Cantitatile de struguri expuse spre comercializare pe piata din Ungheni au o tendinta de majorare. Strugurii sunt comercializati de producatori din raioanele Ungheni, Calarasi, Nisporeni. Un numar foarte mic de intermediari comercializeaza struguri adusi din Turcia si de la bazele angro din Chisinau. Strugurii expusi pe piata sunt de calitate inalta, ambalati in ladite de lamele si carton. Soiurile care predomina pe piata sunt Alb de Suruceni, Moldova, Doina, Codreanca, Caraburnu.
Diapazonul de preturi este foarte mare: de la 6,00 la 15,00 lei/kg in dependenta de soi, culoare, dimensiunea strugurilor. Pretul la strugurii Moldova variaza de la 8,00 spre 10,00 lei/kg; strugurii albi de masa se vind cu 10,00-15,00 lei/kg, iar cei adusi din Turcia – cu 25,00 lei/kg, deoarece aspectul exterior este foarte atractiv – strugurele si bobitele sunt foarte mari. Strugurii rosii de masa se vind cu 6,00-9,00 lei/kg. Preturile la strugurii Chismish sunt de 12,00-15,00 lei/kg. O situatie similara se observa si pe celelalte piete monitorizate din republica. Pe piata din Cahul au fost inregistrate cele mai mici preturi. (Detalii: www.agravista.md).
Producatorii de struguri sunt de parerea ca preturile anul acesta sunt cam mici si nu acopera cheltuielile efectuate, deoarece din cauza secetei recolta de struguri a fost mica. Unii producatori care dispun de frigidere au pus strugurii la pastrare ca mai apoi sa-i vinda la un pret mai inalt.
Sursa: Agroinform, Ungheni
Voi ştiţi a dansa în ploaie?
Am aşteptat cu răbdare oameni, cuvinte, fapte, dar nu au venit. Am aşteptat schimbări, împlinire de vise şi minuni, dar m-au lăsat aşteptînd. Am aşteptat ca timpul să-mi vindece sufletul, dar, ca întotdeauna, a întîrziat. Cred a sosit deja momentul să mă scutur de praful amintirilor, să-i scot pe unii din viaţa mea. A sosit momentul să nu mai caut răspuns la întrebările la care nu s-a dorit a răspunde. A sosit momentul să le dau vacanţă nemulţumirilor, să privesc la soare şi să mulţumesc pentru ceea ce am: pentru iubire, pentru speranţă şi pentru partea plină a paharului. Cred că e greşit să întrebăm ce e viaţa, să cercetăm ceea ce nu poate fi cunoscut. Important e să ştii doar un singur lucru: că eşti şi tu o parte din şuvoiul vieţii. Rîul îşi schimbă cursul chiar dacă o pietricică se mişcă din albia lui. Astăzi viaţa nu mai are răbdare cu oamenii. S-a plictisit să aştepte şi a luat-o la fugă. Oamenii au luat-o şi ei la goană după ea şi au uitat să fie mai iubitori, mai umili, mai respectuoşi, mai buni. Viaţa nu mai are răbdare cu oamenii. A obosit. S-a plictisit. A uitat de noi. Cîţi dintre noi au renunţat la iubire, ca apoi să regrete? Cîţi au pierdut legătura cu oamenii pe care, am crezut, îi vom avea lîngă noi? Cîţi dintre noi am avut impresia, măcar o dată, că viaţa a fost nedreaptă cu noi? Cîţi am sperat la ceva mai bun? Nimeni nu e vinovat pentru ceea ce ni se întîmplă, căci noi sîntem cei care dirijăm spectacolul vieţii noastre. Păcat că avem momente cînd sîntem nişte regizori proşti şi eliminăm fragmente şi personaje care ar fi trebuit să ramînă pentru mai mult timp. Un băieţel a găsit coconul unui fluture. L-a luat cu el şi zilnic îl privea: poate va surprinde momentul în care fluturaşul va ieşi la lumina zilei. Iată că ziua mult aşteptată a venit. A stat băiatul nostru ore în şir privind cum fluturele încerca să iasă printr-o gaură extrem de mică. După o vreme însă, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ieşi, dar nu a fost suficient. Băiatului i s-a făcut milă şi a decis să îi vină în ajutor. A luat o foarfecă şi a tăiat partea care a mai rămas din cocon. Astfel fluturele a reuşit să iasă cu uşurinţă. Dar corpul lui era umflat, iar aripile îi erau mici şi scorojite. Băiatul a continuat să privească nou-născutul fluturaş, aşteptînd ca în orice moment să îşi ia zborul. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întîmplat. Fluturele a fost nevoit să îşi petreacă restul zilelor tîrîndu-se de ici-colo, cu un corp umflat şi aripi scorojite. Niciodată nu a fost în stare să zboare. Băiatul, în bunătatea şi mila lui, nu a înţeles că acel chin de a trece prin găurica mică a coconului îi era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era forţat să ajungă în aripi, pentru ca acestea să fie pregătite pentru zbor, imediat ce va reuşi să se elibereze din cocon. Asemeni fluturelui, şi noi trebuie, de multe ori, să ne zbatem în viaţă pentru a ne cîştiga libertatea şi a ne putea lua zborul. Oricît de greu pare a fi uneori, nu te lăsa copleşit, focalizeză-te pe ceva pozitiv, găseşte-ţi un motiv pentru care să te lupţi în continuare şi să nu te dai bătut. Morala: „Viaţa nu înseamnă să supraveţuieşti unei furtuni, ci să ştii să dansezi în ploaie”. Ala Mutilică
O poliță medicală în loc de un ajutor material
O cale mai scurtă şi mai sigură de a veni în ajutor celor neangajați în cîmpul muncii, care s-au pomenit față-n față cu probleme grave de sănătate, au găsit în acest an reprezentanţii autorităţilor publice raionale Nisporeni.
La începutul anului, Consiliul raional Nisporeni a decis să aloce 74 mii de lei pentru achiziţionarea polițelor medicale care, ulterior, Direcția asistență socială şi protecţie a familiei să le ofere persoanelor defavorizate, care au nevoie de tratamente costisitoare sau intervenții chirurgicale.
„Este ceva nou pentru Nisporeni”, a subliniat Xenia Axente, șefa Direcției. Dînsa s-a arătat satisfăcută de eficiența acestui serviciu. „Dacă, pînă nu demult, cetățenii solicitau ajutor material pentru anumite tratamente, acum este mai simplu și mai ieftin să le oferim o poliță medicală, care îi scutește de cheltuieli semnificative în instituțiile medicale”, a explicat oficialul, menţionînd, totodată, că această practică va fi continuată și în 2013 la Nisporeni.
Ina Landa
Pentru cei din lumea „veşnicii tăceri”
Persoanele cu deficienţe de auz nu sînt lăsate în voia sorţii. Cîrmuirea filialei teritoriale „Centru” a Asociaţiei Surzilor din Moldova cu sediul la Călăraşi a avut grijă şi în acest an, cu prilejul Zilei internaţionale a surzilor, să le organizeze, în luna septembrie, un şir de acţiuni cu caracter cultural, social, sportiv etc.
În majoritatea raioanelor au fost desfăşurate adunări festive, la care surzii au avut parte de momente frumoase şi emoţii pe măsură. Ei au primit diverse ajutoare, venite de la organizaţii de caritate din republică, dar şi de la autorităţi publice locale. Astfel, Fundaţia „Counterpart-International” le-a oferit haine, plapume, iar pentru copii – rechizite şcolare.
La Călăraşi, dînd curs demersului conducerii filialei teritoriale „Centru”, preşedintele raionului, Ilie Rău, a alocat, din fondul de rezervă, cîte 200 lei pentru fiecare din cei peste 40 de surzi. De notat că el face astfel de gesturi de mai mulţi ani, manifestînd un adevărat sentiment de compasiune pentru persoanele din categoriile „celor mai trişti ca noi”. La Ungheni, celor circa 70 de surzi le-au fost oferite colete cu dulciuri şi cîte o plăcintă caldă din partea unui agent economic. Ajutoare băneşti au promis că vor repratiza, pînă la finele anului curent, şi conducătorii raioanelor Nisporeni, Ungheni, Şoldăneşti, Rezina. Doar conducătorii raionului Orhei nu au dat curs acestei solicitări, rămînînd indiferenţei, pe parcursul mai multor ani, la necesităţile persoanelor cu deficienţe de auz.
Pe 26 septembrie, surzii din Călăraşi, iar pe 3 octombrie şi cei din Ungheni, au beneficiat şi de spectacole artistice, prezentate de elevii şcolii speciale-internat pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăţ.
Tudor Josanu
Călărăşenii moldoveni în Călăraşii României
Timp de trei zile, 22 de persoane – funcţionari publici, agenţi economici şi reprezentanţi ai societăţii civile din Călăraşi, s-au aflat în Călăraşii României. Ei au participat la manifestările prilejuite de Ziua municipiului Călăraşi, oraş înfrăţit cu Călăraşii Republicii Moldova.
Potrivit primarului de Călăraşi basarabean, Nicolae Melnic, delegaţia moldoveană a participat la un vast şi divers program. Dînsul s-a declarat satisfăcut că oraşul Călăraşi din R.Moldova a devenit membru al unei asociaţii internaţionale, create în acea perioadă, cu titulatura „Oraşe fără frontiere”, din care mai fac parte oraşele Bielsk Podlaski din Polonia şi Svetlogorsk din Belarus. Printre obiectivele principale ale asociaţiei se numără dezvoltarea autonomiei locale reale, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale. Asociaţia va face paşi concreţi şi în vederea dezvoltării relaţiilor economice, culturale şi de altă natură între membrii ei.
Tot în acele zile, s-a desfăşurat şi prima ediţie a Festivalului colectivelor artistice din cele patru oraşe înfrăţite. Ansamblul călărăşean „Codrenii”, potrivit primarului Nicolae Melnic, a prezentat cel mai reuşit program. De notat că festivalul respectiv a fost transmis în direct de postul de televiziune românesc OTV.
Ilie Rău, preşedintele raionului Călăraşi, a declarat că a rămas impresionat de Forul Economic desfăşurat în cele trei zile. Oaspeţii au luat cunoştinţă de activităţile mai multor agenţi economici din judeţul Călăraşi, România. Au fost trasaţi şi paşi concreţi de dezvoltare a unor relaţii economice.
Pe 13 octombrie, cînd oraşul Călăraşi din R. Moldova îşi va sărbători hramul, iar raionul va marca sărbătoarea „Toamna de Aur”, aici vor poposi oaspeţi din oraşul cu acelaşi nume de peste Prut.
Tudor Josanu
În loc de vrăbii, a împuşcat un consătean
Un locuitor al satului Vărzăreştii Noi din raionul Călăraşi l-a rănit grav pe un consătean al său. Ultimul, cu o rană penetrantă a unui plămîn, este internat în spital. Potrivit surselor poliţieneşti, tînărul, fiind în ospeţie la un prieten, la un moment dat ar fi luat de pe perete puşca pneumatică a acestuia, începînd să tragă în vrăbiile din copacii din preajmă.
Tocmai atunci, pe alături trecea un bărbat. Un glonte l-a nimerit chiar în piept. Veniamin Gilan, responsabil pentru relaţii cu presa din cadrul Comisariatului de Poliţie Raional Călăraşi, a declarat că, în cazul în care tînărul va fi găsit vinovat, îl aşteaptă ani grei de puşcărie.
Tudor Josanu
Prețuri mari la produse lactate
Produsele lactate pe piața din Ungheni s-au transformat în mari delicatese. Volumul acestor produse este destul de mare, însă cererea e cam mică datorită prețurilor mari la aceste produse. Pentru a procura 1 kg de brînză de vaca ți 1 litru de smîntînă trebuie să ai în buzunar macar 70 lei. Brînza de vacă închegată te va costa 55,00 lei/kg; 1 kg de unt de casă costă 55,00 lei/kg, smîntînă – 30,00 lei. Costul unui kg de brănză de oi este de 75,00 lei. Oferta de brînză de oi pe piață este mică datorită secetei din vara acestui an.
Mărimea medie a minimului de existență în trimestrul 2, anul 2012 a constituit 1455,10 lei, fiind la nivelul trimestrului precedent (1455,70). Comparativ cu trimestrul 2, anul 2011 minimumul a scăzut cu 3,2% în condițiile în care Indexul Prețurilor de Consum la produsele alimentare a constituit 101,9%. (www.statistica.md).
Conform opiniei operatorilor de piață prețurile la produsele lactate se vor majora, datorită faptului că gospodarii sacrifică vitele, deoarece nu au asigurare hrană pentru ele pe perioada de iarnă.
Sursa: Agroinform, Ungheni
Ocupaţia lui preferată – a dărui căldură celor din jur
Îşi trage rădăcinile din satul Vărzarești, Nisporeni. Ori de cîte ori a plecat departe, mereu a știut să se întoarcă acolo de unde a pornit. Dumnezeu l-a călăuzit şi-l călăuzeşte în toate. Serghei Telechi sau părintele Siluan, propovăduitorul Bisericii „Arh. Mihail și Gavriil” din Ciorești, Nisporeni, şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu. Din prima clipă în care a păşit pragul unei biserici, a înţeles că aceasta e menirea sa pe pămînt.
Fiind mic de tot, se furișa în spatele icoanelor şi-l aştepta cu nerăbdare pe părintele Vasile ca să-i pună o sumedenie de întrebări.
În școală, era mare iubitor de taekwondo, box, fotbal. A absolvit și școala de muzică din Nisporeni, unde a studiat acordeonul.
De la vîrsta de 13 ani însă, tot mai des mergea la biserică, la mănăstirea Vărzăreşti. De atunci, nimic nu a mai existat în gîndurile părintelui decît a fi mereu alături de Dumnezeu. „Cu cît mergeam mai des la biserică, cu atît realizam mai mult că doar aici pot să trăiesc”, povesteşte.
Ne-a răspuns cu amabilitate şi evlavie la toate întrebările pe care i le-am adresat.
Considerați că sînteți o persoană realizată?
Încerc să realizez cîte ceva. Unul dinrte părinții duhovnicești a afirmat cîndva: „Toată viața l-am cercetat pe Dumnezeu și nimic nu am înțeles”. Deci, nu poate omul să cuprindă toate științele de pe fața pămîntului. Se spune că ești un om realizat într-o măsură oarecare, iar faptele mereu vorbesc de la sine.
Care sînt principiile dumnevoastră de viață?
Doresc, în primul rînd, să mor fericit, să pot zîmbi în pragul morții. Dar și să pot retușa defectele pe care la am.
Principalele momente din viață care v-au făcut să fiți ceea ce sînteți?
Dragostea de frumos, dar, nu în ultimul rînd, de Dumnezeu, care este înțelepciunea, frumusețeaa și viața.
Cu ce se mîndrește părintele Serghei Telechi?
Cu păcatele.
Ce calități ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră?
Prietenii mei sînt toți cei care ascultă de cuvîntul lui Dumnezeu și îl pun în practica vieții.
Ocupația dumneavoastră preferată?
A-i sluji încontinuu lui Dumnezeu și a face bine celui de lîngă mine, a dărui căldură celor din jur.
Visul dumneavoastră de fericire?
Să ajung în rai. Și ca toți cei ce mă înconjoară să aibă numai bucuri, pentru a lăsa cît mai multe fapte bune.
Starea de spirit actuală?
În principiu, normală, pentru că, atît timp cît sînt în casa lui Dumnezeu, încerc să lupt cu slăbiciunile mele.
Cine sînt cei care v-au marcat caracterul și viitorul?
Biserica a fost cea care mi-a marcat caracterul și viitorul. Vorbind de persoane, sînt cei din rîndurile bisericilor, căci dulceața Domnului învinge orice. Înțelegi că El este totul și, dacă ești fericit în suflet, fii și asemeni unei urne de gunoi – Dumnezeu te va păzi de cele rele. Poți să fii bogat putred, dar să nu fii fericit.
Deviza dumneavoastră?
Neîncetat să cresc și niciodată să nu privesc cît am crescut în cele frumoase și în cele bune, neîncetat să muncesc și niciodată să nu privesc cît am muncit în cele pozitive și în cele frumoase. Mereu să mă lupt cu mine pentru a-mi corecta neajunsurile.
Dina Josan,
studentă stagiară
Au venit acolo unde oamenii sînt pregătiţi să asculte
La începutul săptămînii trecute, la Ungheni s-au desfășurat două seminare, avînd ca temă: ”Rolul autorităților publice și societății civile în susținerea femeilor și tinerilor”. Acestea au fost inițiate de Societatea Internațională a Dreptului Omului – Secția din R. Moldova (SIDO-SRM).
Organizatorii şi-au propus astfel să stabilească o colaborare eficientă atît cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, cît şi cu cei ai societăţii civile, pentru prevenirea HIV/SIDA în rîndurile tinerilor și femeilor. S-a vorbit despre necesitatea unui plan de acțiuni comune privind îngrijirea femeilor și tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA, despre particularitățile de integrare a acestora pe piața muncii, despre apărarea drepturilor lor.
Pe toată durata seminarelor, un grup de experți din R. Moldova și Germania şi-au împărtășit experiența lor în acordarea unor servicii celor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA. O atenţie sporită s-a acordat necesităţii schimbării comportamentului comunității față de aceşti oameni. ”Ne-am dorit să abordăm aceste subiecte, în primul rînd, acolo unde oamenii sînt mai pregătiți să asculte. Sper ca, în baza experienței acumulate la Ungheni, să putem face un plan de lucru și pentru alte localități în care vom merge cu aceleași seminare”, a declarat Liubov Nemcinova, președinta SIDO-SRM. Dînsa s-a arătat ferm convinsă că astfel de activități sînt benefice pentru sensibilizarea și educarea populației. Per ansamblu, SIDO-SRM îşi propune să desfășoare în republică 20 de astfel de seminare.
Ina Landa
Radmila Popovici-Paraschiv:„Nu am timp să-mi fac planuri”
Poeta și textiera Radmila Popovici-Paraschiv s-a născut pe 31 august 1972, în satul Florițoaia Veche, raionul Ungheni.
A absolvit Școala pedagogică „N. Krupskaia” din Călărași (1987-1991) și Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (1991-1996). În timpul facultății predă limba și literatura română în Școala nr. 1 din Chișinău. Gustă din munca de traducător din rusă în română și viceversa în laboratorul de histologie al Grădinii Botanice. După absolvirea facultății, devine agent de vânzări în Compania „Moldavian Airlines”. Din 2002 până în prezent este angajată în Agenția de turism „Voiaj Internațional”. Debutează editorial cu volumul de poezie „Mi-s”(Editura „Prut Internațional”, 2008) și tot în acest an este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut, iar în 2010 devine membră a USM. În calitate de textieră, colaborează cu mai mulți compozitori și interpreți de muzică ușoară, populară, clasică și pentru copii.
„E un dar să te naști pe această palmă orfană de pământ, anume în ziua care să fie proclamată drept Sărbătoare a Limbii Române”, afirmă despre Radmila poeta Silvia Caloianu.
Prima poezie – „Iadernaia zima” – devine publică, fiind elevă în clasa a VI-a, la Olimpiada raională de limba rusă, care e menționată cu locul I. Încă pe când era studentă, face cunoștință cu compozitorul Marian Stârcea, cu care are o colaborare fructuoasă până astăzi. „Ne-am întâlnit la bibliotecă, la un pian. I-am înmânat un caiet de versuri pe care n-a vrut să mi-l mai înapoieze și care probabil a fost startul fericit al unei munci deosebit de speciale de a îmbrăca versul pe muzică. S-a atașat nu atât de caiet, cât de cantabilitatea versurilor”, ne spune Radmila.
Astfel, în 2007, împreună cu Marian Stârcea, lansează două CD-uri de autor: „Tu și eu” (muzică ușoară) și „O lume în ochi de copil” (muzică pentru copii). Aflându-se în acest spațiu al muzicii și înregistrând succese, începe a colabora cu mai mulți compozitori, precum Oleg Baraliuc, Octavian Coteț, Valy Boghean, Ghenadie Ciobanu, Mihai Fisticanu, Iulia Sandu, Valeriu Cataraga, Alex Brașoveanu, Ion Lincovschi ș.a. De asemenea, scrie texte pentru cântecele interpreților Anișoara Puică, Gabriel Dorobanțu, Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Adriana Ochișanu, Igor Cuciuc, Corina Țepeș, Diana Rotaru, Cătălina Rusu, Carizma, Aura, Cezara, Mihai Fisticanu, Dana Marchitan, Elena Demirdjean.
În noiembrie 2011 își organizează prima serată de autor cu genericul „Poemul îndrăgostit de muzică”, la care participă compozitori și artiști tineri și consacrați din țară. Anul acesta editează un nou volum de versuri „EvAdam” (Editura „Gunivas”), distins cu Premiul Ministerului Tineretului și Turismului în cadrul Salonului Internațional de Carte, ediția 2012.
Este autoarea versurilor pentru mai multe spectacole muzicale, precum „Douăsprezece scaune”, montat de Petru Hadârcă la Teatrul Național „Mihai Eminescu” (muzică de Valy Boghean), povestea muzicală „Musca Bâza-bâzâita” (muzică de Iulia Sandu) și „Porțile” (compozitor – Ghenadie Ciobanu).
Întrebată de planurile pentru viitor, Radmila răspunde zâmbind: „Nu am timp să-mi fac planuri și nici nu vreau să-l fac pe Dumnezeu să se amuze de aceasta. Tot ce-mi doresc e să pot munci și să am pentru cine”.
Chiar dacă nu a vrut să ne divulge planurile sale, noi îi dorim ca acestea să devină realitate și să ne ofere noi surprize.
Sursa: timpul.md / Nicolae Roibu
Primarilor nisporenenei li s-a reamintit: “Paza bună trece primejdia rea”
În primele opt luni ale anului curent, în raionul Nisporeni n-a fost înregistrat nici un caz de huliganism, jaf sau omor în rîndurile minorilor. În schimb, au fost înregistrate 17 cazuri de infracţiuni mai puţin grave, iar 27 de minori au fost luați în evidența Secției Minori și Moravuri a Comisariatului de poliție Nisporeni.
„Chiar dacă situația la moment nu este foarte alarmantă, misiunea noastră e de a preveni și în continuare apariția unor cazuri de infracțiuni în rîndurile minorilor sau comise de către aceştia”, a subliniat vicepreşedintele raionului Nisporeni, Ion Munteanu.
Edilul a ținut să accentueze că există, totuşi, motive de îngrijorare, mai ales în localitățile unde nu funcționează consiliile locale pentru protecția dreptului copilului. De notat că acestea au fost create în cadrul primăriilor cu scopul de a preveni situațiile de risc la care se expun minorii. „Cu părere de rău, la momentul actual, doar patru primării au anunțat despre funcţionarea unor astfel de consilii”, a precizat dînsul, menționînd, în acest sens, primările: Grozești, Bălăurești, Cristești și Zberoaia.
Vicepreședintele Ion Munteanu le-a sugerat primarilor să nu ignore importanța subiectului respectiv, deoarece, vorba ceea: „Paza bună trece primejdia rea”.
Ina Landa
Au învăţat să păşească pe treptele invidiei albe
Nesiguranţa şi insuccesul nu îşi vor mai găsi locul în vocalubarul elevilor de la Colegiul de medicină din Ungheni. Şi asta, inclusiv datorită ziarului „Expresul”. Mai exact, datorită Alei Mutilică, specialist servicii la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, care se îngrijeşte deja de opt luni de rubrica „De la A la Z”.
„Îmi place cum scrie dînsa. Cum primesc „Expresul”, încep să-l citesc din pagina a şasea, de la rubrica Alei Mutilică. De aceea am şi invitat-o la o întîlnire cu elevii noştri: să mai înveţe cîte ceva de la ea”, ne-a spus profesoara Ecaterina Cotici, care a organizat, pe 25 septembrie, o masă rotundă cu genericul: „Nesiguranţa – factor al insuccesului”. Această activitate, a concretizat dînsa, face parte din decada catedrei preclinice, iar scopul este de „a optimiza procesul educaţional prin tehnici şi metode contemporane instruirii formative”.
Timp de o oră, tinerii viitori medici au căutat soluţiile la nesiguranţă şi insucces, dar şi secretele succesului. Răspunsul l-au găsit, aşa cum era şi de aşteptat, la Ala Mutilică. Cu toţii au rămas entuziasmaţi de sfaturile şi opiniile dînsei. „Mi-a plăcut mult ceea ce am auzit astăzi. Am învăţat de la Ala Mutilică că există invidie albă şi neagră, că un om bun poate să devină un medic bun, iar un om rău – doar un medic rău”, a remarcat Marcela Mahu, elevă la colegiu, după care a concluzionat: „Deci, să avem curaj şi să păşim pe treptele invidiei albe, ca să ajungem lucrători medicali buni”.
Şi Ala Mutilică, la rîndul ei, a rămas impresionată de masa rotundă, organizată la colegiu, dar şi de pregătirea elevilor de aici. „Mi-au plăcut foarte mult copiii, sînt bine informaţi, vorbesc corect şi au o gîndire pozitivă. Nu cred că aceşti tineri au o nesiguranţă sau vor avea insuccese în viaţă. Chiar mi-aş dori să ştiu cine vor ajunge şi unde vor ajunge”, a menţionat Ala Mutilică.
Natalia Junghietu
Cei mai buni dintre cei buni
Către Ziua mondială a poștei, tradiţional, se organizează diverse concursuri ale măiestriei profesionale. Factorii poștali din raionul Ungheni se implică activ și demonstrează în permanenţă cunoștințe profesionale vaste.
Drept dovadă, sînt și rezultatele recente, obţinute la competiţia raională. Printre cei mai buni au fost declaraţi: Nina Loghin, șefa oficiului poștal Costuleni, Ana Caltîș, operator la oficiul poștal Ungheni – 6, Parascovia Prepeliță, poștaș la Costuleni.
La categoria „Cel mai bun oficiu poștal” a reușit să se evidențieze Oficiul poștal Cetireni, care a şi obţinut locul I.
De notat că în subordinea Centrului de Poștă Ungheni se află 46 de oficii poștale, care numără 172 de angajați, fiind unul dintre cele mai mari din republică.
Ina Landa
Poștașii din Pîrlița își vor sărbători ziua lor profesională în casă nouă
Va fi un eveniment deosebit, care se va produce chiar în preajma Zilei mondiale a poștei, consemnată tradițional pe 9 octombrie. După o reparaţie capitală, oficiul poştal din Pîrliţa îşi va redeschide uşile. ”Sperăm să avem oaspeți numeroși și de valoare”, a declarat pentru ”Expresul” Parascovia Chirinciuc, directoarea Centrului de Poştă Ungheni.
Potrivit dînsei, odată cu redeschiderea acestui oficiu poștal, va fi dat startul şi unei activităţi inedite. Este vorba de un punct de acces public la internet, ce va fi deschis datorită unui proiect PAPI, implementat de Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor prin intermediul ÎS ”Poșta Moldovei”, în colaborare cu Uniunea Internațională din Telecomunicații. Astfel, oficiul poștal Pîrlița a fost dotat cu trei calculatoare, că pîrliţenii să aibă acces la diverse servicii on-line, cum ar fi: internet, e-mail, skype. „Locuitorii din Pîrlița vor fi primii beneficiari din raion ai unui astfel de serviciu”, a accentuat Parascovia Chirinciuc.
În plus, oficiul renovat, avînd o suprafaţă totală de 93 metri pătrați, este prevăzut, pînă la cele mai mici detalii, pentru confortul angajaților, dar și al clienților. Aici vor putea intra chiar şi persoanele cu dizabilităţi, căci a fost amenajată o cale de acces pentru cei ce se deplasează în scaune cu rotile.
În preajma sărbătorii profesionale, și în celelalte oficii poștale din raionul Ungheni s-au desfăşurat lucrări de reparație curentă, ne-a spus Irina Cucoară-Echim, director-adjunct al Centrului de Poștă Ungheni.
Ina Landa
Un început de parteneriat ce se doreşte a fi de durată
La un an de cînd ziarul „Expresul” e prezent la Nisporeni, pe 1 octombrie curent, echipa „Expresul” s-a întîlnit cu angajaţi ai Centrului de Poştă Nisporeni, cu şefi ai oficiilor poştale din raion. „Ne dorim să avem un parteneriat de durată, în care să domine respectul şi încrederea reciprocă”, a declarat Lucia Bacalu, directoarea ziarului. Un schimb de opinii a avut echipa „Expresul” şi cu directorul Centrului de Poştă Nisporeni, Nicolae Drăgan.
Şi, pentru că întîlnirea s-a desfăşurat în preajma Zilei Poştei, am ţinut cu tot dinadinsul să le oferim celor prezenţi şi cîteva surprize plăcute.
În fotografie: Cel mai bun poştaş în opinia „Expresului” – Dumitra Rotaru din Călimăneşti, care împlineşte, în 2012, zece ani de activitate în domeniu.
Omul pentru care poşta e un loc sfînt
Este unul dintre cei mai vechi şi mai experimentaţi şefi ai centrelor de poştă din Republica Moldova. Multe a cunoscut, multe a văzut, multe a înţeles.
Deşi venea dintr-un alt domeniu, Nicolae Drăgan, şeful Centrului de Poştă Nisporeni, a reuşit, chiar de la începuturi – era anul 1995 – să se integreze perfect în ceea ce avea să-i devină a doua lui casă: poşta.
Îşi aminteşte şi acum, după atîţia ani, cum, înainte de a prelua conducerea Centrului de Poştă Nisporeni, a studiat exeprienţa unor oficii poştale din Chişinău, dar şi din raionul Ialoveni. Atunci a înţeles care este, de fapt sensul şi esenţa acestui serviciu important. „Fiind în oficiul poştal din Văsieni, raionul Ialoveni, am văzut lume peste lume, care venea la poştă nu doar pentru serviciile ce le presta instituţia, ci şi pentru… a se informa. Atunci am conştientizat faptul că poşta, pe lîngă toate funcţiile pe care le are, este şi trebuie să rămînă una dintre cele mai importante şi credibile surse de informaţii din satele noastre”, spune Nicolae Drăgan.
Pe parcursul anilor s-a convins tot mai mult că aşa este. „Cine, dacă nu angajaţii noştri, cunosc cel mai bine orice colţişor din fiecare sat, orice om, orice problemă? O cunosc din prima sursă şi nu din auzite”, adaugă dînsul.
Chiar şi în acest secol al vitezei, în acest secol al informaţiei care vine din toate părţile, poştaşul continuă să rămînă sursa cea mai veridică. De aceea, poşta, în viziunea lui Nicolae Drăgan, trebuie să devină cu adevărat un loc sfînt. Pentru aceasta însă mai e încă mult de lucru. Zi de zi, an de an. Se adaugă noi servicii – deja în două oficii poştale din raionul Nisporeni, la Vărzăreşti şi Şişcani, funcţionează internetul public. E un pas important înainte. În 15 oficii poştale ale raionului au fost făcute reparaţii. Se planifică reparaţia blocului administrativ al Centrului de Poştă Nisporeni, construcţia unui oficiu poştal la Grozeşti. Încetul-cu încetul, toate vor fi realizate, dacă există dorinţă, o viziune clară şi perseverenţă.
Nici latura profesională nu-i dată la o parte. An de an, sînt stabiliţi şi menţionaţi cei mai buni angajaţi. De data aceasta, în ajun de ziua lor profesională, cel mai bun factor poştal a fost declarat Vasile Guidea din Valea Trestieni, cel mai bun operator – Ludmila Ardelean din Nisporeni, omul cu cea mai înaltă măiestrie profesională – Maria Cernei din Mileşti, cel mai bun oficiu poştal – Brătuleni. De fapt, susţine Nicolae Drăgan, sînt buni toţi cei 106 angajaţi ai Centrului de Poştă Nisporeni cu toate cele 28 de oficii poştale. Acolo unde mai greşesc, li se arată şi sînt ajutaţi să depăşească problemele. Ce mai, ca într-o adevărată familie, cu bune şi cu rele.
Lucia Bacalu
Piața merelor la Ungheni
Volumul de mere expus spre comercializare pe piața din Ungheni crește zi de zi. Comercializează atît producători de mere din Ungheni, Drochia, Edineț cît și intermediari. Merele sunt calitative, calibrate, ambalate în lădițe de lamele. Se comercializează soiurile Golden, Idared, Florina, Renet Simirenco, Richared Delicious.
Prețurile de comercializare a merelor oscilează între 5,00 si 12.00 lei/kg în dependență de soi, mărime, calitate. Merele Golden se comercializează la un preț mediu de 10,00 lei/kg; soiul Richared Delicious – la un preț mediu de 9,00 lei/kg; Renet Simirenco cu 10,00 lei/kg; Idared cu 7,00 lei/kg. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent prețurile s-au majorat cu 20-25%. O situație similară a fost înregistrată și pe celelalte piețe monitorizate din republică. (Detalii : www.agravista.md)
Recolta de mere, anul acesta, va fi mai mică cu 5-10% față de anul precedent datorită secetei care a afectat sectorul agrar.
Sursa: Agroinform, Ungheni
Un deschizător de drumuri într-o lume din ce în ce mai complicată
A absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol, facultatea biologie şi chimie. Are gradul didactic II şi este, în prezent, profesor la Liceul „Boris Cazacu” din Nisporeni, instituţia pe care a absolvit-o cu ani în urmă. Mihai Stamati, căci despre el e vorba, provine dintr-o familie simplă, de ţărani, cu patru copii din satul Bălăneşti. A reuşit, prin muncă şi peseverenţă, să-şi făurească propriul destin.
L-am rugat, în ajunul Zilei pedagogului, să ne răspundă la cîteva întrebări.
Ce înseamnă, în concepţia dumneavoastră, să fii un pedagog bun?
În primul rînd, să fii un deschizător de drumuri într-o lume din ce în ce mai complicată, să ştii să menţii continuu atenţia elevilor, deşteptîndu-le interesul pentru tot ce e nou. Profesorul trebuie să fie un bun artist, un om cu o bogătă cultură şi cu imensă dragoste pentru ceea ce face. Avea perfectă dreptate Fr.W.Forster care, la timpul său, afirma: „Cine vrea să se închine meseriei de dascăl, trebuie să ştie că pregătirea lui cea mai însemnată rezidă în educaţia voinţei”.
Sînteţi un profesor sever şi exigent?
Pledez pentru o educaţie fără constrîngere. Mă strădui ca tot ce predau elevilor să fie dominat de o plăcută varietate. Totodată, sînt adeptul disciplinei, fără de care rezultatele ar fi minime.
Care ar fi misiunea principală a profesorului?
Să-l ajute pe elev să-şi creeze o ierarhie de valori şi să-i sădească în conştiinţă trainice sentimente patriotice.
Pe lîngă faptul că le predaţi elevilor chimia, ce alte preocupări mai aveţi?
Cînd mă odihnesc de chimie, ascult muzică, răsfoiesc o carte, privesc televizorul sau muncesc fizic.
Ce e sfînt şi frumos în cariera de pedagog a domnului Mihai Stamati?
Sfînt este sistemul periodic al elementelor chimice, iar frumosul îl reprezintă discipolii mei.
În zilele noastre, se pune accentul pe valorile materiale, pe bunăstare…
Aşa este. Din punctul meu de vedere, cel mai de valoare sînt cunoştinţele, căci ele nu au preţ. Asta ar trebui să înţelegem cu toţii.
Ce fisuri întrezăriţi în educarea tinerei generaţii în această perioadă interminabilă de tranziţie?
O adevărată tragedie o constituie plecarea în masă a părinţilor peste hotare, copiii rămînînd în seama rudelor, iar de multe ori chiar singuri, fără supraveghere. Noi, profesorii, ne străduim să-i îndrumăm pe calea cea dreaptă, însă ne ciocnim de multiple probleme. Părinţii le trimit copiilor bani cu duiumul, încît aceştia îşi permit să vină la şcoală cu taxiul. E o tendinţă periculoasă, căci aceşti copii, de la un timp, încep să creadă că nu este obligatoriu să „se rupă” învăţînd, deoarece părinţii vor avea grijă să le cumpere diplome sau locuri de muncă mai bune.
Care este cea mai frumoasă amintire din activitatea dumneavoastră de pedagog?
Invit un elev în faţa clasei şi-l rog să găsească hidrogenul în sistemul periodic pentru a-l caracteriza după poziţia ce o ocupă în sistem. Se lasă un moment de linişte, după care elevul zice: „Cer scuze, domnule profesor, dar eu nu pricep nici o boabă în harta asta a matale”.
Care, credeţi, este fundamentul unei educaţii sănătoase?
Relaţia părinţi-copii-profesori-societate. Să nu uităm că de educaţia corectă a copiilor va depinde bunăstarea noastră de mîine. Un exemplu ar trebui să fie pedagogul care educă, în primul rînd, prin ceea ce este el însuşi.
Marele Nicolae Iorga, şi el cîndva profesor, spunea ca şcoala este tot ce vezi şi tot ce auzi.
Eu aş continua cu un alt gînd al lui: şcoala cea mai bună e cea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa.
Consideraţi că la Liceul „Boris Cazacu” profesorii şi părinţii au făcut front comun pentru a asigura un proces educaţional veritabil şi eficient?
Da. Anume datorită acestei conlucrării, liceul nostru poate concura şi obţine rezultate frumoase la nivel raional, republican şi chiar internaţional.
Ce planuri are profesorul Mihai Stamati?
Să fiu cît mai receptiv la schimbările din învăţămînt şi societate, să merg într-un pas cu descoperirile din domeniul chimiei, deşi, cu cît ştii mai multe, îţi dai seama cît de puţin ştii.
Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru colegii de breaslă cu ocazia Zilei profesionale?
Unul laconic: vă doresc sănătate, optimism, perseverenţă şi multă voie bună. Să aveţi răbdare şi înţelegere din partea elevilor, să fiţi mereu sătui de succese şi flămînzi de insuccese.
Grigore Drăgan
Prognoza meteo în Ungheni, Nisporeni și Călărași. 8 – 14 octombrie
|
|
Noaptea
|
Ziua
|
|
8 octombrie
|
+17° (cer senin) | +17° (cer senin) |
|
9 octombrie
|
+8° (cer senin) | +16° (cer senin) |
|
10 octombrie
|
+11° (cer parţial noros, ploaie slabă) | +18° (cer parţial noros, ploaie slabă) |
|
11 octombrie
|
+5° (cer parţial noros, ploaie slabă) | +16° (cer senin) |
|
12 octombrie
|
+4° (cer senin) | +16° (cer parţial noros, ploaie slabă) |
|
13 octombrie
|
+4° (cer parţial noros, ploaie slabă) | +15° (cer senin) |
|
14 octombrie
|
+4° (cer senin) | +16° (cer senin) |
Horoscop săptămînal. 8 – 14 actombrie
Berbec
Riscaţi să provocaţi, din egoism, nişte conflicte familiale. La serviciu veţi avea foarte multe de făcut şi vă veţi presta cu brio. În dragoste, toate vă merg bine.
Taur
Vă aşteaptă, din punct de vedere afectiv, o perioadă de însingurare. Sub aspect profesional, o retragere temporară vă permite să observaţi nişte lucruri care le-aţi scăpat pînă acum.
Gemeni
Veţi avea o săptămînă foarte activă sub aspect social: veţi ieşi mult din casă, veţi fi solicitaţi, sunaţi, căutaţi şi invitaţi peste tot. În continuare, banii vor fi centrul preocupărilor.
Rac
După o perioadă de zburdălnicie şi distracţii, vă veţi întoarce la lucrurile serioase. Vor fi cîteva probleme la capitolul relaţii interumane: riscaţi să faceţi tot felul de gafe.
Leu
Săptămîna stă sub semnul conflictului. Oriunde. Asta nu înseamnă că veţi fi nervoşi şi iritabili, ci că, pur şi simplu, treceţi printr-o perioadă în care certurile pot izbucni pe neaşteptate.
Fecioara
Săptămîna stă sub semnul deplasărilor: cel mai probabil, vor apărea călătorii neprevăzute, însoţite de un oarecare stres. Relaţiile sentimentale vor fi afectate de această stare de stres.
Balanţa
Veţi trece prin nişte zile foarte bune, din punct de vedere al tonusului fizic şi psihic. Chiar şi atunci cînd nu vi se întîmplă nimic deosebit, veţi fi activi, binedispuşi.
Scorpion
Vă aşteaptă emoţii puternice legate de dragoste. Se recomandă o retragere strategică şi stăpînirea geloziei. Veţi avea noroc la bani, dar veţi şi cheltui destul de mult.
Săgetător
Veţi avea parte de nişte tulburări sentimentale. Vor exista şi nişte îngrijorări, nişte nesiguranţe legate de bani, în special de banii împrumutaţi altora.
Capricorn
Veţi fi foarte preocupaţi de latura financiară. Toate au şanse să iasă aşa cum vă doriţi. Vă bucuraţi de o perioadă bună în dragoste. Profesional, vă bate gîndul unei schimbări serioase.
Vărsător
Dragostea va fi în centrul atenţiei. Orice veţi întreprinde în acest sens vă va reuşi. Există însa riscul unor incidente profesionale. Probleme cu banii nu vor exista.
Peşti
O săptămînă favorabilă rezolvării problemelor amînate, pentru că au toate şansele să se rezolve cu bine. În dragoste, perioada este mai favorabilă celor singuri decît celor cuplaţi.