Chiar la intrarea în satul Todireşti, în partea dreaptă, se vede, aşa cum spune primarul comunei, Victor Baltag, un tablou nu tocmai plăcut. Cîndva, acolo era amplasat un depozit de pesticide. Cînd a fost desfiinţat colhozul, prin anii 90 ai secolului trecut, a rămas inutil şi depozitul respectiv.
Ploile, gerurile şi arşiţa şi-au făcut treaba. Acum, din clădirea de odinioară au rămas doar ruinile. Pereţi pe jumătate distruşi, înconjuraţi de o vegetaţie de invidiat… Cresc buruienile ca pe drojdii aici. E un piezaj dezolant.
Primarul spune că nu poate face aici ordine, nu poate lichida fostul depozit, oricît de mult şi-ar dori. Dar îşi doreşte. „Dacă aş putea, l-aş demola imediat, pentru că mă ajunge capul cum s-o fac”, spune. Iată soluţia dînsului: să fie săpată o groapă adîncă, unde să fie îngropate toate rămăşiţele fostului depozit de pesticide. Se poate face cu uşurinţă cu ajutorul unui buldozer.
Teoretic, e simplu. Nu şi practic. Depozitul cu pricina a revenit, la desfiinţarea colhozului, drept cotă valorică unui număr de 153 de todireşteni. Chiar dacă nu au avut parte de el, totuşi, e al lor. Conform legii, toţi 153 trebuie să cadă de acord să-l demoleze, sau să-l reconstruiască, sau să-l doneze. Între timp, unii dintre ei au decedat, nereuşind să facă acte de moştenitor pentru urmaşii lor.
Deocamdată, nu s-a găsit soluţia, astfel că iniţiativa de a lichida fostul depozit în prezent, nu prea are sorţi de izbîndă. Anterior, un agent economic a vrut să cumpere terenul pe care se află depozitul, dar a renunţat. Prea multe drumuri trebuia să facă, prea multe „hîrtii” trebuia să perfecteze.
Medicii igienişti însă bat alarma. Nici o hîrtie, nici un buldozer nu poate salva situaţia, iar sănătatea oamenilor continuă să fie pusă în pericol.
Referindu-se la fostul depozit de pesticide din Todireşti, Nicolae Deliu, medic igienist la Centrul Sănătate Publică Ungheni, a declarat: „Trebuie întreprinse măsuri speciale de izolare a acestuia, căci îngroparea a ceea ce a rămas din el nu e o soluţie”.
E nevoie de alte măsuri, căci fostul depozit de pesticide, potrivit medicului, chiar dacă a fost demolat, chiar dacă de 20 de ani nu mai funcţionează, continuă să reprezinte un pericol foarte mare pentru sănătatea populaţiei atît din regiunea respectivă, cît şi pentru locuitorii oraşului Ungheni. „În apropierea depozitului curge pîrăul Vladnic, apele căruia sînt pline cu nitraţi. Se ştie că Vladnicul se revarsă în Prut, de unde este alimentat cu apă tot oraşul Ungheni”, explică Nicolae Deliu.
În plus, depozitul reprezintă un pericol şi prin mirosul pătrunzător pe care-l emană chimicalele. Astfel, şi aerul de aici e în permanenţă poluat.
Primarul Victor Baltag, la rîndul său, susţine că lumea din sat nu este deranjată absolut deloc de acest miros, iar păşunatul este un lucru obişnuit în această zonă, cu atît mai mult că nu au fost depistate cazuri de deces al animalelor din această cauză.
„Orice suflet viu trebuie să stea la kilometri distanţă de acest obiect, pentru că în jurul lui totul este poluat: şi solul, şi aerul. Este o neglijenţă totală a populaţiei să permită păşunatul în acea zonă”, spune Nicolae Deliu. Dînsul are şi o explicaţie, de ce nimeni nu se deranjează de situaţia creată: „Această neglijenţă este din cauza neştiinţei şi proastei informări a populaţiei de către autorităţile publice locale”.
Potrivit specialiştilor, astfel de depozite au existat aproape în toate localităţile raionului. Unele dintre ele au fost demolate, însă, chiar şi aşa, locurile unde au fost amplasate acestea continuă să rămînă un pericol pentru sănătatea populaţiei.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Legumele de sezon: ce beneficii ne aduc
Legumele-vedetă: vinetelele, varza, ardeiul gras, roşiile şi castraveţii, au proprietăţi remineralizante, antialergice, antivirale şi anticancerigene.
Vinetele au puţine calorii, în schimb sînt săţioase şi potolesc repede foamea. Datorită conţinutului bogat de acid clorogenic, vinetele au proprietăţi anticancerigene, antimicrobiene, anticolesterol şi antivirale. În privinţa substanţelor amare din compoziţia acestei legume, specialiştii semnalează efectele lor benefice asupra metabolismului şi a sistemului imunitar.
Un fapt mai puţin ştiut: dieta cu vinete creează o stare de linişte şi de relaxare.
Castravetele este un aliment-medicament indicat în tratarea iritaţiilor la nivelul căilor respiratorii şi urinare, dar şi în calmarea durerilor abdominale.
Roşiile sînt bogate în antioxidanţi, cum ar fi vitaminele A, C şi licopenul. Dieta cu roşii creşte imunitatea, contribuind şi la menţinerea nivelului de energie. Datorită acestor atu-uri, roşiile constituie un supliment alimentar benefic, recomandat suferinzilor de cancer şi de HIV\SIDA.
Ardeii graşi au efecte terapeutice remarcabile: sînt antioxidanţi, antialergici, anticancerigeni şi contribuie la revigorarea sistemului nervos. Sînt benefici pentru imunitate. Specialiştii recomandă consumul ardeiului gras şi în cazul suferinzilor de astm şi depresie.
Varza este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antiseptic, depurativ, purgativ şi antianemic. Varza albă stimulează capacitatea de detoxifiere a ficatului, iar prezenţa vitaminei B3 din compoziţia legumei reglează respiraţia celulară şi funcţiile sistemului nervos.
Rețete culinare. Vinete umplute
Ingrediente:
4 vinete, 500 gr carne tocată de vită, 2 felii de pîine, o ceșcuță cu lapte, 2 ouă, 2 foi de dafin, pătrunjel.
Pentru sos: 750 ml sos de roşii, un pahar cu vin alb, o ceapă, ulei.
Mod de preparare:
Se taie ceapa mărunt si se căleşte în ulei. Se stinge cu sosul de roşii amestecat cu vin, se presară un praf de sare şi se lasă să scadă puțin. Într-un castron, se amestecă ouăle, carnea tocată, pîinea înmuiată în lapte şi stoarsă. Se spală vinetele, se taie în jumătate, pe lungime. Cu ajutorul unei lingurițe se îndepărtează cu grijă pulpa şi se umplu vinetele cu amestecul din carne. Se așează într-o tavă şi se toarnă deasupra sosul de roşii.
Se lasă la cuptor, la foc moderat, aproximativ o oră. Spre final, se adaugă şi foile de dafin. Pofta bună!
Lucrează cu un aparat roentgen de la Papură-Vodă
De mai bine de 40 de ani, zeci de mii de călărăşeni trec examenul fluorografic la unul şi acelaşi aparat roentgen. A fost bun prin anii 60-70 ai secolului trecut. Acum, e depăşit de timp şi uzat.
“Este, probabil, unul dintre cele mai vechi aparate de acest gen din republică”, susţine Nicolae Lupu, directorul Centrului de Sănătate Călăraşi, în gestiunea căruia se află aparatul roentgen. “Fireşte, dat fiind vîrsta “venerabilă” a lui, se comit foarte multe erori”, continuă dînsul.
Potrivit specialiştilor, din cauza stării lui tehnice, este depăşită norma permisă de iradiere a celor care se folosesc de el. În plus, există suficiente cazuri cînd rezultatele examenului fluografic sînt denaturate, inducînd medicii în eroare. Şi, în final, pentru a-l menţine într-o stare cît de cît funcţională, anual se cheltuie circa 100 de mii de lei pentru reparaţii.
Nicolae Lupu mai spune că, de ani buni, instituţia depune proiecte în speranţa că va obţine finanţarea necesară pentru achiziţionarea unui nou aparat. Norocul nu le-a surîs niciodată.
Au apelat şi la Ministerul Sănătăţii, solicitînd alocarea banilor pentru procurarea acestuia. “Din păcate, nu am fost înţeleşi şi susţinuţi nici chiar atunci cînd am propus o variantă de compromis: ministerul să aloce un million de lei, iar noi, în colaborare cu Consiliul raional, să contribuim cu restul – circa jumătate de milion de lei. Nu a mers nici de această dată”, spune Nicolae Lupu, după care face o remarcă: “Nu m-aş mira, dacă şi noi, într-o bună zi, vom deveni protagoniştii unui filmuleţ plasat pe internet, care să scandalizeze opinia publică, aşa cum s-a întîmplat în cazul Spitalului republican pentru copii “Valentin Ignatenco”, unde se foloseau în operaţii instrumente total neadecvate”.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Le-a venit de hac deşeurilor
Primarul de Boghenii Noi, Gheorghe Filipovici, le-a venit de hac deşeurilor menajere din comună. În ultima sîmbătă a fiecărei luni, pe la poarta fiecărui sătean trece fie un tractor, fie o căruţă şi adună sacii cu gunoi, depozitaţi chiar de gospodari.
„Oamenii ştiu că în saci trebuie să pună doar gunoi menajer – o farfurie stricată sau o sticlă, dar nu resturi alimentare”, explică primarul. Pentru aceste servicii, localnicii nu scot din buzunar nici măcar un leu. „Nici nu s-a discutat vreodată despre o taxă anume pentru evacuarea deşeurilor. În prezent, oamenii, de bună voie, achită cîte cinci sau zece lei pentru amenajarea teritoriului. Această taxă nu este, deocamdată, obligatorie. Va fi de la anul viitor”, spune primarul.
Pentru evacuarea gunoiului menajer, primăria scoate din „haznaua” sa circa 5500 de lei anual.
Chiar dacă, iniţial, lumea nu prea era obişnuită cu această metodă de colectare a deşeurilor, continuînd să le arunce pe marginea drumului sau în alte locuri neautorizate, acum situaţia s-a schimbat. „Este adevărat, încă nu toţi au înţeles, dar o bună parte din populaţie este deja conştientă şi chiar ne mulţumeşte pentru iniţiativă”, susţine primarul.
Pentru cei ce aruncă gunoiul la nimereală este prevăzută o amendă care variază între 200 şi 400 de lei. Deja au fost cazuri cînd oamenilor li s-a aplicat această amendă.
„Vreau să le arăt localnicilor că se poate de trăit frumos şi de făcut ordine în satele noastre”, a spus, în încheiere, Gheorghe Filipovici.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Cine, totuşi, se face vinovat?
Colegiul Ministerului Sănătăţii, printr-o decizie a sa din 25 iunie curent, cere Consiliului raional Călăraşi să-l demită pe Nicolae Lupu, directorul Centrului Medicilor de Familie din Călăraşi. Motivul – implicare insuficientă în actiivitatea de combatere a tuberculozei în raion.
Ilie Rău, preşedintele raionului, a declarat pentru “Expresul” că se cunoaşte de mult timp situaţia în ceea ce priveşte incidenţa prin tuberculoză la Călăraşi, dar că nu poate fi de acord ca Nicolae Lupu, de unul singur, să fie făcut responsabil de această stare de lucruri.
Dînsul a adus, pentru confirmarea afrimaţiei sale, şi argumentele de rigoare: “Vorba e că, în baza unei strategii a Ministerului Sănătăţii, noi am reformat sistemul de asistenţă medicală primară. Am constituit, pentru început, patru centre de sănătate autonome. Ulterior, au mai fost constituite alte trei centre similare, astfel că Centrul Medicilor de Familie, în formula sa iniţială, nu mai există. În această situaţie, nu găsesc logică cererea Colegiului ministerului de a-l demite pe Nicolae Lupu”.
Şi Vasile Timofte, vicepreşedintele raionului, responsabil de domeniul ocrotirii sănătăţii, care urmează să examineze documentele primite recent de la Ministerul Sănătăţii, a opinat că nu doar Nicolae Lupu poartă răspundrea integrală pentru ravagiile tuberculozei la Călăraşi.
Pentru a elucida temeinic cauzele situaţiei create şi soluţiile de redresare a acesteia, dînsul a promis că, în scurt timp, îi va convoca într-o şedinţă pe toţi conducătorii instituţiilor medico-sanitare din teritoriu, pe specialiştii ftiziatri şi pulmonologi din raion.
“Nu ştiu care vor fi concluziile, dar sper să aflăm în ce măsură se face vinovat de situaţia creată Nicolae Lupu care, urmare a reformei făcute, de mult nu mai are în sarcină coordonarea activităţii structurilor autonome”.
De notat că raionul Călăraşi deţine întîietatea în republică la numărul de cazuri de tuberculoză, rata fiind de 157,3 la 100 de mii de locuitori, media pe ţară fiind de 114,8.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
A fost semnat contractul de finanţare a construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni
Astăzi, 8 august curent, a fost semnat contractul de grant în valoare de 7 milioane Euro, finanțat de Uniunea Europeană, dintre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni.
Republicii Moldova îi revin 3 milioane de Euro pentru interconectarea reţelelor de gaze.
Începutul lucrărilor este preconizat pentru data de 27 august. La eveniment vor participa Prim-miniştrii Republicii Moldova și României – Iurie LEANCĂ și Victor PONTA.
Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârşitul anului 2013.
Lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni este unul din angajamentele Prim-ministrului Iurie LEANCĂ pentru primele 100 de zile.
Sursa: gov.md
Au fost desemnați cei mai buni maiștri finisori
Artă, măiestrie și imaginație – asta li s-a cerut participanţilor la un concurs inedit, ce a avut loc în premieră la Ungheni, pe 26 iulie.
O companie de materiale de construcţie, Supraten, în parteneriat cu magazinul de profil ”Decor”, a organizat un concurs pentru cei mai buni maiștri finisori din raioanele Ungheni și Nisporeni. La start s-au prezentat 15 meșteri, printre care și două femei-meșterițe.
A venit să le ureze succes concurenţilor și Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, îndemnîndu-i să dea dovadă de curaj și să aplice cunoștințele la maximum în practică.
O bună parte dintre ei au recunoscut că au învățat meseria la ”școala vieții”, în străinătate, unde lucrătorii în construcții sînt la mare căutare. ”Practica mea în acest domeniu s-a produs la Moscova și a durat vreo zece ani. Am fost nevoit să învăț pentru a mă hrăni. Iată că şi azi mă hrănesc din această meserie, dar acasă”, a mărturisit Lilian Merlan din Grozești.
Din meseria de meşter în constructor se hrăneşte şi Petru Artemi din Ungheni, chiar dacă este licenţiat în drept. Nu regretă de alegerea făcută. ”E mai bine plătită. În plus, mă simt mai liber în ceea ce fac”, a explicat dînsul.
Concursul a durat trei ore, timp în care participanții au avut libertate deplină să creeze, pe cinci suprafețe, reliefuri și forme diferite cu ajutorul a cinci feluri de materiale de construcție. Instrumentele de lucru le-au fost oferite ulterior în dar. Cei mai iscusiți dintre ei au beneficiat şi de premii, fondul total de premiere fiind de 15 mii de lei.
Cel mai bun a fost declarat ungheneanul Sergiu Bulancea, el fiind urmat de Radu Bețianu şi Petru Artemi. Primii doi vor participa, în toamnă, la etapa naţională a concursului respectiv şi se vor bate pentru premiul mare, în valoare de 30 mii de lei.
S-au întrecut la făcut desene cu ajutorul vopselelor Supraten și zece copii de la Școala de arte plastice din Ungheni. Şi ei au primit premii din partea organizatorilor.
UNGHENI | Ina Landa
Tariful apei din orașul Ungheni printre cel mai mic din republică
De la 1 august 2013 locuitorii orașului Ungheni vor achita 5 lei și 84 bani pentru un metru cub de apă, cu 84 bani mai mult. O decizie în acest sens a fost aprobată la ședința Consiliului Orășenesc din data de 26 iulie curent.
Chiar dacă au fost operate majorări, tariful apei în orașul Ungheni rămîne a fi unul dintre cel mai mic din întreaga republică, după orașul Șoldănești unde tariful este cu 44 de bani mai mic, constituind 5 lei și 40 bani.
Dacă unghenenii achită pentru un metru cub de apă 5 lei și 84 bani, atunci locuitorii orașului Nisporeni achită îndoit -12 lei pentru m3 și aproape triplu plătesc călărășenii și anume 16 lei și 50 de bani. Consumatorii din Orhei achită 14 lei și 85 de bani pentru un metru cub de apă, iar chișinăuienii- 8 lei și 6 bani. Pentru un metru cub de apă cetățenii municipiului Bălți trebuie să scoată din buzunar 11 lei și 08 bani, iar cei din Leova- 11 lei și 60 de bani. Cel mai scump pentru un metru cub de apă plătesc locuitorii orașului Hîncești- 18 lei și 40 bani.
Astfel, pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare unghenenii achită 11 lei și 42 bani pentru m3, cei din Strășeni- 25 lei și 30 bani, iar consumatorii din orașului Ceadăr-Lunga- 32 lei și 40 bani pentru metru cub.
Menționăm că, majorările au fost operate ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru energie electrică, pentru materialele de purificare, etc. ”Sunt costuri care, pe parcursul anilor, au crescut în valoare, pe cînd prețul apei livrate a rămas practic unul ce nu mai justifică cheltuielile” a menționat Petru Scutaru, director-interimar ÎM ””Apă-Canal Ungheni”.
Primăria Ungheni
Creșterea prepelițelor – afacere profitabilă pentru pensionari
Au ieșit la pensie, dar nu au de gînd să stea cu mîinile în sîn și să aștepte ajutor de la stat sau de la copii. Nu este în firea lor.
Soții Vera și David Manole din Bărboieni sînt foști profesori la școala din sat, dar, de un an încoace, și-au schimbat profilul și s-au apucat să facă business de familie. Au început să crească prepelițe.
În scurt timp, vestea că vînd ouă de prepeliţe a ajuns și în satele vecine. În prezent, nu mai au probleme unde să-și comercializeze marfa atît de vestită pentru proprietățile sale terapeutice. Cumpărătorii vin direct acasă la familia Manole, pentru a cumpăra ouă, dar și prepelițe.
”La început, am cumpărat cîteva prepelițe, ca să avem ouă pentru întremarea sănătății proprii”, povestește David Manole, în vîrstă de 67 de ani. S-a convins foarte repede în efectul miraculos al ouălor de prepelițe, consumînd în fiecare dimineață, pe nemîncate, cîte cinci ouă crude, amestecate cu miere de albine și oțet de mere. ”Azi mă simt de parcă aș avea 16 ani”, spune zîmbind pensionarul.
Mai apoi, cînd a văzut că aceste păsări se înmulțesc foarte repede, a hotărît să-și dezvolte afacerea, ajungînd la trei sute de capete. Mai mult, zice gospodarul, nu-i trebuie, deoarece nu dispune de spațiu pe care să-l poată încălzi pe timp de iarnă. În cuștile meșterite de el acum cresc două specii de prepelițe: albe engleze – ouătoare, și faraon – bune de carne.
Soții Manole susțin că profitul afacerii lor este pe măsura așteptărilor. ”Matematica e simplă: un ou costă un leu. Dacă este pentru incubație atunci prețul este de 1,5 lei. Într-un an, o prepeliță poate scoate pînă la 300 de ouă. Calculaţi și singuri cîte ouă vor face 300 de păsări”, ne îndeamnă David Manole. Şi mai convenabilă, potrivit dînsului, este vînzarea unei păsări, căci o prepeliţă costă 30 de lei.
Îi întreb, la final, pe Vera și David Manole care este secretul succesului afacerii lor. Mi-au răspuns într-un glas și fără ezitare: ”Doar prin muncă și voință poți obține rezultate bune”.
Chiar dacă cea mai mare parte din viață a fost profesor, David Manole zice că a făcut în paralel și căciuli, și butoaie din lemn. Nu i-a fost rușine să muncească şi cu sapa. De aceea, azi, își trăiește bătrînețile în liniște și fără lipsuri.
NISPORENI | Ina Landa
ULTIMA ORĂ. Poliția a dat de urma fetei dispărute de la Măcărești
Știrea despre dispariția, fără urmă, a unei minore de 15 ani din satul Măcărești a ajuns în atenția a mii de vizitatori
ai site-ului Expresul.com, stîrnind un val de reflecții și discuții pe marginea acestui subiect.
O dispariție misterioasă, susţin unii. Pe 25 iulie, fata se întorcea de la o mătușă a sa, locuitoare a aceluiași sat. Acasă însă nu a mai ajuns. Scurt şi clar. Dar cîte emoţii, cîte presupuneri…
”Ea nu este în țară sau urmează să nu fie în timpul apropiat. Dacă cineva din rude citește mesajul, mă poate contacta pe Facebook”, ne scria, pe 31 iulie, o oarecare Tecusa Tanase.
Am contactat-o noi. Nu a putut, de fapt, spune nimic concret.
Călin Mărgărint i-a adresat şi el un mesaj Tecusei Tănase: „Sînt verişorul fetei care a dispărut. Ce informaţie deţineţi de faceţi aşa afirmaţii îndrăzneţe?”.
Peste cîteva zile, cineva i-a scris în privat administratorului site-ului, Vitalie Harea: cică, fata nu mai este în viață.
Ne-am deplasat imediat la Măcăreşti. Era vineri, 2 august. Prima destinație a fost chiar primăria locală. Eram sigură că acolo voi afla mult mai multe detalii despre această dispariţie. Dar… angajaţii pe care i-am întîlnit în primărie ne-au spus că au aflat despre cazul respectiv chiar de pe site-ul Expresul.com. Un cerc vicios, nu alta.
Am discutat şi cu cîţiva localnici care, la acea oră, erau în holul primăriei. Am aflat că fata ce a dispărut face parte dintr-o familie bună, de gospodari. Părinţii ei sînt plecaţi la munci în Rusia. Ea a rămas acasă, împreună cu fratele ei mai mare, în vîrstă de 19 ani. E adevărat, îi mai supraveghea o mătuşă de-a lor.
”Iaca așa se întîmplă cînd copiii sînt lăsați fără grija părintească”, făcu o remarcă, la un moment dat, o femeie, care nu a dorit să se prezinte, atunci cînd a aflat că sînt ziaristă. A spus doar că dispariţia fetei de acasă nu este altceva decît o consecință a plecării părinţilor ei în lumea mare după bani lungi.
Cam atît am reuşit să aflu în acea zi. Luni de dimineaţă, pe 5 august, l-am contactat telefonic pe Radu Rudcov, polițist de sector la Măcărești. „Fata este dată oficial în căutare, iar afirmaţia că nu ar fi în viaţă este falsă”, a spus dînsul din start. Apoi, a relatat că oamenii legii au început investigaţiile. Deocamdată, au aflat că, în ziua dispariţiei, ea a fost văzută la gara auto din Ungheni, unde a sosit cu autobuzul de rută Chișinău-Nisporeni-Ungheni. Era îmbrăcată într-o cămaşă de culoare roz şi pantaloni galbeni.
Urma însă i-a fost pierdută, ca peste o săptămînă, mai exact, pe 1 august, adolescenta să iasă la legătură, prin intermediul unei rețele de socializare, cu o prietenă din sat.
”Fata i-a comunicat amicei sale că este vie și nevătămată, dar nu a dorit să divulge locul aflării sale, și nici ziua în care va reveni acasă”, a menționat Radu Rudcov. Potrivit poliţistului, versiunea precum că minora a părăsit țara nu are temei, deoarece fata nu deținea pașaport sau vreun act de identitate.
”Sîntem în continuare în căutarea ei”, a încheiat Radu Rudcov.
7 august. Înainte de a trimite ziarul la tipografie, decidem să-l contactăm încă o dată pe poliţistul de sector. Poate au apărut noi date despre această dispariţie misterioasă.
Nu am dat greş. Radu Rudcov ne-a anunţat că fata a fost găsită cu o zi înainte – la Molovata Nouă, raionul Dubăsari. Plecase acolo la un prieten pe care şi-l făcuse prin intermediul internetului. A explicat că a fugit de acasă, pentru că fratele ei o ţinea din scurt.
În prezent, fata e la Măcăreşti. Atît ea, cît şi prietenul ei din Dubăsari, au trebuit să dea explicaţii poliţiei. Ea – pentru că a fugit de acasă, el – pentru că a tăinuit locul aflării ei.
UNGHENI | Ina Landa
Au promovat cu brio imaginea Ungheniului în lume
Fotografii: Victor Gaibu
Unghenenii i-au învăţat pe lituanieni româna. Pe piaţa centrală a oraşului Siauliai, sute de oameni scandau în unison: „Mul-ţu-mesc!”. Şi asta, după evoluarea ansamblului de cîntece şi dansuri populare „Drăgaica” de la Casa raională de cultură Pîrliţa, Ungheni.
Evoluţii de nota zece
„Au fost emoţii de nedescris. Am plîns de bucurie, de mîndrie pentru artiştii noştri. Ei au fost, de data aceasta, impecabili”, avea să mărturisească, după revenirea acasă, Maria Bolotovici, directoarea Casei raionale de cultură. „A fost frumos. Avem numeroase materiale video şi foto care demonstrează că am reprezentat cu brio atît Ungheniul, cît şi republica în întregime”, a spus şi Eugenia Baroncea, şefa Direcţiei cultură şi turism Ungheni, vădit satisfăcută de prestaţia artiştilor pîrliţeni. Potrivit dînsei, a fost prima deplasare de asemenea anvergură, în ultimii patru ani, organizată de Direcţia cultură Ungheni.
Artişti, oficiali, spectatori
În Lituania s-au deplasat 40 de persoane, printre care oficiali, susţinători ai culturii unghenene, dar şi membrii ansamblului de cîntece şi dansuri populare „Drăgaica”. „Ne pare rău că nu am luat mai multe persoane cu noi, căci ar fi avut ce vedea, ce prelua de la lituanieni”, a remarcat Eugenia Baroncea. Oricum, gazdele, susţine dînsa, nu ar fi cheltuit mai mult, pentru că oaspeţii au fost cazaţi într-un cămin, iar hrana a fost modestă. „Şi acest lucru ar trebui să-l învăţăm de la lituanieni – să fim mai temperaţi, mai modeşti şi să nu cheltuim prea mulţi bani pentru mese copioase”, a menţionat oficialul.
Noi relaţii, dar şi probleme interne
Pe lîngă spectacolele extraordinare, prezentate de pîrliţeni, a fost pusă şi temelia unor noi începuturi, unor noi relaţii. „S-au apropiat de noi şi oficialii belaruşi, care ne-au invitat la un festival al lor, în toamnă. Şi reprezentanţi ai culturii sîrbe au discutat cu noi în eventualitatea participării noastre la un festival de-al lor. Cei din Siauliai deja ne-au invitat pentru anul viitor. Este impresionant”, a spus Eugenia Baroncea, exprimîndu-şi, totodată, dezamăgirea pentru atitudinea unor oficiali ungheneni faţă de cultură: „Avem nevoie de susţinere. Din păcate, în prezent, n-o prea avem. E regretabil şi faptul că auzim unele interpretări şi comentarii care chiar nu-şi au rostul şi locul”.
Pentru a-şi argumenta afirmaţiile, dînsa a venit şi cu un exemplu. Despre invitaţia la acest festival folcloric în Lituania Direcţia cultură a aflat întîmplător. „Urma sa plece altcineva, niște copii de la Direcția Învățămînt, din cîte am înţeles. Am văzut invitația şi am insistat să mergem noi, căci avem numeroase colective artistice, formaţii folclorice foarte bune, care au ce arăta”. Mai mult ca atît, o invitaţie similară, la acelaşi festival folcloric din Lituania, a venit şi anul trecut. Nu s-a ştiut despre ea la Direcţia cultură. A plecat o echipă care, în majoritate, nu avea nimic în comun cu folclorul. De aceea nici prestaţia nu a fost una de marcă. „Păcat. Or, la asemenea acţiuni culturale trebuie să meargă cei ce au ce arăta cu adevărat, cei ce trebuie să preia noi experienţe în activitatea lor, să promoveze imaginea raionului şi republicii”, a opinat Eugenia Baroncea.
Pe cînd un festival la Ungheni?
Fiind întrebată dacă un asemenea festival de anvergură, cu invitaţi din numeroase ţări, ar fi posibil şi la Ungheni, dînsa a răspuns fără pic de ezitare: „E posibil, doar cu condiția să avem susținere din partea conducerii raionului. Să nu spunem, de fiecare dată, că nu avem bani. Putem face lucruri frumoase și cu surse mici. Am demonstrat-o la Festivalul fagului de la Rădenii Vechi, pe care l-am organizat, în premieră, în acest an”. [wzslider]
UNGHENI | Lucia Bacalu
Pădurari din tată în fiu
Şase dinastii de silvicultori numără azi raionul Nisporeni. Sînt dinastii bine puse pe picioare, formate de ani buni şi din cîteva generaţii.
Cu mulţi ani în urmă, la Cioreşti, a pus baza unei astfel de dinastii pădurarul Gheorghe Movileanu. Dînsul i-a transmis meseria fiului Vasile, iar acesta, la rîndul său – feciorului Ion.
Nu putea o asemenea dinastie să dispară. Reprezentantul celei de-a patra generaţii, Sergiu, el fiind feciorul lui Ion, nepotul lui Vasile şi strănepotul lui Gheorghe, a ajuns mai departe, activînd, în prezent, la Agenţia „Moldsilva”, la Chişinău. Zice însă că la bătrînețe tot pădurar se va face.
Pădurea le-a fost și casă și masă decenii la rînd. De-a lungul timpului, au stat la straja pădurii, dedicîndu-i cei mai frumoși ani din viață. ”Profesia de pădurar nu se învață într-o zi. În plus, implică mari sacrificii – trebuie să poți să trăiești şi să rezişti o viață izolat de comunitate”, mărturisește Ion Movileanu, pădurar din generația a treia. Dînsul s-a dedicat totalmente acestei profesii și nu regretă alegerea făcută. Ba mai mult, au ales să se facă pădurari încă doi frați ai săi, Gheorghe şi Dumitru, iar o soră a devenit soție de pădurar.
Nimeni nu poate explica exact prin ce anume i-a cucerit pădurea. Probabil, nici nu trebuie, căci, pentru a fi un pădurar adevărat, trebuie să te identifici cu această minune a naturii, să trăieşti cu ea.
Ion Movileanu cunoaște fiecare copac de pe cele 400 de hectare de pădure pe care le are în gestiune. Ştie și copacii care au fost plantaţi cîndva de bunelul său, de tata. ”Pe timpuri, meseria de pădurar era cu mult mai grea, căci lipsea tehnica performantă. Acum e mai simplu din acest punct de vedere”, povestește pădurarul. Dar e şi complicat. Tot mai multe probleme le fac braconierii. Ucid animale, taie copaci, căci şi ei sînt înarmați pînă-n dinți cu tehnica necesară. În plus, le fac o imagine proastă şi celor înfrăţiţi cu pădurea. ”Deseori, sîntem învinuiți că am efectua noi tăieri ilicite. Recunosc, există şi asemenea cazuri, dar, în majoritate, o fac braconierii. Noi ne ocupăm de regenrarea pădurii, de aceea tăierile sînt planificate şi absolut legale”, explică dînsul.
În ceea ce priveşte dinastia pădurarilor din neamul Movilenilor, aceasta, cu siguranţă, va continua. Vine din urmă o nouă generaţie, a cincea la număr. Ion Movileanu are, în prezent, doi nepoței frumoși, unul din care deja se vede pădurar.
NISPORENI | Ina Landa
Chiriile: cererea e mai mare decît oferta
Referindu-ne la posibilitatea închierierii unui spaţiu locativ în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, vestea bună e că preţurile au rămas neschimbate, adică aceleaşi ca în anul 2012. Vestea proastă e că cererea e mai mare decît oferta. Prea puţine anunţuri de dare în chirie a vreunui spaţiu locativ am găsit pe site-urile specializate, dar şi în locurile unde sînt afişate anunţuri de acest gen.
Cu 50 de euro pe lună, poţi găsi un spaţiu locativ şi la Călăraşi, şi la Ungheni. Totuşi, există şi anumite diferenţe. La Ungheni e o varietate mai mare şi ai de unde alege un apartament pentru un trai decent. Sînt locuinţe atît pentru cei cu bani mulţi, dar şi pentru cei cu bani mai puţini. Astfel, pentru o garsonieră, indiferent de zona în care este amplasată, chiriaşul trebuie să scoată din buzunar de la 600 pînă la 1500 de lei, în dependenţă de condiţiile care i se oferă. Există oferte şi pentru apartamente cu două odăi, ce-i drept – mult mai puţine. Preţul minim pentru chirie este de 1000 de lei lunar.
La Călărași, locuințele oferite în chirie sînt, în mare parte, apartamente. Dar nici casele la sol nu sînt neglijate. Chiriașii sînt, preponderent, familii tinere. Potrivit informațiilor oferite de către proprietari, plata pentru chirie este stabilită în funcție de suprafață locativă. Suma minimă pe care trebuie s-o scoată lunar din buzunar un chiriaş la Călăraşi ar fi de 400 de lei. Cele mai ridicate preţuri sînt pentru locuințele din centrul orașului, acestea fiind de circa 50 de euro.
De notat că prețul la chirie variază în funcție de zona în care este amplasată locuința și tipul acesteia, precum și condițiile existente.
Prioritate au, totuşi, garsonierele. În multe cazuri, oamenii au nevoie de condiţii minime pentru un trai acceptabil, astfel ca să plătească mai puţin pentru chirie.
Anunţurile, în cele mai dese cazuri, le poţi găsi la Călăraşi, ca de altfel şi la Ungheni, pe stîlpi, garduri, dar şi pe diverse panouri informative. Deocamdată, susţin proprietarii de locuinţe, acestea sînt cele mai eficiente. Internetul rămîne încă în urmă în acest sens, deşi, pe diferite site-uri specializate, apar tot mai multe şi mai multe anunţuri de închirieire, vînzare sau cumpărare a unor spaţii locative.
O situaţie mai puţin neobişnuită se atestează la Nisporeni. În internet aproape că nu există cereri pentru chiria unei locuinţe, dar nici oferte în acest sens. Poţi găsi doar anunţuri cînd cineva oferă o odaie din locuinţa sa în chirie, astfel că chiriaşul, în asemenea caz, trebuie să locuiescă sub supravegherea proprietarului. Preţul însă este destul de atractiv – 400 de lei.
Galina Chirilov, stagiară
Dat dispărut şi în căutare
Vasile Suslin, în vîrstă de 34 de ani, originar din satul Tochile, comuna Sipoteni, Călăraşi, nu a mai dat pe acasă de mai bine de două luni.
Cei apropriaţi l-au văzut ultima dată pe 24 mai curent. A ieşit din casă şi a plecat într-o direcţie necunoscută. Nimeni, pînă azi, nu ştie ce s-a întîmplat cu el şi unde este.
Inspectoratul Raional de Poliţie Călăraşi a emis o dispoziţie-orientare, prin care bărbatul este declarat persoană dispărută fără veste şi în căutare. Documentul respectiv conţine şi unii indici, care ar putea ajuta la identificarea celui dispărut.
În ziua cu pricina, era îmbrăcat într-un maiou de culoare albă cu inscripţia PUMA, în şorturi de culoare albastră, iar în picioare purta adidaşi de culoare albă. Are o înălţime de 176 cm, ochi căprui, iar din anul 2004 suferă de anomalii psihice.
Inspectoratul de Poliţie al raionului Călăraşi roagă cetăţenii care ştiu ceva despre locul aflării acestui cetăţean sau alte date relevante, să telefoneze la: 024422880, 024421597 sau 024421918.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Cinstiţi ca la carte
O satisfacţie mare se putea citi pe faţa unuia dintre cei mai mari şi renumiţi agricultori din regiune, dar şi din republică, Nicanor Buzovoi, directorul SRL „Agrosfera-BM” din Pîrliţa, pe data de 28 iulie.
În acea zi, la Pîrliţa s-au făcut totalurile secerişului 2013. Zeci de oameni implicaţi în recoltarea grîului au fost cinstiţi ca la carte. „Vă mulțumesc pentru muncă”, li s-a adresat, simplu, Nicanor Buzovoi, reamintindu-le însă că nu este încă timpul pentru relaxare. „Avem de pregătit solul pentru roada viitoare, avem de pregătit tehnica pentru recoltarea florii soarelui, a porumbului”, le-a spus.
Roada este îmbucurătoare. La Pîrliţa s-au recoltat, de pe cele 889 de hectare, o cantitate de grîu la care nici nu îndrăzneau să viseze agricultorii. „Mă bucur că nu am unde pune grîul”, avea să remarce, mai în glumă, mai în serios, Nicanor Buzovoi. Potrivit dînsului, s-au recoltat, în medie, 50 de tone la hectar. În plus, şi calitatea e una nemaiîntîlnită în ultimul deceniu – 25-30% gluten.
„A fost depusă multă muncă, au fost făcute multe sacrificii. Ca să ajungi la ceea ce s-a ajuns, trebuie, pas cu pas, să acționezi corect, rapid și eficient, să aplici cele mai înalte tehnologii şi un managemen eficient”, a dezvăluit secretele acestui succes vicepreşedinta raionului Ungheni, Iulia Pancu.
Chiar dacă recoltarea încă nu s-a încheiat peste tot, Viorel Scutaru, şeful Direcţiei raionale agricultură, şi-a exprimat convingerea că SRL „Agrosfera-BM” va rămîne cea mai bună la acest capitol în anul curent.
Peste 50 de oameni, specialişti de înaltă calificare, fie că sînt combineri, tractorişi sau şoferi, au primit, în semn de recunoştinţă, cîte un colac, o diplomă şi… un plic destul de consistent. Pentru ei, conducerea întreprinderii le-a pregătit o masă de sărbătoare şi un adevărat spectacol prezentat de artiştii amatori de la Casa raională de cultură din Pîrliţa.
UNGHENI | Lucia Bacalu
Caricatura săptămînii: Iată-aşa!
Fotografia săptămînii | La Corneşti (oraş), pe dealul mare…
Horoscop săptămînal. 5 – 11 august
Berbec
Veți căuta să fiți în centrul atenției și vă veți lăsa conduși de primele impulsuri, ceea ce nu este indicat. Financiar, veți avea numai de cîștigat.
Taur
Sînteți foarte motivați și dornici să începeți lucrul la un nou proiect. Veți reuși să aduceți echilibrul în relație, fiind dornici de stabilitate.
Gemeni
Aveți serioase motive de îngrijorare la serviciu, șefii sînt nemulțumiți, riscați să vă pierdeți credibilitatea. Ar fi cazul să reveniți pe linia de plutire.
Rac
Se prevede o săptămînă încărcată la serviciu, deși, de altfel, va fi destul de pozitivă. În plan financiar nu există momentan motive de îngrijorare.
Leu
Săptămîna în curs reprezintă o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Cu banii stați mai prost, dar totul se va rezolva.
Fecioara
Urmează cîteva zile foarte agitate, în care veți avea nevoie de întreg talentul organizatoric pentru a pune la punct un eveniment important în familie.
Balanța
Veți avea multe schimbări de făcut , nu toate plăcute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum forțate de împrejurări.
Scorpion
Sînteți angrenați în tot felul de proiecte și acțiuni în interes personal, dar care se vor dovedi a fi mai obositoare decît ați fi crezut.
Săgetător
Nimic nu pare să vă stea în cale. Aveți o putere de muncă extraordinară și sînteți foarte motivați financiar. Aveți grijă la sănătate.
Capricorn
Este de preferat să nu neglijați partenerul de viață, așa cum aveți de multe ori tendința să o faceți. E timpul să vă luați o mică vacanță.
Vărsător
O săptămînă plină de surprize în plan sentimental și răsturnări de situații. Stresul și problemele personale nu trebuie să vă afecteze sănătatea.
Pești
Veți avea parte de o săptămînă mai relaxată, la serviciu lucrurile stau bine, financiar vorbind aveți chiar mari șanse la cîștiguri neașteptate.
Călăraşiul în cursa pentru un nou statut
A venit şi rîndul oraşului Călălărași să-şi prezinte bunele practici. Au cu ce şi au cu cine.
De data aceasta, au pus accent pe Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului pentru anii 2012-2016, elaborată cu ajutorul societăţii civile.
„De la mic la mare, locuitorii au participat la focus-grupurile și discuțiile organizate de administrația publică locală, identificînd cele mai actuale probleme ale comunității ce necesită a fi soluționate”, se arată într-un comunicat de presă al Programului Bunelor Practici ale autorităților publice locale (PBP) din cadrul IDIS „Viitorul”.
Echipa programului respectiv s-a deplasat, pe 24 iulie, la Călăraşi, pentru a se convinge dacă e aşa sau altfel. Aici au luat cunoştinţă nu doar de Strategia propriu-zisă, ci şi de unele realizări obţinute deja. Este vorba de iluminarea stradală. La Călăraşi, 9 străzi periferice, unde locuiesc circa 1400 de persoane, au devenit mai luminoase, şi asta, potrivit experţilor de la IDIS „Viitorul”, datorită proiectului și a implicării active a cetățenilor. În total, au fost instalate 109 corpuri de iluminat, reţeaua electrică avînd o lungime de 6964 metri.
„Datorită activismului de care au dat dovadă locuitorii orașului, aproape 500 de gospodării au acum acces la străzi iluminate, iar oamenii se simt mai în siguranță atunci cînd circulă noaptea pe aici”, susţine viceprimarul orașului, Vladimir Susarenco. Dînsul a mai spus că o asemenea practică este utilă pentru orice comunitate, căci, pe lîngă faptul că sînt identificate cele mai stringente necesităţi ale oamenilor, se consolidează şi relaţia dintre administraţia publică locală şi populaţie.
Proiectul „Reabilitarea iluminării stradale în orașul Călărași” a fost implementat pe parcursul anului 2012, cu suportul Programului de Dezvoltare Locală Integrată a PNUD, avînd un buget de 479 821 lei.
Călărașiul face parte din cele peste 20 de localități din R. Moldova care pretind, în acest an, la statutul „Autoritatea cu cea mai bună practică”. O decizie în acest sens va fi luată la finele anului curent.
CĂLĂRAŞI | Lucia Bacalu