi deschidă căi de acces spre portul ucrainean Odesa. Imperiul Rus îşi dorea de asemenea acest drum de fier, mai ales după ce Prusia a arătat întregii Europe cum poate fi folosit transportul feroviar în domeniul militar (Nicolae Ceachir).
Demararea construcţiei
În urma negocierilor angajate în 1869, după întâlnirea din Crimeea dintre ţarul Alexandru al II-lea şi principele României, Carol I, cele două ţări au decis să construiască o nouă trecere frontalieră la nivelul localităţii Ungheni. Începută în primăvara anului 1871, construcţia căii ferate a fost realizată relativ repede. La 28 aprilie 1873, Societatea rusă de Navigaţie şi Comerţ a inaugurat cei 72 de kilometri ai primului tronson cuprins între staţiile Chişinău şi Corneşti realizaţi de Compania Lidkowski.
La începutul aceluiaşi an, prima întreprindere privată de construcţie feroviară din România, dirijată de inginerul Grigore Heliad, a deschis cei 21 de kilometri de cale ferată ce leagă Iaşiul de Ungheni. Partea română a inaugurat tronsonul în august 1874.
Sărbătoare la podul Eiffel din UngheniConceput şi realizat de Eiffel
Totodată, noua joncţiune transfrontalieră între România şi Imperiul Rus nu s-a realizat decât la 12 februarie 1876, cu trecerea primului tren peste Prut. Construit iniţial din lemn, podul nu era destul de sigur pentru a rezista transportului frecvent. În plus, deteriorarea rapidă a situaţiei geopolitice în Balcani a impus realizarea unei versiuni definitive, concepută şi construită de celebrul inginer francez Gustave Eiffel.
Inaugurat la 14 martie 1877, cu o lună înainte de începerea Războiului pentru Independenţa României (1877–1878), podul metalic este în exploatare şi în ziua de azi. Trenurile de călători şi marfare care tranzitează între România şi Republica Moldova îl folosesc în fiecare zi.
Problema ecartamentului
Construit cu ecartament larg (1524 milimetri), tronsonul cuprins între vechea capitală a Moldovei şi punctul de frontieră de la Ungheni a fost modificat parţial, pentru a facilita traversarea României de către armatele ţariste angajate în operaţiunile militare desfăşurate pe actualul teritoriu al Bulgariei, trupele române montând şi o linie cu ecartament normal (1435 milimetri), sistemul căii ferate încălecate fiind desfiinţat în 1881 şi reinstalat în timpul Primului Război Mondial.
La 29 aprilie 1918, întreaga reţea de căi ferate de pe malul drept al Prutului a fost rechiziţionată de către Statul-Major al Armatei Române, care a predat-o Direcţiei Generale C.F.R. ca urmare a deciziei de unire a Basarabiei cu România. Timp de un an, în perioada 15 august 1921–19 august 1922, trupele Regimentului 2 Căi Ferate au refăcut complet întregul traseu al căii ferate Iaşi-Chişinău, circulaţia trenurilor de ecartament european fiind reluată în ziua de 3 septembrie 1922.
Aproape imediat după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice – ca urmare a notelor ultimative emise de guvernul sovietic în zilele de 26-27 iunie 1940 – ecartamentul tronsonului Chişinău-Ungheni a fost încă o dată lărgit; şi normalizat, din nou, în vara anului 1941, odată cu ofensiva trupelor Axei.
În vara anului 1944, în timpul ofensivei trupelor sovietice, ecartamentul căii ferate Iaşi-Chişinău a fost iarăşi modificat, linia fiind ulterior secţionată de noua frontieră stabilită între România şi URSS. Un an mai târziu, tronsonul aflat pe teritoriul statului român a fost readus la ecartamentul normal, în timp ce pe restul traseului rămas pe teritoriul statului sovietic ecartamentul larg continuă să fie folosit şi în prezent (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/podul-prut-proiectat-construit-gustave-eiffel).
Sursa: Ilie Gulca / ziar.jurnal.md

„Lăstărel” – un paradis al copiilor călărăşeni

În fotografie: În paradisul copiilor
În fotografie: În paradisul copiilor

Redeschisă în 2007, după o perioadă de „paragină totală”, impusă de situaţia socio-economică   dificilă din Călăraşi, dar şi din repuboică, grădiniţa „Lăstărel” poate fi definită, în prezent, ca un paradis pentru cei 236 de copii ce o frecventează.
Chiar de la intrare, eşti întîmpinat de o curăţenie ideală, care te face să-ţi fie teamă ca nu cumva să scapi vreun gest involuntary, prin care să tulburi această ordine tihnită, bine întreţinută. Săli spaţioase, luminoase, calde, dotate cu toate cele necesare, pereţi împodobiţi cu standuri şi vitrine cu fotografii despre unele activităţi ce se desfăşoară aici permanent, glasuri de copii, ce răzbat  din diverse încăperi unde ei cîntă sau dansează, unde confecţionează cele mai diverse şi năstruşnice obiecte izvorîte din mintea lor de copil – toate acestea te fac să înţelegi că ei sînt aici principala grijă a celor 38 de angajaţi.
Tatiana Spînu, managerul instituţiei, care a venit în această funcţie după zece ani de muncă în altă grădiniţă, deci, cu un solid bagaj de experienţă în domeniu, are numai cuvuinte de laudă în adresa majorităţii subalternilor săi. “Dacă nu ar fi atitudinea lor conştiincioasă faţă de  obligaţiuni, dacă nu ar avea relaţii foarte strînse de conlucrare cu părinţii, probabil lucurile nu ar merge aşa cum merg – satisfăcător”, spune dînsa, după care tine să sublinieze: “Avem chiar şi un club al părinţilor, în cadrul căruia încercăm (şi, se pare, reuşim) să ni-i facem parteneri serioşi în procesul de educaţie al copiilor. Avem deplina susţinere din partea primăriei, care este receptivă la toate solicitările noastre, dar şi din partea Direcţiei Raionale Învăţămînt, care este oricînd la dispoziţie cu sfaturi şi îndrumări metodice”.
Tatiana Spînu s-a oprit pe îndelete şi la modul cum îşi petrec copii timpul la grădiniţă. “Le organizăm cele mai diverse jocuri: distractive, cu caracter cognitiv, de dezvoltare a capacităţilor  pe care le are fiecare în parte. Unii cîntă şi dansează, alţii confecţionează obiecte sau jucării din hîrtie, dar şi din alte materiale. Mulţi dintre ei, în special fetele, sînt familiarizate cu tainele bucătăriei şi culinăriei. Încercăm să le cultivăm tuturor bunele maniere, normele civilizate de comportament, care le vor fi de mare folos în viaţă”, precizează sursa citată.
În dialogul nostru şi-au găsit locul şi unele frămîntări ale managerului. Mulţi copii au o vorbire defectuoasă, ce-şi are sorgintea în familie. În aceste cazuri, este foarte importantă activitatea logopedului Dina Peni care, cu multă răbdrae şi perseverenţă, încearcă să remedieze situaţia copiilor respectivi. O altă nelinişte a managerului este faptul că, în timpul în care se află în sînul familiei (s-a efectuat un studiu în acest sens), copiii stau prea mult în faţa televizorului sau a calculatorului, ceea ce diminuează comunicarea lor cu părinţii.
Printre griji, fireşte, este şi inevitabilul subiect al salariilor modeste, în special pentru personalul tehnic.
De cealaltă parte, şi angajaţii grădiniţei au ce spune în adresa managerului lor, Tatiana Spînu. Voi aduce doar două citate: “Este unul dintre puţinii manageri care şi-a dăruit viaţa cauzei pedagogiei”; “Avînd har dumnezeiesc de pedagog, a transformat grădiniţa într-o adevărată poveste, unde copiii se simt ca în paradis”.  Puţine se mai pota adăuga unei asemena descrieri.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu

Şi medicii sînt oameni. Şi ei se îmbolnăvesc, suferă de diverse maladii

Fotografie-simbol www: alba24.ro
Fotografie-simbol
www: alba24.ro

Oare de cîte ori cei ce se adresează medicului îşi amintesc că şi acesta este om, că ar putea avea probleme, că ar putea avea necazurile sale? Cine dintre cei ajunși pe coridoarele unor instituții medicale îşi pun întrebarea: „Oare cum se simte azi doctorul?”.
Sănătatea celor ce lucrează în domeniul sănătății, de multe ori, lasă de dorit, susţin conducătorii instituţiilor medicale.
Citiţi în continuare ce mai spun ei cu privire la sănătatea medicilor.
Silvia Bobescu, directoarea Spitalului raional CĂLĂRAŞI:
Lucrătorii medicali sînt supuşi unor riscuri foarte mare de a se îmbolnăvi. Mai ales, medicii ginecologi, chirurgii, reanimatologii, căci ei participă la multe proceduri invazive. Chiar dacă iau măsurile necesare de protercţie, riscul oricum e mare, deoarece, în timpul operației, poate să se rupă mănușa de protecție, există situații cînd se lezează tegumentele… La Călăraşi a avut loc chiar un caz, cînd s-a stabilit oficial că un medic a preluat infecţia de la pacient.
Am spus şi mai repet: profesia de medic este cu foarte multe riscuri, cu multe stresuri. În plus, îşi spune cuvîntul şi supraoboseala. Un medic trebuie să examineze un bolnav în 15 minute. În realitate, sînt cazuri cînd el e nevoit să examineze pe zi chiar un număr dublu de pacienţi. Deseori, medicul își duce grijile de serviciu și acasă, gîndindu-se mereu la bolnavii mai gravi, întrebîndu-se dacă a făcut tot ceea ce a depins de el pentru a-i salva. Uneori, ajungi acasă atît de obosit, încît nu mai vrei nimic decît liniște.
Cred că trebuie să ne referim şi la reversul medaliei. În ultimul timp, oamenii au devenit mai nervoşi: nu au răbdarea să asculte medicul. Chiar dacă îi dăm un sfat, o recomandare pacientului, acesta, de foarte multe ori, nu le respectă. De aceea avem ceea ce avem – o populație foarte bolnavă, care nu vrea să înţeleagă că e foarte important să se adreseze medicului la timp.
Tudor Costru, directorul Spitalului raional NISPORENI:
Sănătatea populației, inclusiv a medicilor ca parte componentă a societății, este influențată de o mulțime de factori: socio-economici, ecologici, meteorologici, igienici, de comportament și, nu în ultimul rînd, de factorii ereditari. Toate acestea în ansamblu și determină starea sănătății unei persoane.
Şi la medici, ca la oricare alte categorii, predomină aceleași maladii cardio-vasculare, digestive și respiratorii. Nu aş spune că există maladii specifice, fiindcă, la nivel de instituție medicală, sînt create condiții adecvate nu doar pentru pacienți, dar şi pentru agajați. Există echipamentul necesar de protecție, astfel că riscul de a contacta vreo infecţie este cu mult mai mic în comparaţie cu 10-15 ani în urmă. Şi instrumentariul de unică folosință a diminuat drastic riscul de contactare a unor maladii contagioase, cum ar fi: hepatitele virale, HIV/SIDA, bolile sexual transmisibile. Consider că e înspre bine. Aş face şi un apel către colegii mei: să ducem un mod de viață sănătos și să fim exemplu pentru societate.
Lidia Crăciun, directoarea Spitalului raional UNGHENI:
În ultimul timp, se observă tendinţa de a se vorbi doar despre spitalele supraaglomerate, despre  situația pacienților, uitîndu-se cu desăvîrşire de medici. Dar, atunci cînd spitalele sînt arhipline, cînd ne confruntăm cu o criză de cadre medicale, persoana cea mai vulnerabilă devine anume medicul. Se muncește foarte mult, fiecare medic lucrează, practic, cu încărcătură dublă. În plus, se ştie că medicul lucrează şi nopţile, şi în zilele de sărbătoare. Atunci cînd toată lumea se odihnește, medicul e la datorie. Se munceşte în condiţii de stres, mai sîntem expuși unor pericole bilogice, căci permanent contactăm cu pacienții, care au diferite maladii, sînt purtători de diferiți viruși. Deşi se iau toate măsurile de protecţie, sînt, totuși, cazuri cînd medicii noștri se îmbolnăvesc de hepatite virale, nemaivorbind de bolile respiratorii, de gripă, tuberculoză.
Îmi creşte totdeauna tensiunea cînd se vorbește de rău despre medici. Tendința de a-l denigra pe medic este parcă un hobby în prezent. Ştiţi oare că, după 9-11 ani de studii, un doctor tînăr are un salariu de 2000 de lei? Ştiţi că un medic trebuie să înveţe în permanenţă, fiindcă, o dată în cinci ani, trebuie să-și reconfirme categoria de calificare? Nu-i simplu. Nu vreau să diminuez importanța altor profesii, dar să fii medic este o responsabilitate enormă.
Ina Landa

Primărie neîncăpătoare pentru angajați. Soluţia: să-i urce în… pod

Primaria NisporeniÎn ultimii ani, angajaţii Primăriei Nisporeni sînt nevoiți să presteze servicii cetățenilor în condiții departe de a fi numite decente. Despre aceasta ne-a comunicat primarul Ion Gangan, menționînd că o soluție ar fi construcția unei mansarde, care ar permite amenajarea unor spații pentru birourile funcționarilor.
“Trebuie să preluăm experiența europenilor, care ştiu a utiliza fiecare metru pătrat”, a subliniat edilul. Deja se pregătește un proiect în acest sens, care va fi  depus spre finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică din R.Moldova. Potrivit estimărilor preliminare, o astfel de mansardă ar putea costa circa două milioane de lei.
NISPORENI | Ina Landa

Scandal cu iz de hărţuire sexuală

consiliul raional CalarasiPe holurile Consiliului raional Călăraşi din nou bîntuie fantoma unui scandal cu iz de hărţuire sexuală. Zic “din nou”, deoarece, cu doi-trei ani în urmă, tot pe aici se vorbea aproape cu text deschis precum că un funcţionar public, fiind în stare de ebrietate, s-a dedat, chiar în timpul orelor de lucru, la molestări sexuale ale unei colege. Doar ingeniozitatea şi curajul ei au salvat-o atunci de aspirantul la plăcerile trupeşti.
Ei bine, cică, de această dată, acelaşi bine băut a încercat s-o seducă, apoi s-o agreseze sexual pe o subalternă. Cînd a văzut că nu reuşeşte, i-ar fi declarat “încăpăţinatei” că nu mai are ce căuta  în biroul ei. Tînăra, îngrozită, a depus imediat cerere de eliberare, trecînd  la un alt serviciu. Preşedintele raionului, Ilie Rău, susţine că a auzit şi el despre “aventurile” angajatului său, dar că nici una dintre presupusele victime nu i s-au adresat cu plîngeri.
“Oricum, voi încerca să lămuresc lucrurile. Dacă măcar ceva din cele auzite se vor confirma, funcţionarul respectiv va fi eliberat din funcţie”, a declarat  Ilie Rău.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu

Horoscop săptămînal. 4 – 10 martie

horoscop 4 - 10 martie
Berbec
Nu va fi o săptămînă incitantă sub nici un aspect, dar va fi una foarte senină şi veselă. Există riscul de a omite nişte lucruri importante la un proiect de serviciu.
Taur
Veţi avea foarte multă energie. Indicat ar fi să vă concentraţi asupra carierei. Relaţia de cuplu va fi foarte armonioasă. Mai multă atenţie la bani.
Gemeni
Riscaţi să rataţi nişte ocazii excelente de a face o impresie bună la serviciu. Partea bună este că planurile financiare vor avea succes.
Rac
Nu staţi deloc bine la capitolul energie. Ar fi bine să vă luaţi timp numai pentru voi înşivă şi să vă refaceţi forţele. E o perioadă propice reîncărcării bateriilor.
Leu
Să nu neglijaţi latura profesională, pentru că nişte proiecte pe care le-aţi tot amînat se cer rezolvate acum, de urgenţă.
Fecioara
Sînteţi pe val în zilele următoare. Aveţi şanse mari de reuşită în tot ce vă propuneţi, aşa că e un moment bun să vă faceţi nişte planuri.
Balanţa
Nu vă veţi plictisi în zilele care urmează. E o perioadă bună pentru acumularea de informaţii utile. Este posibil un conflict cu cineva din anturaj.
Scorpion
Sînteţi predispuşi la tot felul de accidente în perioada următoare. Trebuie să fiţi foarte atenţi la cum vă purtaţi şi la ce vorbiţi, mai ales la serviciu.
Săgetător
O călătorie pe care o aşteptaţi de multă vreme se amînă. Nu v-ar strica să mai puneţi frîu cheltuielilor, pentru că nu sînt mari şanse să vă sporiţi veniturile.
Capricorn
Începeţi săptămîna cu unele tulburări în plan sentimental. Ar fi bine să cîntăriţi bine fiecare mişcare, daca vreţi să aveţi linişte în următoarele zile.
Vărsător
Sănătatea nu este foarte bine aspectată. Relaţiile cu familia şi prietenii sînt foarte bine aspectate.  Atenţie mare cu banii.
Peşti
Săptămîna aceasta veţi lua hotărîri majore. Comunicarea este foarte bine aspectată, aşa că e momentul să puneţi punctul pe i în toate problemele.

În prim-plan: vinurile de casă din podgoriile regiunii Ungheni-Nisporeni-Călăraşi

Dorin Budeanu, reprezentantul filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie, organizatorul concursului „Polobocul de aur”
În fotografie: Dorin Budeanu, reprezentantul filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie, organizatorul concursului „Polobocul de aur”

Specialiştii şi-au spus cuvîntul: cele mai bune vinuri albe de casă sînt la Sadova Călăraşilor, iar roşii  – la Năpădenii Ungheniului.
Pe 22 februarie, filiala Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) a făcut totalurile concursului regional „Polobocul de aur”. Specialişti în domeniu, printre care: Ghenadie Bodrug, şeful secţiei producere a fabricii de vinuri şi divinuri din Călăraşi, Nadejda Juraveli, şefa laboratorului de la aceeaşi fabrică, au degustat 47 de mostre de vinuri de casă, prezentate de gospodari din toate cele trei raioane.
„Au fost vinuri foarte calitative”, a declarat imediat după concurs Ghenadie Bodrug. Şi Nadejda Juraveli a afirmat acelaşi lucru, menţionînd că a au avut o sarcină complicată. Nu e simplu să alegi cele mai bune vunuri din cele bune. Dînsa şi-a exprimat convingerea că au făcut alegerea corectă, ceea ce putem confirma şi noi, căci reprezentanţii „Expresului” au urmărit concursul de la început pînă la sfîrşit.
Deci, la categoria vinuri albe, pe locul I s-a clasat Tudor Arhip din Sadova, Călăraşi, pe locul II – Ion Gaber, tot din Sadova, iar locul III i-a revenit lui Tudor Pascaru din Cetireni, Ungheni.
La categoria: vinuri roşii, pe locul I s-a clasat  Valentin Bodrug din Năpădeni, Ungheni, pe  locul II – Eduard Bejenari din Ungheni, iar pe  locul III – Vadim Loghin din  Mărinici, Nisporeni.
Deţinătorii locului I vor primi în dar cîte un butoi de stejar din partea filialei Ungheni a CCI. Vor fi premiaţi şi deţinătorii locurilor II şi, respectiv, III.  „Restabilim aici, la Ungheni, o tradiţie pe care am avut-o cîndva: vom avea premiile noastre”, a declarat Serghei Cladco, preşedintele instituţiei respective.
Premiile vor fi înmînate la toamnă, de Ziua vinului.
Lucia Bacalu

Tragedie la Sculeni: Doi frați au fost loviți de un automobil. Unul dintre ei a decedat

accident la Ungheni
Imagine simbol / Sursa: pr.gov.md

A tamponat doi pietoni odată și a părăsit locul faptei. Acesta este bilanțul infiorător al unui accident care s-a produs în noaptea de 2 spre 3 martie, curent,  pe drumul din centrul satului Sculeni, Ungheni.
Potrivit datelor oferite pentru ”Expresul” de către Andrei Costenco, inspector procedură contravențională a secției Poliție Rutieră Ungheni, tragedia s-a întîmplat în jurul orei 00.30. Automobilul de marca Dacia Logan, de culoare roșie, deplasîndu-se cu viteză sporită pe traseul central din satul Sculeni a tamponat frații Alexandru și Marcel Litovcenco în vîrstă de 27 de ani și respectiv 35 de ani, și a părăsit locul accidentului. În urma impactului fratele mai mic a decedat pe loc, iar al doilea se zbate între viață și moarte pe patul secției de reanimare a Spitalului raional Ungheni.
Andrei Costenco ne-a mai comunicat că în urma măsurilor operative ce au fost întreprinse de oamenii legii atît automobilul cît și făptășul a fost identificat. ”La volanul automobilului în cauză era un consătean de-al victimelor, în vîrstă de 23 de ani, care la moment se află în căutare”, a mai specificat polițistul rutier.
În aceeași zi, frații Litovcenco au petrecut-o în ultimul drum pe mama lor.
UNGHENI | Ina Landa

VIDEO | Business cu plăcuțe de înmatriculare în Ungheni. Cereau bani de la șoferi, după ce le furau numerele de la mașini

Captură: publika.md
Captură: publika.md

În loc de numere de înmatriculare, scrisoare de răscumpărare. În această situaţie s-au pomenit mai mulţi şoferi din Ungheni. Rămaşi fără placuţe de înmatriculare, ei au găsit sub ştergătoarele de parbriz câte un bilet cu un număr de telefon la care erau îndemnaţi să sune pentru a afla unde şi cum îşi pot recupera plăcuţele. Deocamdată, oamenii legii nu au reuşit să-i reţină pe hoţii inventivi.
În ultimele două săptămâni, cel puţin cinci şoferi din oraşul Ungheni au anunţat poliţia că au rămas fără plăcuţele de înmatriculare de la automobile.
Unul dintre şoferii rămaşi fără plăcuţele de înmatriculare a găsit un bileţel unde era indicat un număr de telefon din Rusia, unde urma să sune. Dacă îşi dorea plăcuţele înapoi, trebuia să transfere peste 200 de dolari pe un cont bancar.
Potrivit oamenilor legii, ţinta hoţilor erau în special automobilele cu numere de înmatriculare străine. Poliţiştii spun că niciunul dintre cei păgubiţi nu a transferat banii solicitaţi în contul bancar al infractorilor.
„A fost pornită o cauză penală, în baza articolului 189, aliniatul doi – şantaj. În prezent se cercetează cazul. Suspecţi la moment avem, dar nu putem divulga mai multe informaţii”, a declarat vicecomisarul raionului Ungheni, Constantin Murguleţ.
Unii şoferi spun că le este cunoscută schema.
„Nu demult am venit de la Moscova şi acolo tot aşa se întâmplă. Mie mi-au furat de vreo două ori. Puneam banii pe cont şi deja îmi spuneau unde sunt numerele”, a spus un bărbat.
Dacă infractorii vor fi reţinuţi, ei riscă până la şapte ani de închisoare.

Sursa: publika.md

Salvarea plantelor udate în exces

Imagine simbol / Sursa: www.infocasasigradina.ro
Imagine simbol / Sursa: www.infocasasigradina.ro

Cu toate că apa constituie un element esenţial pentru ca plantele dumneavoastră să crească şi să supravieţuiască, excesul ei le poate cauza multe probleme. În primul rînd, poate putrezi rădăcina şi, în consecinţă, planta moare. Dacă situaţia însă este remediată la timp, mai există şanse ca planta să fie salvată.
În cazul în care constataţi că o plantă a fost “adăpată” prea mult, primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să scoateţi planta din recipientul respectiv, deoarece solul, fiind foarte umed, îi dăunează. Dacă rădăcinile ei au încă un aspect sănătos, aşezaţi planta cu rădăcina pe un strat gros de hîrtie, astfel ca apa să se scurgă.
Dacă însă rădăcinile au porţiuni maro (cafenii) şi/sau siropoase, este necesar să faceţi urgent anumite operaţiuni.
Începeţi prin spălarea uşoară a pămîntului de pe rădăcinile plantei. Luaţi apoi un cuţit ascuţit şi tăiaţi cu grijă porţiunile de rădăcină de culoare maro sau cele siropoase. De obicei, rădăcinile sănătoase sînt ferme şi au culoarea albă.
După curăţirea completă, puneţi planta într-un recipient cu pămînt proaspăt şi doar umeziţi solul. Verificaţi frunzele şi eliminaţi orice element moale, mucegăit, cu miros urît sau cu consistenţă siropoasă. Nu vă îngrijoraţi atunci cînd planta rămîne cu mai puţine frunze, pentru că, în curînd, îi vor creşte altele noi.
Aveţi grijă în continuare ca planta să nu fie udată peste măsură. Este foarte indicat să cunoaştem nevoile de apă ale fiecărei plante în parte. Se ştie, de exemplu, că un cactus nu are nevoie, pe timp de iarnă, de apă. Şi celelalte plante au nevoie de mai puţină apă decît vara, cînd temperaturile sînt foarte mari.

Praful de muştar – cea mai bună metodă de spălat vase

Imagine simbol / Sursa: alegeviata.wordpress.com
Imagine simbol / Sursa: alegeviata.wordpress.com

Ce este un produs chimic pentru a spăla vase, cu care sîntem cu toţiii atît de obişnuiţi în ultimii ani? Este o combinație de componente chimice, care spală bine grăsimi şi lasă un strat chimic subţire pe vase. Acest lucru este un minus foarte mare. Ştim cu toţii că, pentru a elimina complet depunerea chimică de pe vase, după spălarea lor cu mijloace sintetice, clătitul simplu nu este suficient. Stratul subţire se spală după 10 sau mai multe clătiri cu apă şi burete.
Există o alternativă excelentă la toate substanţele chimice folosite la spălatul vaselor – praful de muştar. Muştarul este un mijloc de curăţare cel mai vechi și cel mai popular. El elimină grăsimile chiar şi cu apă rece. Şi încă ceva este valoros: muştarul are nu doar proprietăţi de curățare, dar şi antibacteriene. Cel mai important lucru: muştarul este complet inofensiv, spre deosebire de toate celelalte produse chimice.
Deci, vă sfătuim să spălaţi vasele într-un mod ecologic, cu praf de muştar şi burete. De asemenea, pentru murdării mai vechi, puteţi amesteca muştarul cu sodiu în proporție de 50 la 50. Mai există şi multe alte produse inoffensive, pe care le puteți utiliza pentru a spăla vasele: fructele arborelui Sapindus (nuci de săpun), nisip, cenuşă, oţet.
Muştarul sau praful de muştar este utilizat din cele mai vechi timpuri pentru spălarea părului, consolidarea rădăcinilor şi stimularea creşterii lor. Muştarul este un adevărat purificator natural.

Bancuri

bancUn om este fugărit de o armată. El găseşte o fîntînă părăsită şi sare în ea. Vine un soldat să vadă dacă e cineva acolo…
– E cineva acolo? întreabă soldatul.
Cel din fîntînă, ca să pară că e un ecou, repetă:
– E cineva acolo?
Soldatul:
– Mai bine mă duc în pădure!
Omul din fîntînă repetă:
– Mai bine mă duc în pădure!
Soldatul iar:
– Mai bine arunc o grenadă!
Omul:
– Mai bine du-te în pădure…
 
Un negustor cam bîlbîit se duce cu căruţa la tîrg să vîndă prune.
– Avem me-me-mere de vînzare… Avem me-me-mere de vînzare…
Trece un om, se uită lung în căruţa lui şi îl întreabă:
– Domnule, dacă aveţi prune, de ce strigaţi că aveţi mere?
– Dacă strig pr-pr-pr-prune, mi se opreşte calul.
 
În sala de judecată:
– Linişte, zise judecătorul. Cine mai face gălăgie, va fi trimis acasă.
– Uraaaaaa! strigă inculpatul.