Învăţătoarea la ora de literatură română:
– Gică, ai citit „Iarna pe uliţă”?
– Doamnă învăţătoare, eu nici vara pe terasă nu citesc şi vreţi să citesc iarna pe uliţă?
– Eu, dacă ştiam că eşti atît de sărac, nu mă mai măritam cu tine.
– Dar eu cînd îţi spuneam că eşti tot ce am pe lume, de ce nu mă luai în serios?
– Şefu, scuzaţi-mă că am întîrziat, dar mi-am dus soţia la maternitate, pentru naştere.
– Mă laşi? Şi săptămîna trecută mi-ai venit cu scuza aceasta. Soţia ta e iepuroaică, sau ce?
– Nu. E… moaşă.
Se întîlnesc doi amici pe stradă.
– Tu ştii ce înseamnă stilist?
– Un moldovean care ţine cu Steaua!
Consumul de vinete te protejează de răceli
Delicioase în salată, vinetele au în compoziţia lor o serie de vitamine şi minerale esenţiale pentru organism. Calciul, magneziul şi vitaminele A şi C îţi vor asigura oase şi dantură puternice, piele frumoasă şi sanatoasă. În plus, vei fi ferit de viroze.
Vinetele conţin foarte multă apă, sînt sărace în calorii şi nu îngraşă. Acestea protejează şi stimulează inima datorită conţinutului ridicat de potasiu.
Vinetele sînt o sursă şi de acid folic, potasiu şi fibre. Mai mult, spre deosebire de alte legume, ele îşi păstrează calităţile şi după prepararea termică. Pentru ca organismul să poată profita la maximum de beneficiile vinetelor, e foarte important să alegi unele sănătoase: să aibă o culoare uniformă, fără pete, formă simetrică şi coaja întinsă (nu stafidită). De asemenea, ca să te asiguri că sînt sănătoase şi pe interior, e bine să le testezi apăsîndu-le cu degetul. Dacă gaura lăsată de apăsare dispare imediat, înseamnă că sînt bune. Datorită faptului că au în compoziţie, în cantităţi mari, fenoli şi flavonoizi, vinetele au un puternic rol antioxidant şi protejează celulele sistemului nervos. Vinetele pot îmbunătăţi puterea organismului de a lupta cu viruşii, ciupercile şi bacteriile. De asemenea ne pot feri de gripe şi de răceli. Mai mult, datorită acidului clorogenic, ajută la reglarea glicemiei; datorită fibrelor, combat constipaţia şi reduc colesterolul rău. Vinetele au şi proprietăţi anticancerigene, sînt utile în tratamentul obezităţii. Vînăta este o adevărată hrană pentru creier.
Atenţie! În cazul persoanelor predispuse la alergii, vinetele pot declanşa reacţii foarte severe. De asemenea, e bine să fie evitate de cei ce suferă de insuficienţă renală ori au probleme ale vezicii biliare (fierii). După unii specialişti, consumul de vinete ar putea agrava artrita, însă această ipoteză nu a fost dovedită.
Sfaturi practice despre vinete:
Vînăta conţine multă apă, cam 95%, iar la gătit va lăsa foarte mult suc în vas. Daca o sărezi, aceasta absoarbe mai puţin ulei. Salata de vinete va ieşi mai bună şi mai sănătoasă, dacă vei coace vinetele în cuptor în loc să le pui pe grătar sau plită. Vinetele pot fi congelate, dar îşi schimbă din gust şi textură. Se vor alege vinetele ajunse la maturitate, întrucat vinetele tinere au potenţial toxic mai mare – conţin mai multă solanină. Nu alegeţi vinete foarte tari. Pentru a reduce toxicitatea, este bine să se cureţe de coajă şi să fie lăsate la înmuiat cîteva ore în apă sărată. Nu consumaţi vinete crude.
VIDEO | Au luat Drumul Crucii. Mai mulţi enoriaşi şi preoţi au pornit pe jos din Capitală spre Ungheni
Mai mulţi enoriaşi şi preoţi au pornit pe jos de la Mănăstirea Sfântul Teodor Tiron din Capitală spre oraşul Ungheni. Ei urmează să dăruiască o icoană a Maicii Domnului slujitorilor unei catedrale din localitate, care este în construcţii. Drumul Crucii va dura patru zile, iar miercuri dimineaţa enoriaţii vor ajunge la catedrala „Alexandru Nevski” din oraşul Ungheni.
„La dorinţa episcopului de Ungheni, noi transmitem în dar această icoană. Vom săvârşi acest drum al crucii pe parcursul a patru zile. Fiecare pas, fiecare mişcare a noastră va fi răsplătită”, a declarat un preot.
De obicei, nu toţi credincioşii ajung până la punctul final al călătoriei. Iată ce au spus oamenii:
„Nu voi merge tot drumul, doar până la Sculeanca. Până aici măcar dacă voi putea, pentru că sunt beteag de un picior. Îl slăvim pe Dumnezeu.”
„Vom merge până ne va ajunge putere, picioarele cât vor rezista, pentru sănătate pentru ploaie, la toată lumea să fie pace, linişte şi la mine în familie.”
„Vreau să merg până la Ungheni. Pe acest drum noi petrecem icoana făcătoare de minuni, o petrecem de la Ciuflea la Ungheni.”
„Nu este important până unde mergem, este impotant însuşi evenimentul. Să lăsăm la tineret ceva sfânt, ceva sacru.”
Sursa: publika.md
Rețete culinare | Sufleu de macaroane cu carne tocată
Ingrediente (4 porţii):
400 gr macaroane, o ceapă, 2 căţei de usturoi, 4 roşii, 2 dovleci (bostănei), 3 linguri de ulei de măsline, 800 gr carne tocată mixtă, 350 gr caşcaval ras, 300 ml smîntînă, 4 ouă, sare, piper, unt pentru uns forma.
Mod de preparare:
Macaroanele se pun la fiert în apă clocotită cu sare, conform indicaţiilor de pe ambalaj, se trec prin jet de apă rece şi se lasă să se scurgă. Între timp, se încinge cuptorul la 180 grade. Se toacă ceapa şi usturoiul. Roşiile se opăresc, se decojesc, se taie în sferturi, se curăţă de seminţe şi pulpa se taie cuburi. Dovleceii se taie pai. Se prăjeşte carnea tocată în ulei, se adaugă ceapa şi usturoiul, apoi cuburile de roşii. Se sărează şi se pipărează.
Smîntîna se bate cu ou, sare şi piper. Se unge cu unt o formă de sufleu şi se toarnă jumătate din cantitatea de macaroane. Se presară un strat de caşcaval ras, apoi unul de dovlecei. Deasupra se toarnă jumătate din amestecul de smîntînă şi ou şi apoi se pune un strat de carne tocată. Se acoperă cu un alt strat de caşcaval. Apoi se pune restul de paste şi se toarnă restul din smîntînă. Se presară iarăşi caşcaval. Se dă în cuptorul încins pentru 35 minute. Se serveşte fierbinte.
Daruri şi promisiuni pentru călărăşeni
Chiar în prima zi de şcoală, pe 3 septembrie, călărăşenii au avut-o în ospeţie pe Liliana Palihovici, vicepreşedinta Parlamentului Republicii Moldova. Dînsa a vizitat şcolile din satele Ţibirica, Dereneu şi Hogineşti, s-a întreţinut atît cu cadrele didactice, cît şi cu elevii acestor instituţii. La despărţire, le-a oferit daruri frumoase: cîte un computer şi echipamente sportive.
În aceeaşi zi, Liliana Palihovici a vizitat şi Spitalul raional Călăraşi. Aici, dînsa, urmare a solicitărilor medicilor, a promis să găsească fonduri pentru continuarea reparaţiei instituţiei, dar şi pentru achiziţionarea unui laparascop, aparat extrem de necesar pentru buna desfăşurare a intervenţiilor chirurgicale. De notat că Liliana Palihovici este originară din satul Horodişte, raionul Călăraşi.
De Ziua Independenţei, la Ungheni s-a jucat dame
La 27 august, pe Piaţa Independenţei din centrul oraşului Ungheni s-au adunat numeroşi amatori ai jocului de dame, pentru a participa la un turneu organizat de Federaţia raională a jocului de dame. Surpriza cea mare a oferit-o Vasile Basoc din Măcăreşti, semnatar al declaraţiei de independenţă, un mare amator al jocului de dame. Chiar dacă este imobilizat într-un scaun cu rotile, distanţa dintre Măcăreşti şi Ungheni nu a fost pentru el un impediment.
Strădaniile domniei sale au fost răsplătite. Vasile Basoc a mai demonstrat o dată că e un mare luptător, clasîndu-se la acest turneu pe locul I. Pe locul doi s-a clasat Dumitru Gorea din Sineşti, iar pe locul trei – Nicolae Corduneanu din Ungheni. Toţi au fost premiaţi de către Primăria Ungheni cu diplome şi premii băneşti.
Sînt pregătiţi să lupte pentru o comunitate mai prosperă
În perioada 24 august-2 septembrie, cîte 12 tineri din R. Moldova (Ungheni) şi, respectiv, România au învăţat împreună despre leadership şi cetăţenie activă. Evenimentul a avut loc la Straja, judeţul Hunedoara, România.
A fost o experienţă inedită. “Am avut parte de numeroase activităţi captivante, am vizitat castelul Corvinilor de la Hunedoara, ne-am făcut noi prieteni. În aceste zile, am realizat că foarte mult contează să ştii cum să identifici o problemă, cum să îi motivezi şi să-i încurajezi pe alții ca să se implice în soluţionarea acesteia. Acum, mă consider pregătită să lupt pentru o comunitate prosperă”, a declarat la revenire Laura Chiţac, elevă la Liceul “Alexei Mateevici” din Pîrlița. “Chiar din prima zi, am învățat să am încredere în forțele proprii, să depășesc temerile și obstacolele, să muncesc în echipă”, a adăugat şi Sanda Toloacă, elevă Liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni.
Tinerii au realizat portretul cetăţeanului şi liderului activ în comunitate. Cine este el? “O persoană care vorbeşte deschis şi tacticos, sacrifică efort, timp, energie; utilizează capacităţile proprii fără reţineri; vede partea pozitivă a lucrurilor; analizează ideea, nu persoana; pune umărul, se implică, propune idei, ascultă semenii fără să îi jignească, pune pe primul loc grupul, apoi propria persoană”. Tot un cetăţean activ “ştie să identifice probleme, să respecte, să ofere ajutor, să propună, să inspire, să fie perseverent, să colaboreze şi să acţioneze”.
“Mesajul meu pentru toți tinerii din Moldova este să se implice în viața comunității lor, căci calitatea vieții depinde de fiecare dintre noi”, a subliniat Ana Strungari, voluntar la Centrul Regional de Resurse pentru Tineret Ungheni.
“Într-un timp foarte scurt am învățat foarte multe lucruri. Acest proiect a reușit să-mi schimbe viziunea despre cetățenia activă, leadearship și lucrul în echipă”, avea să spună şi o altă participantă, Laura Enache, elevă la Liceul “Vasile Alecsandri” din Ungheni. “Am înțeles că schimbarea trebuie să înceapă de la mine, de la familia mea, vecini, colegi de clasă”, a subliniat şi Octavian Ciocîrlan, elev la acelaşi liceu.
Schimbul de tineri “Cetăţean activ, lider în devenire” a fost implementat de Fundaţia Noi Orizonturi în parteneriat cu Asociaţia Obştească de Tineret “Făclia” din Ungehni, fiind finanţat de Comisia Europeană prin Programul Tineret în acţiune.
Galina Petcu
VIDEO | Lemnarul fără mîini, o legendă
Serghei Beleavschi este considerat omul legendă din satul Pârliţa, raionul Ungheni. Este bărbatul care ar putea da o lecţie de viaţă oricui şi asta e pentru că nu are mâini şi este surdo-mut. Cu toate că este invalid de gradul întâi, bărbatul toată viaţa a fost lemnar şi cu asta şi-a întreţinut familia.
Sursa: jurnaltv.md
Ai noştri tineri | Au dat startul unei revolte a artelor
Recunosc: întodeauna m-am plîns că trăim într-un orășel mic, unde nu se prea întîmplă evenimente culturale inedite. Iar pentru artă, care are nevoie întotdeauna de un flux nou, această inactivitate duce la un fatalism colectiv. Cu toate acestea… Cine gîndește, are mîinile libere.
Noi, un grup de tineri nisporeneni, am dat startul unei revolte a artelor. Fiindcă am avut mai mult timp liber – a fost vară totuşi! – am lansat două proiecte care, sperăm, le vom continua cu succes.
Primul: „Proiecții de film artistic”
Ideea a prins curaj în mintea lui Pavel Curagău, student la Universitatea de Artă şi Desing Cluj-Napoca, România. În fiecare zi de luni, seara, în sala de expoziţii a Școlii de Arte Plastice din Nisporeni vizionam cîte un film artistic. Am fost foarte selectivi în alegerea lor. Apoi, ne îndulceam cu biscuiţi, ciocolate, fructe şi ceai. Urmau surprizele serii, cum le-am numit noi. Acestea constau în animații foarte faine, simple în aparență, dar cu un substrat inteligent și multe subtilități. Cred că am provocat interes.
Al doilea proiect: „Lectura publică”
L-am iniţiat eu personal. Ideea a fost simplă: un cerc restrîns, cîteva lecturi pe vară și atît. Dar, deoarece colegii m-au motivat și m-au încurajat, cred că ar trebui să-l extind.
În ce constă, totuşi, proiectul? În cadrul lui se citește. Da, se citește și se ascultă. Nu e deloc plictisitor! Se citesc texte bune, motivante, care țin în suspans sau crează controverse, care plac unora şi displac altora, care propun ieșirea din clișeu și din ordinar. Se citesc texte ale unor autori consacrați sau texte proprii.
Lectura textelor proprii este incitantă și binevenită. Ne descoperim unul pe altul. Totodată, se cîntă la chitară. De asemenea se realizează portrete sau caricaturi, la minut dacă vreți.
În speranța că v-am făcut curioși, vă așteptăm să vă alăturați nouă! Să lăsați scepticismul la o parte, să înțelegeți că se poate.
Da, se poate!
Ne dorim idei cît mai multe, să le conferim culoare, formă, sens, forță vizionară!
Dacă sînt oameni interesați și au întrebări sau idei, ne pot contacta.
Mail:curagaupavel@gmail.com; mary.mc31@yahoo.com
Maria Fărîmă,
elevă la Liceul „,Boris Cazacu”, Nisporeni
Un sat al umbrelor. Un sat în care plîng şi bărbaţii
„Parcă e un vis urît care nu mai conteneşte. Mă culc în fiecare seară cu speranţa că dimineaţa mă voi trezi şi îi voi reîntîlni pe cei dragi, că satul va fi ca odinioară”, spune, la aproape 30 de zile de la cumplitul accident de la Morenii Noi, Serghei Suprovici, consilier local. Nu se ruşinează de lacrimile sale. I-au murit în acel accident nepoţi, prieteni… A murit în acel accident şi o parte din sufletul său.
Un sat al umbrelor – aşa am văzut Morenii Noi în ziua de 1 septembrie
Satul ieşise să-şi sfinţească uliţele. O durere imensă, o durere imposibil de descris se citea pe faţa tuturor. S-au închis în sine şi nu mai vor nici să vorbească. Lacrimile lor spun totul.
Intrăm în casa primarului. A fostului primar, mort şi el, împreună cu soţia sa, în accident. „Sărmanul, a luat asupra sa problemele întregului sat. Trebuia apă – el se implica, trebuia lumină – tot el. De dimineaţa pînă seara tîrziu alerga pentru noi. La el nu se gîndea”, povesteşte, cu tristeţe, Serghei Suprovici.
Casa îi este în reparaţie. Cu puţin timp înainte de tragedie, luase un credit bancar. Vroia să fie şi el în rînd cu lumea, dar banii pe care îi primea erau mult prea puţini ca să poată să-şi amenajeze casa aşa, ca să nu-i fie ruşine cînd îi vor veni oaspeţi. Dovedise doar să scoată uşile, să dea jos tapetele vechi… „Atîtea lucruri frumoase a făcut pentru sat, iar noi l-am dus spre locul de odihnă veşnică din lut”, spune, parcă pentru sine, Serghei Suprovici. Ion Mardari avea doar 38 de ani şi multe planuri pentru viitor. Feciorul său, tot Ion Mardari, care are acum şase anişori, va continua, cu siguranţă, ceea ce n-a reuşit tata. O tristeţe imensă i se citeşte în ochişori. Îi este dor de cei care pînă mai ieri i-au şters lacrimile de pe obraji, care l-au mîngîiat şi i-au spus poveşti…
În alt capăt de sat, o altă fetiţă, Xenia Vacariuc, de doar 9 ani, îşi aşteaptă mama. Zi de zi, cu lacrimi în ochi, îşi roagă tatăl: „Hai la mama”. Merg, trişti, spre cimitir. Ala Vacariuc avea 42 de ani şi s-a stins în spital. A luptat zile în şir pentru viaţă. Nu a rezistat. Mult prea grave i-au fost rănile. În acea zi de 9 august, mergea la Ungheni să-şi viziteze fiica cea mare, care tocmai îi dăruise un nepoţel…
„Of, Doamne, parcă nu am făcut nimic rău… Mai bine muream eu decît copilul…”. Grigore Corolevschi, care şi-a pierdut fiica de 16 ani în acel accident, plînge în hohote. Nu mai vede nici un sens în această viaţă. De mai bine de un sfert de secol tot merge la Moscova, ca să cîştige un ban. „Străinătatea asta… Mă duceam cu gîndul să fac mai bine, s-o dau la şcoală… Îmi construiesc casa de 22 de ani şi încă nu e gata. Acum ce să fac? Cui să-i fac?”, spune printre lacrimi. Soţia, care s-a aflat şi ea în acel autobuz al morţii, este imobilizată la pat…
Au rămas singuri în faţa necazurilor şi durerii lor
Şi după o lună de la tragedie, cimitirul satului este plin cu flori. Oamenii vin zi de zi aici. Se tot întreabă: „De ce?”. Răspunsul e unul: „Aşa a vrut Dumnezeu”. Au rămas singuri în faţa necazurilor şi durerii lor. După ce, la început de septembrie, cîteva zile în şir, doar despre Morenii Noi şi tragedia de acolo s-a tot vorbit, iată că acum au uitat aproape cu toţii şi de sat, şi de oamenii lui. Doar recent i-a vizitat ministrul Protecţiei Sociale şi a Familiei, Valentina Buliga.
O vorbă bună şi un ajutor – din Italia
Pe 1 septembrie, a venit în sat, tocmai din Italia, Nina Gorincioi-Cadoppi. „Era după ora opt dimineaţa în acea tragică zi de 9 august, cînd am aflat ce s-a întîmplat la Morenii Noi, satul de baştină al bunicii mele, al mamei mele. Chiar atunci m-am gîndit: dacă mă ajută Dumnezeu să ajung în Moldova, voi merge imediat acolo”, îşi aminteşte dînsa. Dumnezeu a ajutat-o. A mers din casă în casă, a plîns alături de cei ce şi-au pierdut fiinţele dragi. Chiar dacă ştia că nici un ban din lume nu îi va alina, le-a dat fiecăruia cîte un plic. Celor mai îndureraţi, celor mai trişti… O sumă impunătoare, de zeci de mii de lei, a oferit în acea zi Nina Gorincioi-Cadoppi. Nimeni nu a impus-o. Nu a făcut-o pentru a-şi lustrui imaginea sau pentru a obţine dividende politice. A făcut-o, pentru că aşa i-a dictat conştiinţa.
„Ceea ce am văzut aici m-a şocat. De acum încolo, voi fi în legătură permanentă cu primăria. Voi fi alături de aceşti oameni şi îi voi ajuta cu ce voi putea şi în viitor”, a spus dînsa, vădit marcată de cele trăite la Morenii Noi.
Între timp…
Oamenii aşteaptă şi ajutorul promis de Guvern – cîte 10 mii de lei pentru familiile afectate de acel accident. „Ori rămînem doar cu vorbele, ori îşi bat joc de noi..”, se dau ei cu părerea. Cine să le explice de ce una se spune şi alta se face? Guvernul e sus şi e departe de ei.
Deocamdată, au primit cîte 5 mii de lei din Fondul raional de susţinere a populaţiei. Dacă raionul e mai aproape…
Îl întreb pe Serghei Suprovici dacă cineva i-a anunţat cînd vor avea loc în sat alegeri. Viaţa merge înainte şi oamenii trebuie să-şi aleagă un nou primar. „Nu”, răspunde în şoaptă. Apoi, după o scurtă pauză, vine cu un verdict: „Nimeni nu vrea să fie primar. E prea mare responsabilitatea. Cine ar putea să se ridice la înălţimea fostului primar?”.
Din 24 august, un nou autobuz a început să circule pe ruta Ungheni-Morenii Noi. Doritori însă de a se folosi de serviciile acestuia sînt foarte puţini. „De unde să fie mai mulţi? 13 îs în mormînte, aproape 40 – în spital. De unde? De unde să fie acum plin autobuzul? De unde?”, se tot întreabă, cu durere în suflet, Serghei Suprovici.
Lucia Bacalu
Ungheniul şi-a sărbătorit cea de-a 550-a aniversare
Muzică de calitate, voie bună, distracţie la maximum, spectacole de excepţie – de toate au avut parte unghenenii în cadrul Zilelor oraşului Ungheni, organizate în perioada 30 august – 2 septembrie.
Mii de oameni au fost martorii manifestărilor culturale, desfăşurate în Piaţa Independenţei. Startul a fost dat de parada Dj-lor, un eveniment dedicat, în primul rînd, tinerilor. A continuat cu un concert de zile mari, în care s-au produs atît colective artistice locale, cît şi artişti consacraţi, printre care: Ion Suruceanu, Gheorghe Ţopa, Nellu Stratan, Cătălin Crişan.
Pe 1 septembrie, delegaţii peste delegaţii au sosit la Ungheni, pentru a fi alături şi a participa la marea sărbătoare a unghenenilor. Astfel, au fost prezenţi oaspeţi din România, Ucraina, Letonia, Polonia, Georgia, Norvegia, Portugalia, SUA, Israel. Cu toţii i-au urat Ungheniului prosperare şi ani mulţi înainte. Seara a culminat cu semnarea unui acord de fraternitate cu oraşul ucrainean Komsomolsk.
Un mesaj de felicitare pentru ungheneni a venit şi din partea prim-ministrului Vlad Filat. Acesta a fost citit de către minsitrul justiţiei, Oleg Efrim, prezent şi dînsul la eveniment. „Sînt mîndru că rădăcinile mi se trag de aici, de la Ungheni”, a subliniat, la final, ministrul. De notat că Oleg Efrim este originar din satul Corneşti, Ungheni. Seara a culminat cu un concert de excepţie, prezentat de către Orchestra de muzică populară „Fluieraş”, de Olga Ciolacu şi Isidor Glib.
Zilele Ungheniului s-au încheiat cu Festivalul de muzică şi dans „Hora de la Prut”, ajuns deja la ediţia a III-a. A fost un spectacol deosebit, la care au participat 600 de oameni în alaiul ce a defilat pe strada centrală – Naţională. Pe scenă, rînd pe rînd, au urcat 16 colective artistice din Făleşti, Floreşti, Sîngerei, Chişinău, Basarabeasca, Hînceşti, Călăraşi, Cimişlia şi, bineînţeles, Ungheni. Cu adevărat, un festival naţional!
Un foc de artificii impresionant a constituit cireaşa de pe tort, creînd o atmosferă de neuitat. La mulţi ani, Ungheni! La mulţi ani, dragi ungheneni!
Radio „Cultura Divină” la prima sa aniversare
Postul de radio „Cultura Divină” din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, a împlinit, pe 2 septembrie, un an de la inaugurare. În frunte cu directorul Serghei Telechi (părintele Siluan) și în strînsă colaborare cu jurnalistul Nicolae Josan, dar şi cu alţi cîţiva voluntari, „Cultura Divină” se impune tot mai mult în comunitate. Aici, la Cioreşti, am fost primită ca la mine acasă. Nu am ezitat să-i pun cîteva întrebări părintelui Siluan.
De unde a venit ideea acestui post de radio?
Fiind masterand la Iași, am colaborat cu „Reîntregirea”. Atunci mi-am pus în gînd că, după ce voi reveni acasă, la parohia mea, primul lucru pe care îl voi face va fi deschiderea unui post de radio. Nu a fost ușor, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am depășit toate greutățile. Numai cel ce nu încearcă nu știe cum e să-ţi realizezi un vis.
Cui îi este destinat Radio „Cultura creştină”?
Este un post de radio local și public, destinat tuturor categoriilor de vîrstă, inclusiv adolescenților. În prezent, dorim să creăm un cerc de tineret, pentru a realiza emisiuni axate în special pe ecologie.
Deci, nu e vorba doar de emisiuni pe teme religioase, cum ar părea, dacă ţinem cont de denumire?
Nu. Avem emisiuni interactive, cum ar fi: Ora primarului, Ora medicului, Ora parajuristului, Ora polițistului. Avem şi o fonotecă de muzică folclorică reprezentată de mari artiști ai Moldovei.
De ce atunci „Cultura Divină”?
Nu mi-am dorit niciodată să fie un post de radio exclusiv cu tentă religioasă. Am avut dorința ca acest post de radio să fie unul viu, creativ. Așa cum biserica este un organ viu al societății, la fel și radio „Cultura Divină” să fie viu. Prin el să ajutăm creștinii să iasă din criza necunoașterii de Dumnezeu, din criza necunoașterii de adevăr, din criza obstacolelor întîmpinate în viață. Sper că ne-a reuşit.
Care vă sînt proiectele de viitor?
Să atragem cît mai multe investiţii pentru a ne extinde şi pentru a reuşi să-i remunerăm pe cei ce activează aici. Ne dorim să creăm şi un site cu acelaşi titlu: Cultura Divină, unde doritorii ar putea găsi totul: fotografii, emisiuni, articole…
Ce le transmiteți ascultătorilor fideli?
Pace în suflet. Le transmit ceea ce este mai sublim în viața aceasta – bucurie.
Dina Josan,
studentă stagiară
Pe 11 noiembrie, locuitorii din Morenii Noi își vor alege primarul
Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit pe 4 septembrie, data de 11 noiembrie curent pentru desfăşurarea alegerilor locale noi ale primarului comunei Morenii Noi, raionul Ungheni. De asemenea, a fost aprobat și programul calendaristic pentru desfăşurarea acestora.
Pentru aceeași data, 11 noiembrie, au fost anunțate și desfășurarea alegerilor locale noi în comunele Albina, raionul Cimişlia; Danu, raionul Glodeni și satelor Cîrpeşti, raionul Cantemir, Hristici, raionul Soroca.
Comisia a mai stabilit data de 21 octombrie, pentru desfăşurarea referendumului local privind revocarea lui Iuri Ivanov din funcţia de primar al satului Nihoreni, raionul Rîșcani. Decizia de a iniția referendumul local respectiv a parvenit din partea Consiliului sătesc Nihoreni, această autoritatea publică locală prezentând setul integral de documente aferente procedurii de inițiere și desfășurare a referendumului. Anterior CEC a decis că alegerile locale noi să se desfăşoare de două ori pe an, şi anume – în a doua zi de duminică din lunile mai şi noiembrie ale unui an calendaristic.
Tot în ședința de marți, CEC a acreditat pentru monitorizarea alegerilor în Adunarea Populară a Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia din 9 septembrie 2012: câte un observator internațional din partea Ambasadei Republicii Bulgaria în Republica Moldova, Ambasadei Republicii Poloneze în Republica Moldova, Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova și Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova; 7 persoane în calitate de observatori internaţionali din partea Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova.
Sursa: politik.md
Povestea măgarului
Ştiţi la ce mă gîndesc cîte odată? Dacă n-am fi ca o carte deschisă pentru cei ce ne sînt prieteni, dacă nu i-am lăsa să ne vadă așa cum sîntem – triști, bucuroși, amărîți, entuziaști – ce rost ar mai avea apropierea aceea? Dacă ne-am cenzura și-n fața lor bucuriile și tristețile, n-ar însemna oare că, de fapt, ne înstrăinăm şi de noi înșine?
Și totuși, purtăm măști. Atît de mult şi-atît de multe, încît ajungem să confundăm ceea ce sîntem cu ceea ce ne străduim să arătăm că sîntem. Oare poate fi și ceva bun din asta?
Sînt oameni pe care îi cunoşti fără să-i fi întîlnit. Dar cîţi alţii – începînd cu propriul suflet – aleargă, aleargă fără să-i poţi prinde? Aş dori să am, de multe ori, un burete cu care să şterg anumite întîmplări, anumite părţi din viaţă. Ba aş vrea să şterg trei ani, ba o noapte, ba un cuvînt, ba o cunoştinţă. Cît de eliberată m-aş simţi, cît de nouă şi de încărcată cu energie pentru a o lua de la capăt! Dar… Nu am putea şterge ceva rău care să nu tragă după sine şi ceva bun. Dacă am putea uita dezamăgirile la care ne-au dus relaţiile cu unii oameni, am uita, implicit, şi ceea ce a fost bun şi frumos în acea relaţie. Dacă am şterge lacrimile, am pierde şi trăirile. Dacă am uita străfundurile, cum am mai putea măsura înălţimile? Am deveni, poate, oameni noi, eliberaţi de orice trăire. Dar am mai fi noi înşine?
Treci, cîte odată, pe lîngă un om care, cu ceva vreme în urmă, îţi era adînc cuibărit în suflet. Acum, abia de tresari, eventual amar, ca la vederea a ceva ce ţi se pare cunoscut, dar nu ştii exact de unde. Cred că soluţia nu e să-i ştergem pe oameni din minte, nu să uităm cele trăite, chiar dacă ajungi să înţelegi că ai trăit ceva fals, că o poveste pe care o credeai împărtăşită era, de fapt, doar a ta. Dacă priveşti în urmă şi simţi că nici măcar trecutul nu poate rămîne aşa, fără pată, poate că trebuie să acceptăm lucrurile aşa cum sînt.
“Într-o bună zi, măgarul unui ţăran căzu într-o fîntînă. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore întregi, în timp ce ţăranul căuta să vadă ce e de făcut. Pînă la urmă, îţi zise că măgarul e oricum bătrîn, iar fîntîna, fiind secată, tot trebuie să fie acoperită odată şi-odată. Astfel, a ajuns la concluzia că nu mai merită osteneala de a-l scoate pe măgar din adîncul fîntînii. Aşa că ţăranul îşi chemă vecinii şi fiecare dintre ei luă cîte o lopată şi începu să arunce de zor pămînt în fîntînă. Măgarul pricepu de îndată ce i se pregătea şi se puse şi mai tare pe zbierat.
Mare fu mirarea tuturor, cînd, după cîteva lopeţi bune de pamînt, măgarul se potoli şi tăcu. Ţăranul privi în adîncul fîntînii şi ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopată de pămînt, măgarul cel bătrîn se scutura şi făcea un pas înainte. În curînd, toată lumea fu surprinsă cum măgarul, ajuns pînă la gura fîntînii, sări peste ghizduri şi ieşi fremătînd…”.
Viaţa va arunca poate şi peste tine cu pămînt şi cu tot felul de greutăţi… Pentru a rezista, trebuie să te scuturi de acest pămînt şi să-l foloseşti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutăţile noastre este o ocazie pentru un pas înainte. Putem ieşi din adîncurile cele mai profunde, dacă nu ne dăm bătuţi. Foloseşte pămîntul pe care ţi-l aruncă peste tine cineva ca să mergi înainte.
Morala: ,,Viaţa omului e ca un ring în care alergăm, luptăm pentru a prinde ceva mai bun, dar constatăm că sîntem obosiţi şi realizările sînt foarte puţine pentru trup si suflet!”.
Ala Mutilică
Document falsificat descoperit la P.T.F. Sculeni
Poliţiştii de frontieră ieşeni din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni au întocmit dosar penal unui bărbat, care conducea un autovehicul pentru care a prezentat la control documente falsificate.
In ziua de 04 septembrie a.c., in jurul orelor 20.21, s-a prezentat in Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni conducand un autoturism marca Mercedes, model E270 CDI, inmatriculat in Anglia, cetăţeanul cu dublă cetăţenie, romană şi R.Moldova, Iurie V., in varsta de 26 de ani.
Deoarece existau suspiciuni cu privire la autenticitatea sticker-ului, aplicat pe certificatul de inmatriculare, care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice a autovehiculului, s-au efectuat verificări specifice in urma cărora s-a constatat că acesta nu indeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic.
Cetăţeanului in cauză i s-a intocmit dosar penal pentru săvarşirea infracţiunii de uz de fals, urmand a fi prezentat Parchetului de pe langă Judecătoria Iaşi cu propunerile legale.
Sursa: ijpfiasi.ro
“Doiniţele” din Todireşti alături de prima doamnă a Republicii Moldova
Tinerele vlăstare ale ansamblului “Doiniţele” din Todireşti, Ungheni au avut marea şansă şi fericire să participe, pe data de 11 august, la Festivalul iei, organizat pentru prima oară în Republica Moldova, într-o locaţie superbă de sub Chişinău.
Fetele, discipole ale Valentinei Ţinevschi, au cîntat alături de îndrăgiţii interpreţi de muzică populară: Maria Sarabaş, Nicolae Gribincea, Suzana Popescu, au dansat în horă cu Margareta Timofti, soţia președintelui Republicii Moldova, cu Marie Moser, soţia Ambasadorului SUA în R.Moldova. “A fost extraordinar! Parcă am fost în rai”, avea să spună ulterior Liuba Cojocaru, directoarea casei de cultură din Todireşti.
Invitaţia pentru Ungheni a venit de la Maria Cristea, renumita creatoare de costume naţionale din Republica Moldova, cu care Secţia cultură din Ungheni are o strînsă colaborare. Numai în ultimii trei ani au fost achiziţionate 143 de costume naţionale pentru 9 colective artistice din raion.
Referindu-se la invitaţia propriu-zisă, Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, a spus: “Am acceptat imediat. Eram sigură că vom participa cu toţii la o sărbătoare de suflet, la o sărbătoare cu o încărcătură emoţională deosebită. Mă bucur că am fost prezenţi la această primă ediţie a Festivalului iei. Cred că evenimentul respectiv le va lăsa fetiţelor din Todireşti urme adînci în suflet”.
Unica interpretă solistă de la festival, necunoscută pentru public, a fost tot de la Todireşti – Parascovia Covali, o tînără în vîrstă de 16 ani. Dînsa a impresionat audienţa cu vocea şi stilul său de interpretare. Muzicianul Victor Butnaru, profesor la
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, a acompaniat-o la cobză, iar la final a sfătuit-o să persevereze în acest domeniu.
Festivalul iei a fost organizat de către Muzeul Naţional de Istorie şi Etnografie, Casa “Maria Cristea”, în parteneriat cu postul public de televiziune “Moldova 1”.
Lucia Bacalu
Dă-ne, Doamne, mintea cea de pe urmă | Alogicul vieţii noastre
Septembrie deja îşi face loc în grijile multora. Noi însă ne vom opri doar la directorii de şcoală şi diriginţii de clasă. În jumătatea a doua a lunii august, tradiţional – şi tradiţia aceasta, am impresia, e de cînd lumea şi pămîntul – deci, tradiţional, ei au de susţinut un examen foarte serios la pregătirea şcolilor către noul an de studii. În ziua cu pricina, directorii şi diriginţii, ca nişte şcolari, stau în faţa comisiei de examinare, venită să ia în primire şcoala şi să le pună notă lor: ÎNVĂŢĂTORILOR!
Cu ani şi ani în urmă, această tradiţie mi se părea la fel de firească precum impozitul plătit de cei necăsătoriţi pentru că… nu aveau copii. O directoare de şcoală din Lituania însă m-a făcut să privesc altfel lucrurile. „La noi, îmi spunea dînsa, la începutul verii, cînd se termină anul de studii, fiecare pedagog, înainte de a pleca în concediu, îmi pune pe masă cheia şi o listă cu lucrările de reparaţie care trebuie efectuate. Eu, ca director, la rîndul meu, las toate cheile şi listele adunate de la diriginţi, la care o adaug şi pe a mea, pe masa primarului, după care plec în concediu. Înspre toamnă, revenim cu toţii în şcoala renovată. Noi nu sîntem constructori, nu sîntem tencuitori, lemnari, zugravi, electricieni. Noi sîntem pedagogi!”.
Nu ştiu pe cît de răspîndită este această practică în Lituania. Poate că e doar o excepţie de la regulă, impusă de autoritatea directoarei. Dar mi-a plăcut. De aceea, din cînd în cînd, mai arunc seminţele acestor gînduri, în speranţa că nu toate vor cădea pe loc pietros.
La noi, zile la rînd, tot aud de pe la televizor discuţii despre pregătirea şcolilor către noul an de studii. Discuţii lungi, dar nici o vordă despre faptul că învăţătorul trebuie să fie doar învăţător, nu şi constructor. Se discută, în ultimii ani, pînă la răguşeală, despre corupţia în şcoală (mare corupţie, Doamne!), dar, nu ştiu cum, nimeni nu vrea să înţeleagă că pînă şi participarea părinţilor la reparaţia clasei e tot o corupere. Pedagogul e om cu obraz. Dar, dacă tata are chimirul plin şi îl deschide larg, cînd e vorba de amenajat clasa, şcoala… Chiar crede cineva că odrasla lui va fi apreciată la justa-i valoare?
Apropo, în toată treaba asta cu pregătirea şcolilor pentru noul an de studii cel mai mult mă miră faptul că în comisiile de control se regăseşte şi reprezentantul… sindicatului. Nu ştiu de ce, dar eu totdeauna vedeam reprezentantul sindicatului alături de pedagog: cerîndu-le socoteală celor din administraţia publică locală pentru condiţiile de muncă create învăţătorului.
De altfel, nimic nou. Atîta amar de ani am avut „gheghemonul”, care veşnic se scălda în propria sudoare, şi „slugile poporului”, care veşnic stăteau la umbră deasă, pe divane moi, încît chestia cu pregătirea şcolilor pentru 1 septembrie devine doar un simplu detaliu al alogicului din viaţa noastră.
Dumitru Mititelu
150 de euro pentru o procură
Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni au întocmit lucrare penală unei femei care intenţiona să iasă din ţară cu fiul ei, prezentînd la control o procură falsă.
În data de 3 septembrie a.c., în jurul orelor 04.40, s-a prezentat in Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, Eugenia L., în varstă de 26 de ani, avand cetăţenie R. Moldova, insoţită de fiul acesteia, Mihai Marius L., cetăţean roman, in varstă de 2 ani.
La controlul de frontieră poliţiştii de frontieră avînd suspiciuni cu privire la autenticitatea declaraţiei notariale prezentate la control s-a trecut la efectuarea unui control suplimentar, ocazie cu care s-a constatat că procura este falsă.
Persoana a declarat că procura a fost obţinută de sora ei, în schimbul sumei de 150 de euro, de la o persoana pe care nu o cunoaste.
Poliţiştii de frontieră au intocmit celei în cauză lucrare penală sub aspectul săvarşirii infracţiunii de uz de fals.
Sursa: ijpfiasi.ro
VIDEO | 7 km pe jos, pînă la școală
La sfârşitul lunii martie a acestui an v-am prezentat dorinţa arzătoare a unsprezece copii de a face carte din satul Veveriţa, raionul Ungheni. De douăzeci de ani copii din acest sat fac naveta din satul natal spre şcoala din Bahmut, care se află la şapte km distanţă. În urmă cu cinci luni, primarul de Veveriţa a promis că o să rezolve problema copiilor, echipa Jurnal TV a făcut o vizită elevilor ca să vadă autobusul în care se plimbă aceştea.
Prima zi de şcoală pentru copiii din Veveriţa a început la fel – merg pe acelaşi drum, în acelaşi tempo, treziţi la ora şase dimineaţa.
Natalia Lişciuc îşi duce fetiţa la grădiniţă cu căruţa în fiecare dimineaţă. Drumul e prea greu pentru un copil de şase ani. Femeia mai are totuşi încredere că primarul se va ţine de promisiunea făcută în martie.
În două- trei zile, copiii din Gara Bahmut, satul vecin, care se află la o distanţă de 3 km de şcoală, vor beneficia de un autobuz, acesta însă nu va trece prin Veveriţa, primarul comunei n-a depus destul efort pentru acest lucru.
L-am găsit pe primarul comunei la careul unei alte şcoli, cea din Hîrceşti, unde se lăuda cu reuşitele obţinute în acest an.
Cei unsprezece copii din Veveriţa vor continua şi acum, dupa 21 de ani, tradiţia de a merge pe jos în alt sat pentru a face carte.
Sursa: jurnaltv.md
VIDEO | Accident grav, soldat cu un mort, pe traseul Chișinău – Ungheni
Un bătrân a murit, iar un bărbat se află în stare gravă la spital după ce maşina de model Vaz în care se deplasau a fost lovită de un BMW. Tragedia s-a produs pe traseul Chişinău-Ungheni, într-o interescţie, în apropiere de satul Pănăşeşti. Originari din această localitate, bărbaţii se îndreptau la cules poamă. Nu au acordat prioritate BMW-ului, care, cel mai probabil, avea viteză excesivă. Toate cele patru persoanele care se aflau în maşina de lux au scăpat nevătămate.
Din primele informaţii, impactul s-ar fi produs după ce şoferul maşinii de model VAZ, în vârstă de 73 de ani, nu a cedat trecerea BMW-ului, care se îndrepta spre Chişinău. Lovitura a fost atât de puternică încât conducătorul auto a murit pe loc, iar pasagerul său de 59 de ani a fost rănit grav.
În BMW se aflau în total 4 persoane, care au scăpat cu o sperietură. Se presupune că şoferiţa în vârstă de 37 de ani se deplasa cu viteză excesivă, dar circumstanţele exacte ale accidentului urmează să fie stabilite.
Pe marginea acestui caz a fost deschis dosar penal pentru omor din imprudenţă, care prevede pedeapsa cu închisoare de până la 7 ani. Intersecţia în care s-a produs impactul pare să fie una periculoasă. Mai multe cruci au fost instalate în memoria persoanelor decedate în accidente rutiere produse pe această porţiune de drum.
Sursa: jurnaltv.md