Angajate ale Bibliotecii „Mihail Sadoveanu” din Soroca au făcut o vizită la Ungheni, pentru un schimb de experienţă cu colegele lor, dar şi pentru a vedea Podul care uneşte malul stîng cu malul drept al rîului Prut, numit şi Podul Eiffel. Acum, urmează ca bibliotecarele din Ungheni să efectueze o vizită de răspuns, pentru a vizita Cetatea Sorocii. „Scopul principal, totuşi, este să discutăm despre experienţa pe care o avem”, ne-a spus Ala Mutilică, şefă de serviciu la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni. Astfel, 18 bibliotecare de la Soroca şi 20 de la Ungheni au participat la o masă rotundă, unde au vorbit despre problemele cu care se confruntă, despre inovaţiile lor şi activităţile pe care le organizează.
Bibliotecarele din Soroca au rămas impresionate de cele văzute în oraşul de pe malul Prutului. „Le-a plăcut foarte mult cum am aranjat cărţile pe rafturi, după culori. Le-a plăcut şi Colţişorul American, le-a plăcut cum facem rotaţia cadrelor”, a mai spus Ala Mutilică.
La studii în România
Viceprimarul de Ungheni, Cristofor Codreanu s-a aflat, în perioada 28 octombrie – 4 noiembrie, într-o vizită de studiu în Romania, alături de alţi 11 primari şi viceprimari din R. Moldova. Acolo au avut întîlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din București, Pitești, Topoloveni, Rîmnicu-Vîlcea. Au vizitat şi o comună – Vulcana-Băi.
Subiectele puse în discuţie au fost utile şi interesante, un accent important fiind pus pe strategiile locale de dezvoltare, planificarea şi execuţia bugetară, proiectele de investiţii și activitatea serviciilor publice, relațiile cu cetățenii, transparența decizională și accesul la informațiile de interes public.
Oficialul unghenean a luat cunoştinţă de activitatea administraţiei publice locale din România, de organigramele primăriilor, de proiectul ”Excelenţă în managementul municipal”, de serviciile de informare a cetățenilor din cadrul primăriilor.
De notat că această vizită a avut loc, graţie Proiectului de susţinere a autorităţilor locale din R. Moldova, finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
Relaţiile frăţeşti – tot mai strînse
Călăraşiul ar putea avea, în scurt timp, o sală de videoconferinţe, urmare a unor relaţii de prietenie pe care le-a legat cu oraşul francez Villefranche, dar şi cu cele din Germania: Buhl şi Schkeuditz.
Decizia a fost luată de ziua oraşului Călăraşi, pe 13 octombrie, cînd aici au venit delegaţii din localităţile respective. „Este vorba, a precizat vicepreşedintele raionului Călăraşi, Vasile Timofte, despre un proiect care urmează să fie finanţat în comun de cele trei oraşe europene”. Fiecare dintre ele s-a angajat să aloce cîte 5000 de euro. Primăria Călăraşi va soluţiona celelalte aspecte tehnice.
Deja a fost stabilită locaţia. Sala de videoconferinţe va fi deschisă în incinta Bibliotecii publice raionale „Grigore Vieru”. Astfel reprezentanţii oraşelor înfrăţite vor putea comunica direct şi mult mai frecvent decît pînă acum.
În ultimii ani, municipalitatea Buhl (Germania) a contribuit la reparaţia ediificiului fostei şcoli auxiliare din Călăraşi, iar cea din Villefranche a pus umărul la construcţia unui apeduct pentru liceul din satul Dereneu. De asemenea, a participat la inaugurarea unui Oficiu al cărţii franceze în cadrul Bibliotecii „Grigore Vieru”.
Tudor Josanu
Piața strugurilor la Ungheni
Duminică, 4 noiembrie, cantitățile de struguri de masă expus spre comercializare pe piața din Ungheni au fost medii. Strugurii erau de calitate înaltă, ambalați în lădițe de lamele și carton. Strugurii autohtoni erau comercializați de către producătorii din Ungheni, Nisporeni, Călărași, iar intermediarii comercializau struguri de import (Turcia). Cererea la acest produs a fost medie. Producătorii de struguri comercializau struguri Moldova, Decabrschii, Alb de Suruceni.
Prețul de comercializare oscila de la 15,00 lei/kg pentru struguri autohtoni, pînă la 25,00-30,00 lei/kg pentru strugurii de import. A fost înregistrată o creștere a prețului de 25% față de perioada similară a anului precedent. Aceiași situație a fost înregistrată și pe celelalte piețe agricole din țară: pe piața din Edineț strugurii se vindeau cu 18,00 lei/kg (o creștere de 5,9% față de anul trecut); pe piața din Bălți – 16,00 lei/kg (+50%); Chișinău – 12,50 lei/kg ( –4%); Cahul – 10,00 lei/kg și este la nivelul anului precedent. (Detalii : www.agravista.md)
Conform datelor BNS recolta medie la hectar a strugurilor la 01.10.2012 a fost de 40,1 q/ha, sau 97% fata de aceiasi perioada a anului 2011. Recolta la hectar de struguri inregistrata pe raionul Ungheni la 01.10.2012 este de 25,9 q/ha.
Sursa: AGROinform, Ungheni
Alimentația corectă pe timp de iarnă
Respectarea unei diete alimentare corectă pe timp de iarnă e dificilă, dar nu şi imposibilă. Este necesar doar să ținem cont de echilibrul alimentar. Iarna, „ceasul biologic” al organismului nostru suportă mari presiuni atît din partea luminii, care devine mai puțină, cît şi a temperaturilor scăzute în exterior. Acestea provoacă scăderea imunității, modificări ale funcțiilor hormonale şi ale metabolismului. Sînt argumente serioase pentru o alimentație sănătoasă pe timp de iarnă.
Iarna ne mişcăm mai puțin, iar acest lucru duce la pierderea redusă a energiei organismului. Totodată, în această perioadă, organismul nostru produce mult mai puțină melatonină, fapt pentru care deseori ne simțim obosiți și lipsiți de energie, iar acest lucru ne face să credem că, mîncînd mai mult, vom recuperea energia necesară. De cele mai dese ori, mîncarea pe care o alegem are foarte multe calorii și carbohidrați, fapt pentru care reușim cu uşurinţă să adăugăm în greutate în doar una-doua săptămîni.
Cum să ne alimentăm corect iarna?
Regula numărul unu: consumaţi mîncare caldă. Aici ne referim nu doar la ciorbe și supe, ci şi la garnituri şi băuturi. Regula doi: reduceți din dulciuri, mai ales tortele şi checurile, dar și băuturile cu conţinut sporit de zahăr. Regula trei: favorizați în alimentația dumneavoastră bulioanele, supele din legume şi cele din boboase. Regula patru: consumați cît mai multe legume. Legumele preparate pe abur sau fierte sînt obligatorii pe masa dumneavoastră. Regula cinci: reduceți consumul de cofeină. Mult mai folositor pe timp de iarnă e un ceai din plante, care nu doar vă va calma, încălzi, dar şi vă va diminua din foame. Regula şase: dormiţi mai mult. Somnul crează senzaţia „încălzirii” organismului, senzaţie pe care omul o obţine consumînd carbohidrați, adică – dulciuri. Regula şapte: activitatea fizică! Mai ales iarna, trebuie să ne mişcăm permanent. Pentru a menține un nivel optim al metabolismului, al dispoziţiei şi a formei fizice, e suficient să facem 30 de minute de exerciţii zilnic.
Meniul aproximativ pe timp de iarnă:
Dimineața – cereale cu lapte cald sau două sandvichuri cu pîine crocantă și cașcaval. Al doilea dejun poate fi compus din fructe: banane, mere, citrice sau o chiflă din cereale integrale şi o bucăţică de brînză degresată. La prînz e indicată o supă din legume, carne de vită cu garnitură din legume cu conținut mic de amidon (dovleceii sînt ideali). La chindii încercați un sandvich cu dulceață şi fructe. Seara, la cină, sînt acceptate făinoasele, dar obligatoriu însoţite cu sos din legume sau tomate. Puteţi gusta şi puţină brînză, dar cu condiţia ca toate astea să nu fie consumate nemijlocit înainte de somn. Ţineţi minte – de alimentația corectă depinde nu doar dizpoziţia dumneavoastră, ci şi sănătatea!
Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DA PENTRU SĂNĂTATEA TA”.
Oferte mari de ceapă pe piața din Ungheni
Oferta de ceapă pe piața din Ungheni crește. Comercializează atît producători de legume din Ungheni, Drochia, Briceni, cît și intermediarii ceapa adusă de la bazale angro din Chișinău. Produsul este calitativ, calibrat și ambalat în saci de plasă de diferite dimensiuni. Soiurile des întilnite pe piață sunt Haltedon, Stutgarder Riesen, Casatic. Cererea la acest produs este medie.
Cresterea ofertei de ceapă a provocat micșorarea prețului de comercializare. Dacă în septembrie 2012 și în perioada similară a anului trecut, prețul de comercializare a cepei pe piața din Ungheni a fost de 5,00 lei/kg, astăzi, prețul mediu este de 4,00 lei/kg (o micșorare de 20%). Pe celelalte piețe monitorizate din republica a fost înregistrată o creștere de prețuri față de perioada similară a anului precedent: pe piața din Edineț prețul s-a majorat cu 28,6%, Cahul – cu 33%, Bălți – cu 9%, iar pe piața din Chișinău prețul a rămas la nivelul anului precedent – 3,50 lei/kg. (Detalii : www.agravista.md).
Pe piețele din Ucraina (Copani si Lvov) prețurile la ceapă sunt mai mici ca în perioada similară a anului trecut cu (-32%) la Copani și respectiv cu (-19%) la Lvov. Pe piața din Bronishe (Polonia) prețul este de 0,13 EUR/kg (echivalent 2,20 lei/kg) și a crescut cu 4% față de perioada similară a anului precedent.
Operatorii de piață susțin că prețul la ceapă va crește odată cu micșorarea ofertei autohtone și apariția produsului de import.
Sursa: AGROinform, Ungheni
Ce ziceţi de o vacanţă neplanificată, pentru suflet
Ştiţi de ce oamenilor le este greu să fie fericiţi? Fiindcă ei, întotdeauna, văd trecutul mai frumos decît a fost, prezentul – mai rău decît este şi viitorul – mai dificil decît va fi. Dacă încrederea în sine se învaţă, se dezvoltă, este mai uşor să te schimbi decît să schimbi lumea sau să aştepţi ca toţi ceilalţi să se schimbe.
Visul transformării miraculoase a celuilalt sau a realităţii este o iluzie. Fiţi de acord că e mai lesne să-ţi schimbi poziţia faţă de un munte decît să muţi muntele din loc. Trebuie să ştim unde vrem să ajungem, dar pas cu pas, încet, fără să facem prea multe planuri. Dacă vom şti să cerem sprijin, va exista întotdeauna un înger blînd, care ne va lua de mînă şi ne va ajuta.
Cu toţii avem o rană pe care nu o putem gestiona, un sentiment care ne copleşeşte, un comportament pe care nu-l putem depaşi, un eveniment de care fugim, o iertare pe care o amînăm. Rătăcim printre relaţii, căutînd parteneri perfecţi. Pentru că, dacă sînt perfecţi, nu ne vor răni mai mult decît sîntem răniţi. Ba mai mult chiar, ne minţim că, dacă sînt perfecţi, poate ne vor repara şi pe noi, cumva. Ne lipseşte încrederea de a ne putea vindeca singuri. Ne lipseşte curajul de a crede că iubirea necondiţionată este un panaceu universal.
Căutarea adevărului îi plictiseşte pe oameni. Ceea ce ar trebui să reprezinte pentru noi un obiect atrăgător, a devenit, în zilele noastre, o ocupaţie ruşinoasă şi un subiect de conversaţie inadmisibil în societate. Micile noastre eu-ri sînt concentrate total asupra luptelor şi aspiraţiilor, între reuşite şi nereuşite. Sîntem sclavii bunurilor noastre materiale şi ne consumăm cu înfrigurare pentru ele.
Dar nu uitaţi un singur lucru – în timpul vieţii, trupul poate avea parte de multe zile de vacanţă, dar sufletul are puţine. Zilele libere ale sufletului sînt ceea ce determină adevărata transformare din crisalidă în fluture, din slăbiciune în înţelepciune, din copil în om în putere. Sufletul are puţine vacanţe cînd este viu. De aceea, cît încă e posibil, hai să-i dăm o vacanţă!
,,Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare şi o plăcuţă de lemn, pe care scria cu cretă albă: „Vă rog, ajutaţi-mă, sînt orb!”. Un ziarist trecu prin zonă şi văzu foarte puţini bani în pălăria orbului. Fără să-i ceară încuviinţarea, luă plăcuţa de lemn, o întoarse pe dos şi scrise altceva. O puse din nou la picioarele orbului şi plecă.
Spre seară, jurnalistul respectiv reveni la orbul care cerşea. Acum, pălăria lui era plină de bani. Şi monede, şi bancnote. Cu simţurile dezvoltate din pricina lipsei de vedere, orbul recunoscu paşii ziaristului. Îl întrebă dacă el e cel care i-a rescris mesajul de pe plăcuţă şi, dacă da, ce anume scrisese. Ziaristul răspunse: „Nu am scris nimic din ce ar putea fi în neconcordanţă cu anunţul dumitale, doar că am exprimat totul în alte cuvinte”. Şi plecă liniştit mai departe.
Orbul a aflat foarte tîrziu ce scrisese ziaristul pe plăcuţa de lemn. Mesajul era următorul: „Astăzi e primăvară în Paris, şi eu tot nu o pot vedea…”.
De multe ori, iubite cititor, cînd lucrurile nu ne mai reuşesc aşa cum am dori, e o idee bună să schimbăm strategia.
Morala: ,,Există cinci lucruri în viaţă care nu se pot recupera: o piatră după ce ai aruncat-o, o vorbă după ce ai spus-o, o şansă după ce ai pierdut-o, timpul după ce a trecut şi iubirea pentru cel care nu luptă!”.
Ala Mutilică
Dor de Doina şi Ion Aldea-Teodorovici
Sala de lectură a bibliotecii publice raionale Nisporeni a devenit neîncăpătoare pe 24 octombrie, în ziua cînd aici s-a desfăşurat manifestarea culturală „Două inimi în acelaşi dor”, dedicată memoriei celor două stele – Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.
Pentru început, moderatoarea activităţii, Maria Fărîmă, a anunţat un minut de reculegere în memoria marilor interpreţi, care au trecut în nemurire cu 20 de ani în urmă, pe 29 octombrie. S-au stins într-un stupid accident rutier de lîngă Coşereni, la 40 de kilometri de Bucureşti.
Apoi, directoarea bibliotecii, Elizaveta Tîmbur, a vorbit despre contribuţia celor doi la renaşterea naţională, despre moştenirea pe care ne-au lăsat-o şi care va dăinui veşnic în istoria muzicii şi culturii noastre naţionale.
Pe marginea expoziţiei de publicaţii, reunite sub genericul “Două veţi şi o dragoste”, a făcut o trecere în revistă Maria Olaru.
Pentru a înveşnici clipele de trăire sufletească, a urmat un recital poetic plin de dor, închinat marilor artişti. Ana Micaliuc a dat citire unui eseu propriu, întitulat „Doina şi Ion”. Victoria Barila, Ana Nastasiu, Ana Lupei au citit versuri emoţionante, semnate de Grigore Vieru, Adrian Păunescu şi Valentin Barda. Titlurile poeziilor vorbesc de la sine: “Floarea s-a posomorât”, “Moartea prietenilor”, “Două flăcări”.
Medalionul muzical ce a urmat a constituit punctul culminant al evenimentului. Vocile Doinei şi a lui Ion au răsunat din nou, trezind vii amintiri şi prilejuind clipe de înălţare sufletească.
“Muzica Doinei şi a lui Ion Aldea-Teodorovici înseamnă mai mult decît muzică. Cu ea s-au deşteptat zeci şi sute de moldoveni. Muzica lor este imnul adevărat al independenţei noastre, este muzica Zilei de 31 august 1989”, a ţinut să sublinieze Elizaveta Tîmbur, după care a făcut un apel către cei prezenţi: “Să nu uităm, aceşti doi mari titani ai culturii sînt un exemplu de rezistenţă, de cultură, de verticalitate. Să apreciem, să înveşnicim şi să perpetuăm valorile naţionale autentice”.
Ina Landa
Toamna aurie în mijlocul copiilor
Vestea că toamna cu a ei bogată rochiță a sosit în Grădinița ”Guguță” din Ungheni a fost întîmpinată cu bucurie de toți copilașii de aici. Profitînd de ultimele zile însorite ale toamnei, ei au dat startul sărbătorilor dedicate acestui anotimp.
Pentru a omagia toamna, timp de două zile la rînd, pe 25 și 26 octombrie, micuţii au umplut curtea grădiniței lor cu poezii, cîntece, dansuri și bună dispoziție. Fără prea mari emoții, picii au demonstrat părinților prezenți la manifestări cît de frumos știu să vorbească și să recite.
În debutul evenimentului, Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței, a remarcat că toamna este pentru prima dată în ospeție la ”Guguță”, căci instituţia a fost redeschisă astă iarnă. Dînsa nu a ezitat să le mulţumească părinților pentru modul în care se implică în sprijinirea copiilor și educatoarelor.
Și copilașii de la grădinița ”Tereza Sobolevschi” din Ungheni au avut-o în ospeție pe Zîna Toamnă. Şi aici cîntecele și poeziile au curs rîu, iar culorile vii și darurile toamnei au înfrumusețat sala de festivități o săptămînă întreagă, atîta cît au decurs activitățile cu genericul ”Toamnă, tomniță”. Potrivit directoarei Claudia Sîrbu, sărbătoarea ”Toamna de aur” se desfășoară anual la grădiniță, devenind deja o frumoasă tradiție. ”Anume prin astfel de activități copiii învață dragostea față de frumos”, a menționat dînsa.
Un farmec aparte au dat sărbătorii în cele două grădiniţe expozițiile amenajate cu această ocazie. Exponatele pregătite de mînuțele copiilor, împreună cu educatorii lor, au fost deosebite.
Ina Landa
Vinul, totuşi, a fost omagiat la Nisporeni
Codreni adevăraţi, agricultori şi, mai ales, viticultori iscusiţi, nu puteau nisporenenii să renunţe cu una-cu două la tradiţionala sărbătoare „Toamna de aur”. Chiar dacă, iniţial, au declarat că nu o vor organiza în acest an, căci, spunea pentru „Expresul” şeful Secţiei agricultură şi industria prelucrătoare Nisporeni, Grigore Florea, că nu le arde de sărbători, iată că, totuşi, ea a avut loc.
În zi de miercuri, pe 24 octombrie, în piaţa Ştefan cel Mare şi Sfînt din Nisporeni s-a adunat multă lume, venită să omagieze viţa de vie şi vinul, produsele care i-au salvat pe moldoveni de nenumărate ori.
La festivitatea de deschidere a sărbătorii au participat oficialităţi raionale, în frunte cu preşedintele Vasile Bîtca, a participat primarul de Nisporeni, Ion Gangan, primarul de Bălăureşti, Boris Jitari.
16 primării ale raionului din cele 23 existente şi-au dat concursul la buna desfăşurare a sărbătorii, vernisînd expoziţii ale produselor agricole, ale produselor de artizanat şi artă plastică. Muzica şi voia bună au domnit pe întreg parcursul evenimentului. Au fost înmînate premii peste premii.
Astfel, pentru expoziţiile agricole, locul I i-a fost decernat primăriei Nisporeni, locul II – primăriei Cristeşti, iar locul III – primăriei Bălăureşti. De premii de încurajare au beneficiat primăriile Bălăneşti şi Valea-Trestieni.
La concursul vinurilor albe cel mai iscusit vinificator a fost declarat Grigore Bouroş din Iurceni. Pe locul II s-a clasat Eugen Croitoru din Bărboieni, iar pe locul III – fabrica de vinuri din Iurceni.
La compartimentul vinuri roşii premiul I i-a revenit fabricii de vinuri din Nisporeni, locul II – primăriei Mărinici, iar locul III – Mariei Zbîrnea din Valea-Trestieni.
În concursul plantării viţei de vie locul I i-a fost atribuit lui Victor Gurulea din Şişcani, locul II – Verei Lazări din Nisporeni, iar locul III – lui Oleg Jignea (Şişcani) şi Eugen Caragia (Nisporeni).
Pentru buna organizare a expoziţiilor de artizanat şi lucrări de artă plastică au fost menţionate 13 primării.
Un viu interes printre participanţi a trezit loteria agricolă, în joc fiind puse mai multe unelte agricole. Cel mai fericit a fost Alexandru Botnari din Boldureşti, care s-a ales cu… „polobocul de aur”.
Buna dispoziţie a celor prezenţi a fost întregită şi de artiştii colectivelor cu titlul „model” din Nisporeni, dar şi de interpreţii veniţi din Chişinău: Adriana Ochişanu, Ion Paladi şi Ionel Istrati.
Ina Landa
VIDEO | Spitalul raional Ungheni – cel mai bun spital raional din Republica Moldova
În premieră pentru ţara noastră, Centrul pentru politici şi analize în sănătate a efectuat un top al celor mai bune spitale raionale din Moldova. Acestea au fost repartizate după 22 de criterii, principalele fiind: productivitatea instituţiilor medicale, dotarea spitalelor, gradul de pregătire a specialiştilor şi respectarea standartelor de tratament. Astfel, în top intră 34 de spitale din toate raioanele ţarii. Pe locul întâi între cele mai bune cinci instituţii medicale se află Spitalul raional Ungheni, urmat de cel din Ceadîr-Lunga. Locul trei este ocupat de Spitalul raional Orhei, după care urmează Spitalul raional Cahul şi Făleşti. Aceste instituţii au înregistrat un nivel înalt de productivitate, au avut un număr suficient de naşteri şi intervenţii chirugicale. De asemenea,specialiştii au reacţionat promt în situaţii extreme. La polul opus pe primul loc se află Spitalul raional din Basarabeasca, urmat de cel din Leova. Pe locul trei s-a plasat spitalul raional din Taraclia, pe patru – cel din Ialoveni, iar pe ultimul Spitalul din Soroca. Scopul realizării acestui studiu este de a atrage atenţia autorităţilor asupra problemelor care există în spitalele din ţară.
Sursa: publika.md
OSCE s-a autosesizat şi… a venit la Călăraşi
Pe 26 octombrie curent, la Călăraşi s-a deplasat o delegaţie a Misunii OSCE în Moldova, în frunte cu şeful adjunct Jan Plesinger. Reprezentanţii OSCE s-au întreţinut, mai bine de o oră, cu edilii oraşului, discuţiile axîndu-se, în temei, pe modul în care se desfăşoară reforma şcolară în instituţiile de învăţămînt de aici.
Deşi presa nu a fost acceptată la discuţii, primarul de Călăraşi, Nicolae Melnic, i-a relatat ulterior reporterului „Expresul” că, de fapt, înalţii oficiali au venit să se documenteze asupra situaţiei creată în rezultatul comasării Liceului rus „Mihail Lomonosov” cu Liceul „Mihail Sadoveanu”. Se ştie că Valerii Klimenko, cunoscut pentru şovinismul său, s-a implicat în modul cel mai nefericit în acest caz, turnînd, practic, gaz pe foc.
Potrivit primarului Nicolae Melnic, Misiunea OSCE s-a autosesizat în baza mai multor materiale la acest subiect, apărute în mass-media din Moldova. „Ca responsabil de executarea Deciziei Consiliului orăşenesc privind comasarea celor două unităţi, le-am spus oaspeţilor că au existat mici dificultăţi, ca în orice lucru nou, dar că, per ansamblu, lucruile se aşează în albia lor firească. I-am asigurat, cu toată fermitatea şi seriozitatea, că la Călăraşi nu există nici cele mai mici semne de intoleranţă faţă de minorităţile etnice. Or, dovada faptului că anume aşa stau lucrurile sînt chiar eu, care fac parte dintr-o minoritate etnică – cea ucraineană. Şi totuşi, am fost ales de populaţia majoritară, pentru a doua oară consecutiv, primar al oraşului Călăraşi”, a specificat Nicolae Melnic.
Reprezentanţii Misiunii OSCE în Moldova au opinat că ar fi, totuşi, bine ca aici să existe o instituţie de învăţămînt autonomă – pentru copiii vorbitorilor de limbă rusă.
Cum însă legea şi bugetul primăriei nu permit un asemenea lux, edilii oraşului au venit cu o altă soluţie. „Acceptăm să facem acest lucru, dar întreţinerea deplină a unei asemenea instituţii să şi-o asume Valerii Klimenko şi Mişcarea sa „Ravnopravie”.
Nu ne putem permite, la ora actuală, să întreţinem un liceu cu clase în care învaţă doar cîte 4-5 elevi, în timp ce alte instituţii din oraş sînt supraaglomerate”, a subliniat şi viceprimarul de Călăraşi, Vladimir Susarenco.
Tudor Josanu
VIDEO | O bună parte din populația raionului Ungheni nu are acces la apă și canalizare
Mai mult de jumătate din populația Moldovei nu are aces la apă și canalizare. Subiectul a fost dezbătut astăzi în cadrul unei conferințe internaționale la care a participat și raportorul ONU pe acest domeniu. Printre localitățile în care un pahar de apă este prețuit altfel, se numără și satul Nimoreni din raionul Ialoveni.
Deja de doi ani accesul la apă potabilă de calitate și canalizare a devenit un drept fundamental al omului. În satele Novaia Nicolaevca și Mănoilești acest drept însă nu se respectă. Fântânile din sat au secat iar în cele care au rămas, apă nu este bună.
Apa din fântânile din Mănoilești nu este bună de băut, însă, în lipsă de altceva, bătrânii o consumă așa.
În situația celor două sate în Ungheni se află 45 la sută din localitățile din Moldova. În alte 65 la sută nu există canalizare. Situația a fost prezentată astăzi în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate la Chișinău la care a fost prezent și raportorul ONU.
Premierul Vlad Filat prezent la eveniment recunoaște că apa nu a fost o prioritate pentru țara noastră.
Experții europeni și cei de la ONU spun că autoritățile trebuie să ia măsuri urgente, deoarece acum în țara noastră volumul de apă pe cap de locuitor este mult sub norma necesară. O soluție ar fi majorarea tarifelor la apă și epurarea apelor reziduale.
In lume peste 880 de milioane de oameni nu au acces la apa potabila. Rapoartele ONU arata ca rezervele de apa sunt epuizate mai rapid decat cele de petrol si gaze,iar pana in 2025, doi din trei oameni vor trai in conditii de stres din cauza lipsei apei.
Sursa: protv.md
Apa din fântânile din Mănoilești nu este bună de băut, însă, în lipsă de altceva, bătrânii o consumă așa.
În situația celor două sate în Ungheni se află 45 la sută din localitățile din Moldova. În alte 65 la sută nu există canalizare. Situația a fost prezentată astăzi în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate la Chișinău la care a fost prezent și raportorul ONU.
Premierul Vlad Filat prezent la eveniment recunoaște că apa nu a fost o prioritate pentru țara noastră.
Experții europeni și cei de la ONU spun că autoritățile trebuie să ia măsuri urgente, deoarece acum în țara noastră volumul de apă pe cap de locuitor este mult sub norma necesară. O soluție ar fi majorarea tarifelor la apă și epurarea apelor reziduale.
In lume peste 880 de milioane de oameni nu au acces la apa potabila. Rapoartele ONU arata ca rezervele de apa sunt epuizate mai rapid decat cele de petrol si gaze,iar pana in 2025, doi din trei oameni vor trai in conditii de stres din cauza lipsei apei.
Sursa: protv.md
Polițiștii de frontieră "Sculeni" au reuşit să descopere autorul unei crime, folosind patrupedul pe nume ”Grant”.
Astfel, în data de 5 noiembrie, la Sectorul Poliției de Frontieră ,,Sculeni” a parvenit o solicitare din partea colaboratorilor MAI, cu privire la acordarea ajutorului în acţiunile de căutare şi depistare a unei personae, bănuite în comiterea unui omor.
Inspectorul-chinolog Sergiu Viscun, și colegul său patruped s-au deplasat la fața locului, unde împreună cu polițistul de sector au desfășurat mai multe acțiuni de investigare. Cîinele ”Grant” și-a demonstrat abilitățile, ducîndu-i pe ofițeri de la locul depistării cadavrului spre teritoriul unde a fost comisă crima propriu-zisă, astfel fiind descoperită şi persoana care a săvîrşit infracţiunea.
Cîinele ”Grant” activează la frontiera de stat din 2010 și pînă în prezent are înregistrate mai multe rețineri a infractorilor, în acest sens, conducerea Departamentului Poliție de Frontieră va păstra tradiția și va aprecia și menționa atît cîinele, cît și “învățătorul” acestuia.
Sursa: Poliția de frontiră a MAI al R.M
În Finlanda, după noi experinţe, după noi cunoştinţe
Delegaţii din oficiali ungheneni şi nisporeneni, alături de cele din alte trei raioane ale Republicii Moldova, au efectuat, chiar recent, o vizită de studiu în Finlanda. Scopul principal a fost ca ei să ia cunoştinţă de activitatea prestatorilor de servicii şi a reprezentanţilor administraţiei publice locale finlandeze, care participă în cadrul ghişeelor unice numite „Servicii pentru cetăţeni”.
Şi la Ungheni, şi la Nisporeni sînt deschise şi deja activează Birouri comune de servicii şi informaţii, astfel că vizita reprezentanţilor de aici a fost mai mult decît utilă.
De ce anume Finlanda? La întrebare ne-a răspuns Iulia Pancu, vicepreşedintele raionului Ungheni. „Şi acolo, şi la noi, există elemente comune de funcţionare a acestor instituţii deschise în sprijinul cetăţeanului”, a explicat dînsa.
Nu a fost o vizită de curtuoazie. Delegaţia Republiciii Moldova a muncit două zile în cadrul Ministerului Finanţelor din Finlanda, apoi a vizitat o regiune, la peste 100 km de Helsinki, unde a luat cunoştinţă pe viu de funcţionarea ghişeelor numite „Servicii pentru cetăţeni”.
Concluzia la care au ajuns majoritatea oficialilor moldoveni a fost una foarte clară: acolo lumea trăieşte corect, nu se ruşinează să se intereseze unul de celălalt, nu se ruşinează să-şi spună problemele cu glas tare.
„Rezultatul e pa faţă”, spune Iulia Pancu. Învăţămîntul e gratis, sistemul de sănătate – gratis. Protecţia socială e la cel mai înalt nivel. Ceea ce-i interesează în mod special pe finlandezi este starea sănătăţii populaţiei şi veniturile. Or, ei demult au înţeles că numai o naţiune sănătoasă poate genera venituri şi, în consecinţă, toată lumea să trăiască bine.
„Noi am putea să copiem aproape tot ce este acolo, în Finlanda”, susţine Iulia Pancu. E nevoie doar de un singur lucru: schimbarea mentalităţii. În Finlanda, de mici învaţă să fie responsabili de viaţa şi sănătatea lor. Nimeni acolo nu va profita de ajutoare fără să facă un efort pentru a-şi schimba viaţa.
„Sîntem aceeaşi oameni: cu două mîini, cu două picioare şi un cap, dar sîntem diferiţi în ceea ce priveşte atitudinea şi implicarea. Iată de ce ei au rezultate vizibile, iar noi – nu”, a dat verdictul vicepreşedintele raionului Ungheni. În plus, după vizita în Finlanda, Iulia Pancu s-a convins încă o dată că, deocamdată, mai este de lucru, pentru ca serviciile de aici, dedicate cetăţenilor, să ajungă cu adevărat la cetăţeni. „Sîntem informaţi, serviciile noastre sînt calitative, dar ceva nu merge. Nu sîntem încă o echipă”, a spus oficialul unghenean. În plus, se pare că nu s-a făcut promovarea suficientă a acestor birouri comune de servicii şi informaţii. Pe de altă parte, şi populaţia, cetăţeanul continuă să fie mult prea pasiv şi să apeleze mult prea rar la aceste servicii. „Trebuie să scoatem acest blocaj, oamenii tebuie să înţeleagă că problema pe care o au trebuie spusă cu glas tare, să se adreseze la noi. Numai aşa va putea fi soluţionată”, a remarcat Iulia Pancu, după care a conchis: „Lucrurile se pot schimba în bine şi la noi. Totul depinde de voinţa noastră”.
Lucia Bacalu
Crimă la Ungheni: Şi-a lovit iubitul cu lopata, l-a târât în drum şi l-a lăsat să moară
O femeie din Ungheni este cercetată penal pentru violență în familie, cu provocarea decesului concubinului său. Dacă va fi găsită vinovată, aceasta riscă să petreacă după gratii următorii 10 ani.
Tragedia s-a produs în satul Gherman, raionul Ungheni, pe data de 5 noiembrie, în jurul orei 22:00. Suspecta și-ar fi lovit mortal concubinul, de 47 de ani, cu o lopată. Potrivit oamenilor legii, bărbatul s-a certat cu concubina sa, de 36 de ani, locuitoare a aceluiași sat. Conflictul a a avut loc în curte, în apropierea porții, însă după ce și-a lovit mortal iubitul, pentru a șterge urmele infracțiunii, femeia l-a târât în drum, unde l-a lăsat să moară. Corpul lui a fost găsit de trecători, care au anunțat medicii și poliția.
Suspecta este cercetată penal, în stare de libertate. Aceasta nu poate fi arestată, deoarece are trei copii minori la întreținere. Dacă va fi găsită vinovată, femeia riscă pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 5 la 10 ani.
Poliţia se adresează cu un mesaj către cetăţeni. Cei care cunosc familii cu probleme sunt rugaţi să informeze polițistul de sector.
Sursa: publika.md
Bolnavi fără să ştie că-s bolnavi
Ştiaţi că peste 50% de pacienţi cu diabet zaharat nu ştiu că sînt bolnavi? Şi asta, în timp ce numărul bolnavilor creşte simţitor în lumea întreagă. Dacă, în prezent, sînt peste 250 milioane de bolnavi cu diabet zaharat, peste 10-12 ani, numărul acestora, potrivit unui pronostic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va ajunge la 380 de milioane.
În raionul Ungheni sînt înregistraţi peste 1600 bolnavi cu diabet zaharat. De menţionat că în ultimii zece ani numărul lor s-a dublat. La un bolnav, căruia i s-a stabilit boala, revin doi-trei bolnavi care nici nu-şi dau seama că suferă de diabet zaharat.
Diabetul se dezvoltă încet, pe ascuns. La început, apar: oboseala, durerile de cap periodice, scăderea vederii, scăderea din greutate, durerile în picioare. Această stare se numeşte prediabet sau diabet ascuns.
Foarte puţini, în asemenea cazuri, se adresează la medic şi nu-s investigaţi la glicemie. Dar anume în această fază e nevoie deja de tratament. Practica arată că mai bine de jumătate din aceşti pacienţi, dacă respectă întocmai sfaturile medicului şi tratamentul corespunzător, trec în grupa persoanelor sănătoase şi astfel previn complicaţiile diabetului zaharat.
Iar complicaţiile sînt dintre cele mai serioase. Cel mai des sînt afectate vasele de singe, nervii, inima, creierul, rinichii. Poate surveni orbirea, insuficienţa renală etc.
E bine de ştiut că bolnavii cu hipertensiune arterială, dermatite, hepatite, obezitate fac parte din grupa de risc. De aceea ar fi bine să-şi facă de cel puţin 1-2 ori pe an investigaţia glucozei sîngelui.
Cu cît diabetul e depistat mai devreme, cu atît viaţa e mai uşoară. Nu ezitaţi să vă adresaţi medicului.
Apropo, pe 14 noiembrie, va fi marcată Ziua internaţională a diabetului zaharat.
Anastasia Babiuc,
medic endocrinolog, Ungheni
Vor să se termine cu „voyage-urile”
„Ce a adus preşedintele raionului Ungheni din Olanda?”. Este întrebarea care i-a pus-o consilierul raional PL, Maria Buruiană, preşedintelui Iurie Toma la şedinţa Consiliului raional din 25 octombrie curent. „Ne-am învăţat, ca de fiecare dată cînd plecăm undeva, tot să aducem cîte ceva”, a fost replica preşedintelui.
Iurie Toma însă a explicat cum a ajuns în Olanda. Se ştie că oraşul Ungheni, în comun cu Cancelaria de Stat şi PNUD, au elaborat un proiect de lege, care prevede atribuirea statutului de municipiu Ungheniului. Preşedintele raionului Ungheni a făcut parte din comisia ce a lucrat asupra proiectului respectiv.
Astfel, la invitaţia Guvernului Olandei şi a Universităţii „Erasmus” din Rotterdam, în perioada 2 – 6 octombrie, dînsul a fost într-o vizită de studiu, unde a participat la cinci ateliere de lucru.
„Voi pregăti un raport în scris despre vizitele mele în Olanda şi Finlanda. Сine va mai avea întrebări, le voi răspunde”, a spus Iurie Toma.
Dînsul a evitat să răspundă şi la o altă întrebare a Mariei Buruiană: „Din banii cui a fost efectuată vizita în Olanda?”, limitîndu-se doar să le mulţumească acelor consilieri care au grijă de banii publici.
„Haideţi să ne corectăm pe viitor”, a propus liderul fracţiunii PCRM din Consiliul raional, Haralambie Chirilov. A se corecta pe viitor, potrivit dînsului, înseamnă că preşedintele raionului să aibă atribuţia de a numi unele persoane în delegaţii, dar, totodată, să vină şi cu un deviz de cheltuieli care să fie aprobat de consiliu. În aceeaşi ordine de idei, şi un alt consilier comunist, Ion Filimon, a venit cu o propunere: „Dacă are de gînd cineva să plece peste hotare, atunci să plece la o stagiere, care i-ar fi de folos în activitatea sa. În rest, sînt categoric împortivă ca, în situaţia financiară precară în care se află raionul Ungheni, să începem cu voyage-urile. Nu reuşeşete avionul să aterizeze din Finlanda, că urcăm în altul şi plecăm în Olanda. Trebuie să terminăm cu aceste călătorii şi să începem să rezolvăm problemele raionului”.
Natalia Junghietu
Împlinirea unui vis şi memoria foştilor represaţi
Cu ani şi ani în urmă, unei învăţătoare din Frumoasa Călăraşilor i s-a arătat un vis care, acum cîteva zile, a devenit realitate.
„Se făcea, povesteşte Eudochia Vrînceanu, că eu, fiind încă vie, m-am pomenit printre persoane cunoscute, care însă decedaseră deja. La un moment dat, a venit în zbor, pe o pasăre aurie, Iisus Hristos, iar de altundeva – Maica Domnului, care s-a adresat morţilor: „Printre voi este un om viu, care va ridica o răstignire, consemnînd astfel numele Domnului şi promovînd învăţătura Lui”.
De atunci, susţine învăţătoarea, nu a mai părăsit-o gîndul să înalţe o răstignire, mai ales că în vis i se arătase şi locul excat unde trebuia s-o instaleze. Duminica trecută, visul ei a devenit realitate. În prezenţa mai multor vecini şi invitaţi din afara satului, răstignirea, amplasată chiar lîngă fîntîna din care ia apă Eudochia Vrînceanu, dar şi toată mahalaua, a fost sfinţită. „Laudă Domnului şi celor care m-au susţinut”, a spus învăţătoarea.
Apropo, s-a decis ca fîntîna respectivă să fie numită „Fîntîna represaţilor” – în memoria bunilor gospodari din sat, ridicaţi şi duşi în „Siberii de gheaţă” în anii 40 ai secolului trecut. Pe crucea de alături va fi instalată o placă, cu numele celor supuşi represiunilor staliniste. „Noi facem toate acestea pentru generaţiile viitoare, care trebuie să-şi cunoască predecesorii, trebuie să-şi cunoască trecutul, fie bun, fie mai puţin bun”, a opinat Eudochia Vrînceanu.
Prezent la eveniment, primarul satului, Grigore Ciobanu, i-a mulţumit, în numele comunităţii, consătencei sale, pentru gestul ei. Chiar dacă a trecut de vîrsta 70 de ani, ea rămîne mereu activă, fiind aşa cum a fost toată viaţa: un îndrumător al multor săteni mai tineri.
În luările lor de cuvînt, invitaţii la ceremonie, foşti represaţi, printre care şi vicepreşedintele raionului Călăraşi, Petru Cosoi, au evocat evenimentele de tristă faimă din perioada 1917-1990 şi, în special, cele două valuri masive de represiuni din 1941 şi 1949.
Fosta învăţătoare, Eudochia Vrînceanu, profund impresionată de atmosfera ce domnea, a compus ad-hoc şi un cuplet dedicat celor deportaţi, care şi acolo, în străinătatea ostilă, s-au comportat ca adevăraţi gospodari: „I-au trimis ca pe tîlhari -/ Ei s-au făcut gospodari./ I-au primit ca şi pe hoţi -/ Ei s-au făcut patrioţi”. Nimeni şi nimic nu i-a putut să-i îngenuncheze.
Tudor Josanu
La Ungheni s-a vorbit din nou despre Efim Junghietu
Nici în ”brumărelul” din acest an unghenenii nu l-au dat uitării pe pămînteanul lor: folcloristul Efim Junghietu, originar din Petrești, care, pe 18 octombrie, ar fi împlinit 73 de ani.
Dacă, anul trecut, a avut loc ediţia a III-a a Festivalului folcloric ”Efim Junghietu”, acum și-au dat întîlnire, la un colocviu etnofolcloric, dedicat vieții și activității regretatului folclorist, elevi de la Liceul ”Gaudeamus” din Petrești, gimnaziul din Todirești și Liceul ”Mihai Eminescu” din Ungheni. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida Secției raionale de cultură, pe 26 octombrie, cu genericul: ”Un destin, un festival, o amintire și un singur nume, Efim Junghietu”.
”Folclorul este un gen de artă frumos, dar și adînc. De aceea ne-am gîndit să pătrundem în profunzimea lui prin activități la care să se implice tînăra generație”, a declarat Eugenia Baroncea, șefa Secției cultură Ungheni. Dînsa s-a arătat încrezută că viitorul tradițiilor și folclorului autentic este anume în mîinile tinerilor.
În calitate de oaspeţi la eveniment au fost specialiști de la Centrul Național de Promovare și Conservare a Patrimoniului Cultural și Imaterial, în frunte cu directoarea Diana Dicusarî, scriitorul Ștefan Sofronovici, vicepreședintele raionului Ungheni, Petru Langa, ex-președintele raionului, Ion Harea, și fiica regretatului folclorist, Elena Junghietu.
Cei prezenți au avut ocazia să admire şi o expoziție de fotografie cu momente frumoase de la edițiile Festivalului ”Efim Junghietu”.
”E îmbucurător faptul că cei ce gustă din slova populară se adună aici în fiecare an”, a remarcat Elena Junghietu. Ideea a fost continuată și de Diana Dicusarî, care a subliniat: ”Raionul Ungheni este, poate, cel mai frumos la felul în care-și păstrează tradiția, autenticul, folclorul”.
Ina Landa