Era odată un om foarte zgîrcit, care a muncit toată viața si a economisit mulţi bani. Înainte să moară îi spune soției:
– Cînd voi muri, să pui toți banii mei în sicriu. Vreau să-i iau în viața de veci cu mine.
Soția a promis că aşa va face, iar el a murit împăcat. Cînd s-a terminat ceremonia și groparii se pregăteau să închidă sicriul, soția îi opreşte:
– Stați un moment!
Avea o cutie mică de metal cu ea. S-a apropiat și a pus cutia în sicriu. Apoi groparii au inchis sicriul și l-au coborît în groapă.
– Dragă, știu că nu ești atît de nebună încît să pui toți banii în sicriu, îi spune prietena sa.
Soția răspunse:
– Sînt creștină. Nu pot să-mi retrag cuvîntul. I-am promis ca voi pune banii în sicriu cu el.
– Vrei să spui că i-ai pus toți banii?!
– Sigur că da, răspunse văduva. I-am pus în contul meu, iar în cutie i-am pus cecul. Dacă poate să-l încaseze, să cheltuie banii…
Curios. Şlapii, un adevărat pericol pentru sănătate
Deşi par comozi, şlapii sînt la fel de periculoşi pentru picioare ca şi tocurile. Pe lîngă faptul că pot provoca dureri la nivelul articulaţiilor, şlapii pot chiar să deformeze mersul.
Pentru că picioarele sînt ţinute în încălţări doar de o mică bretea, degetele încearcă la fiecare pas să apuce talpa şlapilor pentru a reda o oarecare stabilitate. Cu timpul, această acţiune de prindere a tălpii duce la suprasolicitarea muşchilor, lucru care poate declanşa inflamarea tendonului ce leagă muşchiul de os. De asemenea, utilizarea zilnică, pentru o perioadă lungă de timp, a şlapilor favorizează deformarea degetelor şi apariţia sau înrăutăţirea monturilor de pe ele.
Atunci cînd purtăm prea des şlapi, favorizăm şi apariţia stresului asupra oaselor. Punînd presiune în mod repetat asupra oaselor, putem risca să suferim fisuri chiar şi în lipsa unui şoc sau a unei lovituri. Din cauză că în şlapi picioarele noastre au o altă poziţie decît în mod normal, ne schimbăm întregul stil de mers.
Oamenii de ştiinţă au realizat un studiu în care au confirmat că, atunci cînd purtăm şlapi, facem paşi mai mici, iar călcîiele noastre lovesc pămîntul cu forţă, lucru care poate cauza dureri ale gleznelor, genunchilor, şoldurilor şi spatelui. În şlapi, picioarele se mişcă în fiecare moment şi se freacă de talpă. Aceste frecări constante pot determina apariţia unei senzaţii de arsură în talpă sau a bătăturilor ori a băşicilor.
Deci, cel mai indicat este să alegi pantofi confortabili, închişi, atunci cînd mergi mult pe jos sau conduci. Şlapii sînt făcuţi doar pentru piscină, pentru plajă, nu pentru plimbare.
Cinci motive pentru a consuma pepene verde (harbuz)
Dulce, zemos şi foarte sănătos pentru întreg organismul, pepenele verde este cel mai căutat fruct în perioada verii. Acesta nu numai că este răcoritor şi gustos, dar are şi o mare valoare nutritivă.
1. Detoxifică organismul. Pentru că mai mult de 90% din compoziţia sa este apă, pepenele verde curăţă şi detoxifică organismul, elimină toxinele din ficat, protejează intestinele subţiri. Este recomandat persoanelor cu un grad mai mare de uzură a organismului, bătrînilor şi celor care au o alimentaţie încărcată de toxine.
2. Reduce inflamaţiile. Pepenele verde răcoreşte şi potoleşte setea, dar contribuie şi la reducerea unor inflamaţii la nivelul organismului, care pot fi legate de apariţia astmului, a aterosclerozei, a diabetului, a artritei şi a cancerului de colon.
3. Hidratează şi vitaminizează. Miezul zemos şi delicios are efecte revigorante şi energizante asupra organismului. Specialiştii nutriţionişti ne recomandă să-l consumăm cu încredere, întrucît reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de hidratare şi de vitaminizare pe timpul verii.
4. Ne scapă de stres. Este o sursă importantă de vitamine B6, B1, C, A, de potasiu, magneziu şi aminoacizi. Vitamina B6 ajută la păstrarea sănătăţii creierului şi la combaterea anxietăţii, a stresului şi chiar a atacurilor de panică.
5. Mărește imunitatea. Pepenele verde are un conținut ridicat de vitamina C, care este un antioxidant puternic, ajutîndu-te să previi bolile. De asemenea, consumul regulat de alimente care conțin vitamina C îți poate proteja celulele împotriva factorilor nocivi.
Atenţie însă! Foarte mulţi pepeni verzi din pieţe conţin o cantitate mare de nitraţi, ceea ce poate duce la intoxicaţii.
La un pas de moarte
O fetiţă din satul Mirceşti, în vîrstă de doar opt anişori, a fost la un pas de moarte. Îngerul păzitor însă i-a fost alături.
Fiind în vacanţă, a mers la unchiul său ca să se joace la calculator. Toate bune şi frumoase pînă… să închidă computerul. Cînd a vrut să scoată ştecherul din prelungitor, acesta din urmă s-a dezmembrat în două, căci lipseau şuruburile necesare. Fetiţa nu a conştientizat pericolul.
Absolut întîmplător, s-a atins de părţile din interiorul prelungitorului aflat sub tensiune. A avut mare noroc – curentul electric i-a ars doar mînuţele, lăsînd-o însă în viaţă.
Fata a fost internată în secţia de reanimare a Spitalului raional Ungheni, fiindu-i acordată asistenţa medicală necesară. În prezent, starea ei de sănătate e stabilă, ea aflîndu-se în afara oricărui pericol.
„De zeci şi sute de ori am tot avertizat populaţia să fie atentă cu instalaţiile electrice, să aibă grijă ca acestea să fie omologate şi într-o stare perfectă. Venim încă o dată cu acelaşi apel: verificaţi întrerupătoarele, prizele, ştecherele, firele electrice… Aveţi grijă de dumneavoastră, de copiii dumneavoastră. Orice clipă de neatenţie sau indiferenţă în ceea ce priveşte utilizarea curentului electic poate fi fatală”, a menţionat Grigore Pohilă, inspector al sectorului Ungheni al Inspecţiei Energetice Teritoriale Călăraşi.
UNGHENI | Lucia Bacalu
Valeriu Lazăr: "Nu construim gazoductul Ungheni-Iași împotriva cuiva, ci pentru Republica Moldova"
Nu construim gazoductul Ungheni-Iași împotriva cuiva, ci pentru Republica Moldova – pentru a asigura securitatea energetică și prețuri competitive. Declarația a fost făcută de către ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în cadrul vizitei în raionul Ungheni pentru a se asigura că pregătirile pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Iași vor fi finalizate în termen. Ministrul Economiei a vizitat localitatea Zagarancea, în care la 27 august curent va fi lansat șantierul pentru construcția gazoductului Ungheni-Iași, și a participat la ședința ordinară a Consiliului raional Ungheni.
Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a ținut un discurs în fața consilierilor raionali, prezentând prioritățile și programele de dezvoltare implementate de Guvern și a îndemnat autoritățile publice locale să contribuie la buna desfășurare a lucrărilor de construcție, deoarece șantierul va oferi raionului mai multe oportunități, inclusiv noi locuri de muncă.
Potrivit lui Valeriu Lazăr, proiectul gazoductului reversibil Ungheni – Iași are în primul rând o logică economică, având ca obiectiv asigurarea securității energetice a țării, dar și a unei alternative comerciale de livrare a gazelor naturale. În același timp, dacă va exista un raționament economic, gazoductul va putea transporta gaz înspre România, nefiind construit „îpotriva cuiva”, ci pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova și accesul la surse alternative de gaze naturale.
Ministrul Economiei a subliniat că, potrivit Strategiei energetice 2030, Republica Moldova are obiectivul de a-și asigura cca 20% din consumul de energie din surse regenerabile. În același timp, Valeriu Lazăr a îndemnat autoritățile locale să se preocupe și de sporirea eficienței energetice.
Conform proiectului, capacitatea gazoductului va permite transportul unui volum de gaz de aproximativ 0,5 mlrd. m3 pe an în prima etapă și 1,5 mlrd m3 la etapa a doua. Construcţia gazoductului Ungheni-Iași urmează a fi încheiată în termeni proximi. Cheltuielile de construcție sunt asigurate în totalitate din bugetul de stat 2013, suma acestora fiind de aproximativ 140 mil lei.
La ora actuală, în Republica Moldova doar SA „Moldovagaz” contractează gaze naturale de la partenerul tradiţional SAD „Gazprom”. Însă, odată cu apariția surselor de gaze pe partea de vest, se va deschide accesul furnizorilor moldoveni de gaze naturale pe piaţa europeană, inclusiv prin gazoductul Ungheni-Iași. Astfel, în calitate de furnizor, vor putea activa întreprinderile care dispun de licență pentru acest gen de activitate, pentru a-şi contracta volumele de gaze naturale necesare. Totodată, orice persoană fizică sau juridică care se conformează cerinţelor unui furnizor eligibil (sau orice persoană fizică sau juridică cu suficiente resurse financiare), va putea contracta gaze naturale de pe piaţa europeană.
Cadrul legal permite accesul la reţea a furnizorilor şi consumatorilor eligibili în măsura capacităţilor de transportare a sistemului de gazoducte. În acest context, gazoductul Ungheni-Iaşi, fiind parte din reţeaua de transport și distribuție, va putea fi utilizat pentru a transporta gaze către orice consumator eligibil, care va achita tariful de transportare.
Sursa: politik.md
Averea preşedinţilor
Au vrut să fie persoane publice, acum trebuie să-şi scoată la vedere şi averile. Le-au scos. Preşedinţii celor trei raioane din regiune au depus declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2012, aşa cum prevede legislaţia, în termen şi, zic ei, fără să ascundă ceva.
Mai mult ca atît, le-au plasat şi pe site-urile oficiale ale consiliilor raionale, astfel ca orice doritor să le poată vedea. Am tras şi noi cu ochiul prin ele şi iată ce am descoperit.
Cel mai operativ s-a dovedit a fi Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni. Dînsul a depus declaraţia cu pricina, la Comisia naţională pentru integritate, pe 20 februarie, cu mai bine de o lună înainte de termenul limită. Un pic mai tîrziu, la începutul lunii martie, pe data de 4, a transmis declaraţia sa de venit şi preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma. S-a încadrat în timp şi Ilie Rău, preşedintele raionului Călăraşi. El a depus declaraţia pe 29 martie.
CĂLĂRAŞI
Cel mai bogat este Ilie Rău. În calitate de preşedinte al raionului Călăraşi, dînsul a căştigat 78 mii 135 lei. A mai primit un salariu de 44 mii 83 lei din activitatea economică. Din depunerile sale la cont de depozit a obţinut o dobîndă de 25 mii 156 lei, alte 38 mii 658 le-a cîştigat din dividende. Din înstrăinarea unui apartament a obţinut 550 mii 400 de lei. Dacă mai luăm în calcul şi pensia soţilor Rău – 18 mii 315 lei – putem afirma, fără pic de exagerare, că preşedintele raionului Călăraşi a obţinut, timp de un an, un venit de 754 mii 747 lei.
În plus, dînsul deţine, din anul 1993, un teren agricol, cu o suprafaţă de 2500 m p., în satul Sipoteni. Valoarea cadastrală a acestuia este de 2425 lei. Un alt teren, de 1200 m p., îl are, din anul 1977, la Călăraşi, valoarea sa cadastrală fiind de 1160 lei. Ilie Rău are şi un automobil „Komander”, procurat în anul 2008, în valoare de 650 mii lei. Preşedintele raionului are şi un cont bancar de 65 mii de euro, plus acţiuni în şase societăţi comerciale.
Pe lîngă venituri, Ilie Rău are însă şi un credit, în valoare de 3 milioane 820 mii lei, contractat în 2009, cu rata dobînzii 0. Acesta urmează să fie rambursat pînă la data de 30.12.2014.
Nimic nu se spune în declaraţie despre existenţa unei case de locuit sau a unui imobil.
UNGHENI
Nici Iurie Toma nu are de ce să se plîngă. În 2012, dînsul a ridicat, în calitate de preşedinte al raionului Ungheni, un salariu de 79 mii 590 lei şi 90 de bani. A mai obţinut şi dividende în sumă de 127 mii 747 lei. În total, a declarat, la venituri, suma de 242 mii 127 lei şi 90 de bani, inclusiv salariul soţiei, de 34 mii 760 lei.
Preşedintele raionului mai este deţinător al unor terenuri pomicole la Măcăreşti. Două dintre ele, unul de 0,06 ha, iar al doilea de 0, 048 ha, au fost cumpărate în 2007. Potrivit declaraţiei de venit, dînsul deţine doar 50% din ele, iar valoarea lor cadastrală este de 8142 de lei. Un al treilea teren, cu suprafaţa de 0,0533 ha, a fost achiziţionat în 2011 şi îi aparţine în totalitate lui Iurie Toma. Valoarea cadastrală a acestuia este de 3864 lei.
Preşedintele raionului mai deţine jumătate dintr-o casă de locuit în Ungheni, cu suprafaţa totală de 172 m p., şi jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa totală de 44,2 m p. Valoarea totală cadastrală a celor două imobile este de 507 mii 255 lei. Iurie Toma are şi un autoturism – KIA Magentis, achiziţionat în leasing în anul 2008. Valoarea acestuia este de 323 mii 520 lei.
Dînsul deţine 25% din acţiuni la AS „Petrol-Unicor”. Are acţiuni şi în Fondul de investiţii pentru privatizare „Asito Invest” SA.
NISPORENI
Cel mai modest în ale averilor pare să fie Vasile Bîtca. Dînsul a avut o singură sursă de venit – salariul de preşedinte al raionului Nisporeni, care a constutuit 93 mii 930 lei. Soţia lui a contribuit la veniturile familiei cu alte 22 mii de lei.
Vasile Bîtca dispune de un teren agricol la Nisporeni, cu suprafaţa de 1,0162 ha, valoarea cadastrală a acestuia fiind de 7000 de lei. Are şi o casă de locuit la Nisporeni, cu o suprafaţă de 160 m p. Aceasta i-a revenit prin donaţie, iar valoarea ei cadastrală e de 400 mii de lei. În declaraţie nu este indicat anul cumpărării terenului agricol, dar nici anul cînd i-a fost donată casa. Potrivit aceluiaşi document, preşedintele raionului nu are automobil personal.
Natalia Junghietu
TRAGEDIE într-o familie din Ungheni: Un dulap a căzut peste copilul lăsat fără supraveghere
Un băieţel de doi ani din satul Rezina, raionul Ungheni, a ajuns în stare gravă la spital după ce un dulap a căzut peste el, scrie ipn.md.Incidentul a avut loc în timp ce părinţii făceau reparaţie în casă şi au lăsat copilul fără supraveghere pentru puţin timp.
Vicedirectorul spitalului raional Ungheni, Maria Rotaru, a declarat că băieţelul a fost adus cu traumatism cranio-cerebral şi contuzie cerebrală de gradul I.
„Traumatismele suferite ar putea avea repercursiuni de lungă durată, deoarece copilul a fost lovit puternic la cap. Astfel de cazuri se produc deoarece părinţii nu sunt atenţi la lucrurile din jurul copilului, iar unele din ele pot fi foarte periculoase. Părinţii creează situaţii periculoase pentru copii atunci când nu iau măsuri de prevenire a accidentelor casnice”, a declarat medicul.
Pentru analize medicale complexe, copilul a fost transportat cu Serviciul Aviasan la Centrul Mamei şi Copilului din Chişinău. Băieţelul a fost internat în Secţia neurochirurgie. Medicul neurochirurg Vadim Scutaru a spus că băiatul va rămâne internat timp de o săptămână, după care va urma tratament la domiciliu.
În luna mai a acestui an, un copil de zece luni a murit strivit de televizorul din casă. Anul trecut a avut loc un accident similar, un copil de numai un an şi două luni a murit strivit de noptieră şi televizor.
În 2012, potrivit datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, 2.900 de copii cu vârsta de până la 5 ani au fost traumatizaţi în Republica Moldova. Potrivit unui studiu al Proiectul REPEMOL – Regionalizarea serviciilor medicale pediatrice de urgenţă şi terapie intensivă, numai 66% dintre părinţi conştientizează riscul de accidentare a copiilor în casă.
Sursa: publika.md
O carte despre sat
Satul Bolțun ar putea să se aleagă, în cîţiva ani, cu o carte a sa. Cel puțin, asta îşi doreşte Tudor Samson, un tînăr profesor de istorie și geografie de la gimnaziul local. ”Dragostea pentru satul natal, dar și pentru istorie, m-a făcut să iau o asemenea decizie”, a explicat dînsul.
Deși este conştient de faptul că nu-i va fi simplu şi va trebui să muncească, poate, cîțiva ani, căutînd informaţiile necesare prin arhive, Tudor Samson nu are de gînd să cedeze și își dorește cu tot dinadinsul să ofere satului natal un cadou de preț, care va prinde bine generațiilor viitoare, atunci cînd acestea vor dori să cunoască, vorba dînsului, de unde vin și încotro se duc.
Profesorul a spus că unul din izvoarele sale de inspirație va fi chiar mama sa, născută la Bolțun și care ține minte multe întîmplări și fapte semnificative ce au avut loc pe această palmă de pămînt în ultimii șaptezeci de ani.
NISPORENI | Ina Landa
În poşeta femeii | Femeia care a îmblînzit piatra
Trebuie să recunosc că discuția mea cu sculptorița Paraschiva Popa-Donoi, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, a avut loc exact cu un an în urmă, la Ungheni. Aici şi atunci era în plină desfăşurare Tabăra internațională de sculptură, ediția a V-a.
Am surprins-o într-o pauză de lucru, lîngă o piatră de două ori mai mare decît ea. Arăta ca o furnică pe lîngă acel morman de piatră de Cosăuți, din care urma să se nască o lucrare de artă, pe care autoarea a numit-o ”Spicul pămîntului” și a dăruit-o cu drag orașului Ungheni. Sculptura a fost instalată în preajma Spitalului raional, iar în nemijlocita apropiere a ei mai este o sculputră – realizată de soțul sculptoriței, Vasile Donoi.
Nu am putut să nu o întreb cum se simte unica femeie-sculptor între 14 creatori de frumos în piatră, care s-au reunit în acea tăbără. „Mă simt ca o regină. Criticul de artă, Tudor Braga, mi-a zis odată: ”Fată dragă, ca să devii cunoscută, trebuie să ai șapte valeți lîngă tine”. A avut dreptate”, spune zîmbind.
Colegii ei bărbaţi o susțin moral. Pentru a ridica o piatră, există mașini speciale, aşa că nu prea simte nevoia de brațe bărbătești. E mai dificil să lucrezi cu sculele electrice, dar deja s-a obişnuit. A reuşit să îmblînzească piatra. Cum? „Mi se pare că această legătură cu piatra se trage din copilărie. Apoi, fiind studentă la Facultatea Arte plastice de la Universitatea ”Ion Creangă”, mă atrăgea piatra, vroiam să lucrez cu ea”, povesteşte. Nu a fost simplu. Profesorul ei, sculptorul Ion Zderciuc, originar din Ungheni, îi cerea schiţele lucrărilor pe care vrea să le facă, apoi realizarea acestora în lut sau ghips. Ea însă vroia să lucreze imediat materialul. Prima sa lucrare a fost un suport pentru candelă, care se mai păstrează la mama ei, în satul Verejeni, Telenești.
„Eu, ca de obicei, zbor. Zbor în creația mea. Acum, mi-am dorit să leg pămîntul cu universul”, spune artista despre ultima sa lucrare, pe care a lăsat-o Ungheniului – ”Spicul pămîntului”.
De obicei, cum vede o bucată de piatră, imediat îi apar în gînd şi ideile. Îi place să readucă mereu în discuţie o afirmaţie a unui coleg sculptor, Simion Moldovan: ”Înainte de a începe o lucrare, trebuie să vorbești cu piatra și apoi să începi a ciopli în ea”.
„Spicul pămîntului” a realizat-o cu ajutorul soţului, Vasile Donoi. A fost mult mai complicat, recunoaşte. „Ne contraziceam în multe. Cu toate acestea, consider că așa e bine. Asta înseamnă că sîntem doi oameni de creație ce gîndesc diferit în artă”, explică. În plus, soţul, fiind din domeniul construcţiilor, se pricepe, mai ales, la lucrul tehnic.
Împreună fac lucruri frumoase. Împreună educă trei copii. Trei sculpturi are Paraschiva Popa-Donoi la Ungheni. Prima lucrare a realizat-o în 2004 și se numește ”Rugăciunea unui dac”. A doua a fost în 2006, fiind dedicată copiilor. Se numeşte ”Povestea melcului”. Ultima e ”Spicul pămîntului”.
„Toate se contopesc cu natura de aici și devin din ce în ce în mai frumoase”, a menţionat dînsa.
Ina Landa
Au suportat pagube de mii de lei
Luni, dis-de-dimineaţă, zeci de răciuleni s-au adunat, cu feţele încrîncenate, la primărie, pentru a căuta o ieşire din situaţia în care s-au pomenit.
În noaptea de 20 spre 21 iulie curent, din cauza unei creşteri bruşte a tensiunii curentului electric în reţea, le-au fost distruse mai multe aparate elctrice şi elctrocasnice. Însuşi primarul, Ştefan Temţuinic, le-a declarat celor prezenţi că şi el a fost afectat de acest fenomen, fiindu-i defectate cîteva aparte electrice.
Dînsul le-a explicat celor păţiţi că a telefonat la Compania “Gaz Natural Fenosa”, unde i s-a spus cum să procedeze. Fiecare dintre cei care au avut de pătimit va trebui să apeleze un anumit număr de telefon şi să se înregistreze personal. Mai apoi, va trimite o cerere în scris pe adresa Companiei, în care vor fi indicate aparatele afectate de anomalia din reţea.
Potrivit primarului, responsabili de la Companie au promis că, timp de 24 de ore, vor veni pe teren pentru a cerceta lucruruile a lua măsurile ce se impun.
După aceste explicaţii, oamenii au mers pe la casele lor, iar primarul a rămas să poarte în continuare negocieri cu reprezntanţii companiei, pentru a duce la bun sfîrşit rezolvarea cazului. “Nu e glumă, cînd oamenii au pierdut, în cîteva minute, frigidere, televizoare, maşini de spălat şi alte aparate electrice de zeci de mii de lei”, a subliniat dînsul.
Ion Dulghieru, angajat al Consiliului Raional Călăraşi, responsabil de domeniul asigurării cu electricitate a consumatorilor din raion, a menţionat că nu este primul caz cînd oamenii pierd bunuri de mare valoare din cauza unor creşteri bruşte a tensiunii în reţea. Dacă cei afectaţi vor respcta procedurile stabilte de contractele individuale încheiate cu compania furnizoare de curent, ei au toate şansele să fie despăgubiţi, a precizat sursa citată.
“Expresul” va monitoriza această situaţie şi va infroma cititotii despre modul cum a fost soluţionată problema.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Au distrus copacii de la spital
Incultura încă e la ea acasă. La această concluzie a ajuns Lidia Crăciun, directoarea Spitalului raional Ungheni, vinerea trecută, cînd a venit dimineață la serviciu și a văzut, chiar în fața instituției pe care o conduce, șapte copăcei de dud decorativ, rupți în două.
Copacii formau un rînd frumos de-a lungul trotuarului și bucurau ochii trecătorilor cu coronițele verzi, care începuseră a crește. Cineva însă şi-a bătut joc de acele mlădițe, mai ceva ca un animal.
”Cînd i-am văzut azi dimineață rupţi, a început să mă doară inima”, spune, indignată, șefa spitalului, exprimîndu-și, totodată, nedumerirea: cui puteau să-i încurce aceşti copaci decorativi, plantaţi cu trudă, toamna trecută, pe teritoriul spitalului? ”Ne-am dorit să creăm această frumusețe pentru pacienții noștri, dar și pentru oamenii care trec prin preajmă. Se vede că unora le place să stea în murdărie și dezordine pînă la gît”, a opinat Lidia Crăciun. Potrivit dînsei, un dud decorativ a costat 490 de lei, iar prejudiciul cauzat de vandalii este de 3430 lei. La toamnă, susține dînsa, va trebui să cheltuie alte cîteva mii de lei pentru procurarea unor noi puieţi de dud, ca să fie plantaţi în locurile rămase goale.
La faţa locului a venit şi primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, care a îndemnat-o pe directoarea spitalului să nu se dea bătută şi să continue amenajarea teritoriului. ”Sperăm că, poate, într-o zi, se vor sătura să distrugă tot în jurul lor și vor înțelege că nu avem de gînd să cedăm”, a punctat dînsul.
Lidia Crăciun a spus că va lua măsuri mai aspre în ceea ce priveşte paza zonelor verzi ale spitalului. În cel mai scurt timp, aici vor fi instalate şi camere video de supraghere nonstop.
De notat că nu este singurul caz de distrugere a plantațiiilor decorative de pe teritoriul spitalului. Tot din fața instituției, acum opt luni, a dispărut un molid spiraliform de cinci ani, proaspăt sădit, care a costat o mie de lei. Răufăcătorul așa și nu a fost depistat.
UNGHENI | Ina Landa
O copilărie fericită pentru micii costuleneni
Curtea grădiniţei „Floricica” din Costuleni a devenit de nerecunoscut. Aici, după ani şi ani de aşteptare şi speranţe, a apărut, în sfîrşit, un tobogan de toată frumuseţea, au aparut scîncioburi, un balansoar. Şi asta, datorită unui proiect recent, finanţat în bună parte de către Fondul pentru Tineri Ungheni.
Timp de două săptămîni s-a lucrat intens. S-au implicat nu doar angajaţii grădiniţei, ci şi părinţii copiilor de aici, primăria locală. Chiar dacă proiectul „Activăm şi ne jucăm, armonios ne dezvoltăm” presupunea doar amenajarea terenului de joacă prin instalarea toboganului, a scîncioburilor şi balansoarului, s-a mers mai departe, fiind amenajt şi un colţişor atrăgător, cu o gogoaşă, cu un soare ce le zîmbeşte în permanenţă celor 130 de copilaşi ai grădiniţei.
„Este e minune”, a menţionat directoarea Silvia Rudicov cu referire la cele efectuate. Pînă mai ieri, pe terenul din jurul grădiniţei exista doar o rachetă veche, pe care nimeni n-o mai lua în seamă. Acum, e altă lume, o lume în care orice copil îşi dezvoltă spiritul de echipă, devine mai organizat, mai deschis.
Valoarea totală a proiectului este de 8000 de lei, dintre care 5000 au fost oferiţi de Fondul pentru Tineri Ungheni. Primăria Costuleni a alocat 1250 de lei, iar SRL „Colmerand”, în persoana Marinei Cladco – 1000 lei. A venit cu contribuţia sa, de 750 de lei, şi AO „Viitorul îţi aparţine”.
Silvia Rudicov a spus că nu se va opri aici. Vor urma noi proiecte, toate – pentru a le asigura copiilor costuleneni o copilărie cu adevărat fericită.
UNGHENI | Lucia Bacalu
Şcolire în curtea „Casei părinteşti”
Amplasat în inima satului Palanca, muzeul „Casa părintească” nu este doar locul unde renasc tradiţiile şi obiceiurile străbune, ci şi o platformă de aplicare a unor modalităţi inovatoare de învăţare nonformală.
Printr-un noroc al sorţii, am făcut parte din echipa de peste 16 manageri şi lucrători ai caselor de cultură din raionul Călăraşi care, în perioada 9-12 iulie, au fost şcoliţi la Casa părintească. Proiectul „Instituţiile de cultură în serviciul educaţional pentru adulţi” constituie o frumoasă colaborare între acest muzeu, coordonat de Tatiana Popa, şi AO Dvv-international Moldova.
Cele patru zile de training au însemnat iniţiere şi învăţare, implicare şi conlucrare, studiu şi planificare, investiţie în propria persoană cu beneficii pe termen lung, dar şi dezvoltarea unui nemaipomenit spirit de echipă.
Rezultatele Şcolii de vară au depăşit cu mult aşteptările şi asta, datorită competenţelor formatorilor. Violeta Dumitraşcu, manager de proiecte la AO Dvv-international Modova, ne-a cucerit prin profesionalismul cu care a abordat problema educaţiei adulţilor, inclusiv în instituţiile de cultură. Liliana Posţan, doctor în pedagogie, şi Veaceslav Reabcinschi, director al Centrului de Politici Culturale din RM, au fost pentru cei prezenţi adevăraţi deschizători de drumuri în situaţia în care majoritatea credea că toate căile sînt blocate.
Acest tandem ne-a făcut să descoperim noi orizonturi profesionale, ne-a pregătit platforma pentru o ulterioară realizare a ideilor noastre, ne-a pus la dispoziţie metode şi forme verificate de atragere a partenerilor potriviţi pentru proiectele de viitor, ne-a oferit impulsul de care aveam nevoie pentru a iniţia un proces de reabilitare a lăcaşelor de culrură, dezvoltîndu-le ca centre comunitare de
cultură şi educaţie.
Limita de vîrstă a dispărut din ograda Casei părinteşti. Atunci cînd, în pauze, Tatiana Popa ne vorbea despre tradiţii şi obiceiuri, despre aromele curative ale florilor pe care le cultivă sau ne delecta cu cîntece folclorice autentice, sorbeam fiecare cuvînt al ei, care izvora parcă dintr-o oază imensă de înţelepciune. Deveneam cu toţii învăţăcei într-un spaţiu sacru al obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor.
Apoi, reveneam la sesiunile de formare, unde reluam rolul unor adevăraţi manageri, promotori şi creatori ai serviciilor nonformale de educaţie a adulţilor în instituţiile de cultură.
Încrederea pe care ne-au transmis-o formatorii ne-a permis să fim descătuşaţi în ideile şi aspiraţiile noastre. Am conştientizat că agenţii schimbărilor putem fi chiar noi. Important este să ştim exact ce vrem să realizăm în funcţie de nevoile reale ale comunităţii, să analizăm problemele, să stabilim clar obiectivele, să avem o viziune, un scop şi atunci potenţialii parteneri în realizarea ideilor noastre nu vor întîrzia să apară.
Frumosul foc de tabără, corul bisericesc „Trinitas”, dialogul generaţiilor, imnul proiectului elaborat în comun şi sentimentele de recunoştinţă ale participanţilor au constituit cununa de final a Şcolii de vară.
Mulţumim Tatianei Popa, pentru că ne-a creat o atmosferă caldă, mulţumim formatorilor Liliana Posţan şi Veaceslav Reabcinschi, care ne-au devenit mai mult prieteni decît dascăli. Mulţumim AO Dvv international Moldova, pentru că promovează cultura învăţării pe tot parcursul vieţii şi susţine programele non-formale de educaţie pentru adulţi.
CĂLĂRAŞI | Elena Dodon,
absolventă AMTAP, specialitatea „Regie”
La drum | Mîrzoaia, satul care s-a format stihinic
30 de case aranjate grămăjoară pe o vale și o mînă de oameni, 94 la număr, dintre care 30 sînt femei, 26 – bărbați și restul, 38 – copii. Acesta este satul Mîrzoaia din Nisporeni.
„S-a format stihinic”, susţine Gheorghe Saracovici, primarul comunei Iurceni, din care face parte și Mîrzoaia. Prin anii 70 ai secolului trecut, aici, pe un teren de circa patru hectare, s-a aciuat un grup de țigani nomazi. De-a lungul timpului, ei au reușit să prindă rădăcini pe aceste locuri, în pofida faptului că sedentarismul nu le este specific.
Totuşi, potrivit primarului, în cei circa 40 de ani de la apariţie, puține s-au schimbat în sătucul de pe vale. Mîrzoienii, ca la începuturi, își cresc animalele pe toloacă, iar copiii, vara, aleargă desculț pe afară. Atîta doar că au dat uitării limba strămoşilor. În prezent, vorbesc doar limba română. Nimeni nu mai ține minte nici de unde a luat naștere denumirea satului.
Totuși, printre recentele schimbări în sat, se numără construcția unei stații de autobuze și instalarea pe traseu a unui indicator nou-nouț cu denumirea localităţii. ”Atît putem face pentru acest sat micuț”, a spus primarul, după care a adăugat: ”Am încercat, de mai multe ori, să deschidem aici un magazin, dar fără succes. Toți cereau pe datorie produse, așa că nimeni nu mai vrea să aibă de a face cu localnicii”.
Cu toate acestea, mîrzoienii nu se dau duși în altă parte. S-a încercat strămutarea lor, dar nu a ieşit nimic bun din asta. „Oamenii s-au opus cu vehemență, argumentînd că omul e asemeni unui pom – nu poţi să-i schimbi locul, căci se ofileşte şi chiar moare”, povesteşte Gheorghe Saracovici. Nici chiar în timpurile sovietice, cînd exista o frică mare în oameni, nu s-a reușit acest lucru.
Primarul vorbește despre Mîrzoaia și oamenii ei cu drag. ”Sînt foarte pașnici, iar copiii lor sînt foarte buni la școală”, spune. În viitorul apropiat, la Mîrzoaia se preconizează construcția unui drum ce va uni satul cu tabăra de odihnă din preajmă. În plus, primarul a dat asigurări că va construi aici două platforme de colectarea a deșeurilor.
Distanța dintre Mîrzoaia și Iurceni, localitatea de reşedinţă a comunei, este de 8 km, iar pe de-a dreptul, peste deal – 3 km.
NISPORENI | Ina Landa
O tînără din Măcărești, Ungheni a dispărut fără urmă. Familia o caută cu disperare
O fată de 15 ani, din satul Măcărești, raionul Ungheni, a dispărut fără urmă. Familia o caută cu disperare de câteva zile.
Potrivit fratelui fetei, joia trecută, sora lui se întorcea de la o mătușă din același sat și urma să ajungă acasă.
Unii martori afirmă că fata s-a întâlnit pe drum cu o necunoscută și a urcat în microbuzul de pe ruta Chișinău-Nisporeni-Ungheni. De atunci, membrii familiei nu-i mai pot da de urmă, iar telefonul fetei este deconectat.
În ziua în care a dispărut, adolescenta era îmbrăcată într-o cămașă de culoare roz și pantaloni galbeni.
Rudele îi roagă pe toți cei care dețin anumite informații privind locul aflării fetei să apeleze la numărul de telefon 068985542 sau 902.
Sursa: jurnal.md
Bravo, doamnelor!
Duminică, 21 iulie, la Năpădeni a fost dat startul ediției a doua a festivalului raional ”Din moși strămoși”.
Ceea ce i-a impresionat pe participanții, în majoritate artiști amatori din satele zonei Cula, a fost locaşul de cultură, o carte de vizită a satului, vorba directoarei Casei raionale de cultură, Maria Bolotovici.
Cu cîțiva ani în urmă, am mai fost aici, în calitate de membru al unei comisii raionale care avea menirea să analizeze situația din domeniul culturii. Bine că ceea ce văzusem atunci a rămas doar în amintire. Acum, este un edificiu îngrijit cu mult gust și suflet. Meritul îi aparține primarului de Năpădeni, Maria Iov, dar şi Alei Popa, acutualul ”ministru” al culturii la Năpădeni, care, chiar dacă, la moment, abia îşi revine după o intervenție chirurgicală, a găsit puteri să facă față cerințelor evenimentului. Bravo, doamnelor!
Primii care au urcat în scenă au fost artiștii amatori din Sinești, îndrumați de neobosita Valentina Ișcalău. Ei au venit cu o șezătoare ca pe vremuri, în care au fost implicate persoane de toate vîrstele sau, cum se mai spune în popor, ”de la cel cu țîța-n gură pîn-la cel cu barba sură”.
A încîntat publicul și Ion Popa din Hîrcești, un adevărat artist, care cîntă concomitent la trei instrumente muzicale – acordeon, armonică și tobă. El a acompaniat-o şi pe soţia sa, Eugenia.
Au evoluat cu succes și colectivele din satele Cornova şi Năpădeni. A fost o sărbătoare de suflet. Evenimentul a fost completat de cîteva expoziții interesante.
Personal, am rămas încîntat de ceea ce s-a produs în scenă, chiar dacă directoarea Casei raionale de cultură din Pîrlița, Maria Bolotovici, ea şi iniţiatoarea acestui festival, s-a arătat mai puţin satisfăcută pentru faptul că, în comparație cu prima ediție, a scăzut numărul participanţilor şi al obiceiurilor prezentate. O fi avînd dreptate Maria Bolotovici, eu însă cred că lucrătorii din cultură fac, uneori, imposibilul în condițiile în care activează și cu salariile de care bineficiază.
Pedalînd din răsputeri, pe o bicicletă de împrumut, pe drumul plin cu praf de la Năpădeni spre casă, la Mînzătești, mă întrebam, în gînd: „Dacă la conducerea statului ar fi fost o Marie Bolotovici, o Marie Iov, o Valentina Ișcalău sau Ala Popa, oare cum ar fi arătat țărișoara noastră?”.
UNGHENI | Vasile Munteanu
Fotografia săptămînii | Mizerie de nedescris la „Stîlpul lui Potiomkin” situat între satele Rădenii Vechi şi Mileşti
Mizerie de nedescris la „Stîlpul lui Potiomkin” situat între satele Rădenii Vechi şi Mileşti.
Principalul e că am instalat acolo şi o cruce!
Caricatura săptămînii | „Pregătiţi şurubelniţa”
A treia ediţie – internaţională
De trei ani, Hogineştiul, un sat mic din raionul Călăraşi, cu o populaţie ce nu ajunge nici măcar la 2000 de suflete, devine punctul de atractţie a sute de iubitori ai frumosului. Aici, în a treia duminică a lunii iulie, este organizat un Tîrg de olărit. Iniţiatorul şi sufletul acestuia este neobositul Vasile Goncear.
După 12 ani de muncă în Italia, dînsul a decis să revină la baştină. Dar nu aşa, pur şi simplu. A decis să reînvie arta olăritului, să facă astfel ca satul său să fie cunoscut nu doar în R.Moldova, ci departe în lume. Şi a reuşit. “Se poate!”, declara cu mîndrie, în faţa camerelor de luat vederi, pe 21 iulie curent.
Spre deosebire de ediţiile precedente, cea curentă, aşa cum promitea anul trecut Vasile Goncear, a căpătat titualtura de internaţională, la tîrg participînd şi un meşter olar din Botoşani
Printre oaspeţii evenimentului din acest an s-au numărat ola ri vestiţi, oameni politici şi numeroşi oameni veniţi din întreaga republică.
Organizatorii susţin că au fost peste o mie de persoane.
„Sînt mîndră că la Hoginești este promovată arta olăritului. Datorită unor oameni care își fac munca cu pasiune, această Casă a olarului a devenit o atracție turistică, iar prin asemenea evenimente valorificăm potențialul creator al meșterilor populari”, a declarat vcepreședinta Parlamentului, Liliana Palihovici, prezentă şi ea la eveniment. Mai mult ca atît, dînsa a dat asigurări că va susţine asemenea iniţiative bune, inclusiv deschiderea la Hogineşti a unei școli de olărit pentru copii.
Tîrgul Olarilor din acest an a reunit peste 50 de meșteri populari și a inclus în program ateliere interactive de olărit, expoziții și o festivitate de premiere a meșterilor populari. Doritorii au putut să-şi cumpere oale, ulcioare, vaze şi tot felul de figurine, în dependenţă de gust şi de buzunar. Costul obiectelor din lut a variat între cîteva zeci şi cîteva mii de lei.
Evenimentul a fost organizat de Casa Olarului „Vasile Goncear”, Agenția Turismului, Consiliul Raional și Direcția Cultură Călărași, Primăria Hogineşti şi Uniunea Meșterilor Populari din Moldova.
De notat că regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi este cea mai bogată în asemenea evenimente. Anual, de zeci de ani, un celebru tîrg al olarilor are loc la Iurceni, raionul Nisporeni. Şi oraşul Ungheni are la activ cîteva tîrguri ale olarilor care, este adevărat, nu se mai organizează de ceva timp.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu, Lucia Bacalu
VIDEO | O tînără din Ungheni racolată pentru a se prostitua în Cipru
O tânără în vârstă de 19 ani, originară din orașul Ungheni, s-a adresat la Inspectoratul de Poliţie Botanica al DP mun. Chişinău, precum că în luna ianuarie 2013, ar fi fost îndemnată şi determinată la practicarea prostituţiei în Cipru, de către o doamnă în vârstă de 25 ani. Aceasta i-ar fi pregătit actele necesare şi i-ar fi asigurat deplasarea prin regiunea Odesa, profitând de încrederea şi vulnerabilitatea victimei.
Potrivit ei, ar fi fost angajată într-un club de noapte şi impusă să se prostitueze, fiind agresată zilnic de către patronii clubului. Aceştia i-ar fi spus victimei că are o datorie de bani pe care trebuie s-o returneze, astfel ea ar fi prestat servicii sexuale până a întors suma de 5 000 de dolari SUA.
În acest sens a fost iniţiată o cauză penală în temeiul art. 165 alin. 2 “Trafic de fiinţe umane” Cod Penal, care prevede o pedeapsă cu închisoare pe un termen de la 7 până la 15 ani.
Poliţia continuă investigaţiile în vederea identificării tuturor circumstanţelor şi persoanelor implicate.
Sursa: politie.gov.md