Un studiu publicat în Journal of Aging Research din Statele Unite a scos la iveală faptul că luna naşterii îţi influenţează longevitatea. Studiul a fost efectuat pe 1500 de persoane. Iată şi concluzia:
Cine e născut în ianuarie: Alzheimer, Boala Crohn şi epilepsie. Explicaţia ar fi că persoanele născute în această lună s-au “bucurat” de prea puţină lumină solară în perioada intrauterină şi după naştere.
Cine e născut în februarie: tulburări de somn. Tot din cauza lipsei de lumină solară în perioada intrauterină şi după naştere. Mai mult, cei născuţi în februarie sînt mai “activi” după lăsarea întunericului.
Cine e născut în martie: astm. Cercetătorii spun că de vină ar fi lipsa vitaminei D din organismul mamelor, vitamina activată de lumina soarelui.
Cine e născut în aprilie: autism şi depresie sezonieră. Tot lipsa vitaminei D pare a fi de vină şi în cazul acesta. Cei născuţi în aprilie pot avea, la maturitate, probleme cu alcoolul.
Cine e născut în mai: diabet şi glaucom. Cercetătorii cred că lipsa luminii solare îi afecteaza şi pe cei născuţi în luna mai. Ei mai spun că la persoanele născute în mai se înregistrează un coefficient de inteligenţă (IQ) mai mic.
Cine e născut în iunie: probleme cu vederea. Copiii născuţi in iunie au parte de soare, atît intrauterin, cît şi după naştere. Însă, pentru că nu sînt expuşi la soare în primul trimestru de sarcină, pe parcurs pot apărea tulburări de vedere.
(Continuare într-o săptămînă)
Începe să bei apă cu lămîie chiar de azi!
Pentru a te bucura de toate beneficiile lămîii, cea mai bună variantă este să bei, timp de o lună, în fiecare dimineaţă, o ceaşcă de apă plată încălzită (neîndulcită) cu suc de lămîie. Încearcă şi vei simţi diferenţele.
Te ajută să slăbeşti. Lămîia are un conţinut mare de fibre pectine, care combat foamea. În plus, conform studiilor, cei care au o dietă alcalină pierd în greutate mai repede.
Ajută la digestie. Apa caldă stimulează digestia. Lămîia este bogată în minerale şi vitamin, care ajută la eliminarea toxinelor din tractul digestiv.
Acţionează precum diureticele. Lămîia creşte frecvenţa urinării, astfel ajutînd la eliminarea rapidă a toxinelor din organism şi la menţinerea tractului urinar sănătos.
Echilibrează nivelul pH-ului lichidelor din organism. Deşi este greu de crezut, lămîia este un aliment foarte alcalin. Da, ea este acidă, dar în interiorul corpului devine alcalină (acidul citric nu creeaza aciditate în organism odata metabolizat).
Curăţă pielea. Vitamina C ajută la diminuarea ridurilor de suprafaţă şi a petelor de pe piele. Apa cu lămîie elimină toxinele din sînge şi ajută la menţinerea tenului curat şi sănătos.
Stimulează sistemul imunitar. Lămîile sînt bogate în potasiu, calciu, fosfor şi vitamina C. Vitamina C este foarte bună pentru combaterea răcelilor, potasiul stimulează creierul şi sistemul nervos şi ajută la controlul tensiunii arteriale, iar fosforul metabolizează macronutrienţii, ajută la buna funcţionare a creierului şi întăreşte, alături de calciu, oasele şi dinţii.
Hidratează sistemul limfatic. Atunci cînd corpul este deshidratat, nu îşi poate îndeplini corect funcţiile, ceea ce duce la acumularea de toxine, aparitia stresului şi a constipaţiei.
Bancuri
Soţul vine acasă foarte agitat:
– Nenorocito! Ştiu tot, absolut tot!
Calmă, soţia îi zice:
– Te lauzi ca de obicei… Ia spune, în ce an s-a născut Ştefan cel Mare?
Copilul:
– Ce-i aia de la uşa bisericii?
– Instalaţie de alarmă.
– Pentru ce?
– Să nu intre hoţul.
– Hoţul nu are voie să se roage?
Soţia către soţ:
– Dragul meu, degeaba îţi tragi burta cînd te urci pe cîntar… Imposibil să-ţi arate mai puţine kilograme.
– Ştiu, draga mea, spune soţul.
– Atunci, de ce ţi-o mai tragi?
– Ca să văd ce scrie pe cîntar.
Rețete culinare. Salată verde cu piept de pui
Ingrediente:
500 gr de salată verde, 400 gr piept de pui, un ardei dulce, ceapă verde, 100 gr roşii chery, 100 gr măsline, ulei, suc de lămîie, muştar.
Mod de preparare:
Pieptul de pui se taie felii şi se condimentează. Apoi se pune la grătar sau pe tavă şi se rumeneşte. După ce s-a răcit, se rupe cu mîna şi se pune într-un bol adînc. Ardeiul se taie fîşii, iar roşiile se taie în jumătăţi, ceapa şi măslinele se taie rondele şi se amestecă totul. Aparte se pregăteşte un sos din ulei, muştar, suc de lămîie, sare, piper. Toate se amesetcă bine. Pe tavă se aştern frunzele de salată, peste care se toarnă salata din piept de pui.
Miss Ungheni = Vicemiss 2 Moldova
Imagine: odnoklassniki
Alexandra Căruntu, „Miss Ungheni 2013”, a demonstrat încă o dată că este una dintre cele mai frumoase fete nu doar din Ungheni, ci și din republică. Tînăra a obținut locul trei la etapa națională a concursului Miss Moldova, fiindu-i conferit titlul de „Vicemiss 2 Moldova”.
”Acest fapt demonstrează încă o dată că aici, la nivel local, s-a muncit mult și că am avut un concurs corect”, a declarat pentru ”Expresul” Aliona Leșanu, directoarea Palatului culturii din Ungheni. Dînsa s-a arătat satisfăcută de prestația Alexandrei Căruntu, dar și a celorlalte două unghenence, Maria Săculțanu și Victoria Cazacu, care au ieşit în finala „Miss Moldova”.
”Abia aștept să organizăm o conferință de presă cu fetele noastre, pentru a aduce la cunoștință mai multe detalii din culisele concursului”, a mai spus Aliona Leșanu.
De notat că la concursul „Miss Moldova” au participat 18 domnişoare. Din raioanele Călărași și Nisporeni nu a fost nimeni.
UNGHENI | Ina Landa
VIDEO | Securitatea la trafic înseamnă viață
Zece echipe din zece instituții de învățămînt din orașul și raionul Ungheni au participat la, deja, tradiționalul concurs raional, ce se desfășoară în fiecare an, cu genericul ”Securitatea la trafic înseamnă viață”.
La concurs au participat elevii claselor a V-a – a IX-a. Aceștia și-au dat întrecere la 7 probe: ”Salut”, ”Înviorarea”, ”Acordarea primului ajutor medical”, ”Concursul desenelor de perete”, ”Cunoașterea regulilor de circulație”, ”Concursul căpitanilor”, și cea mai spectaculoasă probă ”Concursul cicliștilor”, care s-a desfășurat pe un traseu improvizat.
Detalii urmăriți în reportajul de mai jos:
Sursa: Euronova TV
Şcoala Sportivă din Ungheni – Campioana diviziei A U-18 la fotbal
Echipa Şcolii Sportive din Ungheni a devenit câştigătoarea turneului final al Campionatului Moldovei de juniori U-18, Divizia A, ediţia 2012-2013. În finală, jucătorii antrenaţi de Ion Homiţchi au învins formaţia Liceului Sportiv din Comrat, scor 5-4. Pentru învigători trei goluri le-a marcat atacantul Nicolae Porojniuc, care s-a remarcat şi în semifinale cu alte patru reuşite. În acel meci, unghenenii au învins cu 7 la 1 formația Gloria Edineț.
Este cea mai mare realizare a fotbalului de juniori din ultimii 10 ani din Ungheni fiind pentru prima dată când echipa școlii sportive din Ungheni obține acest trofeu. De menționat că meciul s-a desfășurat cu tribunele pline. Printre cei care au urmărit partida numărându-se zeci de antrenori din țară printre care selecționerul echipei naționale, Ion Caras, antrenorul naționalei U-21, Alexandru Curteian sau fostul campion olimpic, Igor Dobrovolski.
La festivitatea de premiere, Oleg Molceanov şi Natalia Ceban, Inspectori Federali FMF, au înmînat medalii, diplome şi cupe echipelor premiante. Momentul culminant al zilei a fost când Victor Colin, căpitanul echipei cîştigătoare, a primit multrâvnitul trofeu.[wzslider]
Sursa: FMF
Compensațiile pentru pensionari, cu iz de campanie electorală
21 mai. Satul Bușila, Ungheni.
De dimineață, zeci de bătrîni așteaptă, la primărie, să vină, cum spun ei, ”mașina cu bani de la Ungheni”. Asta înseamnă că reprezentanții Băncii de economii vor veni să le plătească adaosurile la pensii, între 50 şi 90 de lei.
Pe la ora 10.00, în hol nu mai aveai unde călca. Atmosfera devenea din ce în ce mai insuportabilă, iar lumea – tot mai nemulţumită. „Primarul e vinovat”, „Statul n-are nici o grijă de bătrîni”, „Cei de la guvernare ne ung ochii cu cîţiva lei” – se tot auzea din mulţime.
”Oamenii sînt nemulțumiţi că acest adaos nu vine odată cu pensiile. Pentru cîțiva lei bătrînii sînt nevoiți să piardă o gramadă de timp”, explică o săteancă, Dina Lazur.
Primarul Valeriu Toderică ridică neputincios din umeri. În afară de toate scaunele din biroul său nu a putut să le ofere alt ajutor bătrînilor. ”Așa e la început. Mai apoi oamenii se acomodează și se organizează altfel, fără înghesuială și gălăgie”, spune dînsul.
”Faptul că adaosurile la pensie se achită prin intermediul băncilor micșorează volumul de lucru al poștașilor”, a explicat, pentru ”Expresul”, Angela Iucal, șefa Direcției generale a Casei Teritoriale Asigurări Sociale (CTAS) Ungheni, subliniind că acestea nu reprezintă o majorare a pensiei şi de aceea se plătesc separat. Unde mai pui că, potrivit dînsei, ”sumele pot varia de la un an la altul și sînt prevăzute doar pentru opt luni ale anului curent”. Angela Iucal a reamintit că în acelaşi mod să plăteau şi compensațiile nominative. În concluzie, dînsa a spus: ”Eu cred că procedura de ridicare a acestor adaosuri financiare la pensie a fost totuşi bine organizată”.
23 mai. Satul Cristeşti, Nisporeni.
Am telefonat să verificăm dacă aceeaşi situație tensionată se atestă şi aici. Ne-a răspuns contabilul-șef al primăriei, Viorica Vicol. Dînsa a menţionat că sătenii au fost anunţaţi chiar pentru acea zi să vină să-şi ridice suplimentele la pensii. În holul primăriei, la acel moment, erau mulți oameni, dar nu era mare îmbulzeală, iar situația era calmă.
La Iurceni însă, am dat de o cu totul altă situație. „Beneficiarilor de adaosuri la pensie li s-a spus să meargă la Nisporeni pentru a-și primi banii”, a declarat pentru ”Expresul” primarul Gheorghe Saracovici. Astfel, pentru 50 de lei, iurcenenii trebuiau să parcurgă o distanţă, tur-retur, de 56 de kilomteri şi să scoată din buzunar cîte 32 de lei. ”Ce-i mai rămîne bietului om?”, se întreabă primarul și tot el răspunde: ”Oamenii sînt nemulțumiți și eu îi înțeleg. Trebuia să fie gîndită cumva altfel această procedură”.
20 mai. Satul Bravicea, Călăraşi.
Oamenii de aici au mare noroc. În sat există o filială a Băncii de economii, astfel că ei, începînd cu 20 mai, vin aici să-și primească banii. ”Avem scaune în hol, totul decurge liniștit”, ne-a spus primarul de Bravicea, Constantin Popa. I-am solicitat părerea despre organizarea și funcționalitatea procedurii de compensare a pensiilor. Dînsul a răspuns următoarele: ”Chestia asta cu adaosurile la pensii nu a fost bună din start. Mie îmi miroase mai mult a campanie electorală, iar oamenii sînt nevoiți să piardă timpul pe drumuri pentru cîțiva lei”.
”Nu am avut, deocamdată, plîngeri din partea cetățenilor, dar știm despre cozile ce se formează în unele primării”, a recunoscut Iulia Chiriac, șefa Direcției generale CTAS Călărași. Dînsa a mai spus că oamenii de la țară sînt răbdători și se bucură chiar și de puținul pe care-l primesc: ”Ce să-i faci? E, totuşi, un adaos în buzunar”.
Adaosul respectiv constituie 8,25% din pensiile mai mici de 1300 de lei.
Ina Landa
Ajutor sau bătaie de joc?
După un scandal monstru la Centrul ftiziopulmonologic de reabilitare pentru copii din Corneşti, cu injurii şi ameninţări, prima doamnă a raionului Ungheni, Rodica Toma, adică soţia preşedintelui raionului, a lăsat şi ceva ajutoare pentru cei aproape 100 de copii de acolo. Marele eveniment a avut loc ajunul sfintelor sărbători de Paşte.
„250 grame de bomboane şi 400 grame de biscuiţi pentru zeci de copii, jucării deteriorate. E ajutor sau bătaie de joc?”, se întreabă angajaţii Centrului.
Medicul-şef al instituţiei, Ion Ştirbu, a declarat că ar fi fost ameninţat că poate să-şi piardă şi lucrul doar pentru faptul că, susţine dînsul, nu a recunoscut-o pe Rodica Toma. Pretenţiile, potrivit angajaţilor, au fost alimentate de faptul că „doamna nu a fost înîlnită aşa cum se cuvine”.
Premiul Fundaţiei ERSTE la Ungheni?
Asociaţia Obştească “Sprijin şi Speranţă” din Ungheni ar putea obţine unul dintre premile Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială 2013 şi asta, datorită implementării cu succes a proiectului ”Şanse egale la educaţia timpurie pentru toţi copiii”.
Maria Calchei, coordonatoarea proiectului respectiv, va participa, pe 27 iunie, la decernarea premiilor Fundaţiei ERSTE la Viena, capitala Austriei. Deja a primit invitaţia, iar organizatorii şi-au asumat cheltuielile de drum, de cazare. „Nu ştiu sigur dacă mă voi întoarce de acolo cu un premiu, pentru că toate proiectele care au ajuns în finală sînt foarte bune. Totuşi, cred că proiectul nostru merită să fie premiat”, a declarat dînsa pentru „Expresul”.
De notat că, graţie acestui proiect, la Ungheni a fost redeschisă grădiniţa „Guguţă”, după o reparaţie capitală. În prezent, aici sînt înscrişi 366 de copii, dintre care 60 sînt cu nevoi speciale de educaţie.
Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială este oferit organizațiilor non-profit din 13 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv Republica Moldova. Valoarea totală a acestor premii este de 610 mii de euro şi vor avea parte de ele 33 de cîştigători.
Pentru ediţia 2013 s-au inscris 1988 de proiecte din cele 13 ţări participante. Din R. Moldova au fost depuse 104, fiind selectate pentru finală doar şapte. De tot, sînt 130 de finalişti şi, practic, fiecare al patrulea va fi premiat.
Marea majoritate a proiectelor finaliste din R.Moldova vin de la organizaţii neguvernamentale din Chişinău şi doar cîte unul de la Ungheni şi Cahul.
UNGHENI | Natalia Junghietu
La un espresso cu umoristul Gheorghe Pîrlea: ”E cam ”buruienos” umorul de la sat, dar ce să-i faci, oamenilor le place”
L-am întîlnit pe cunoscutul actor de comedie, Gheorghe Pîrlea, într-o zi de duminică, la Todirești. La Casa de cultură de aici se desfășura cea de-a treia ediție a Festivalului național de umor ”Lume, lume, hai la glume”, iar Gheorghe Pîrlea era şi invitat de onoare, și moderator al evenimentului. Nu am ezitat să-l invit, chiar în culise, la un espresso.
Cum vă simțiți aici, la Todirești domnule Gheorghe Pîrlea?
Foarte bine. Însuși faptul că asemenea evenimente au loc în satele noastre este îmbucurător, pentru că astăzi găseşti foarte puține case de cultură în Moldova, în care să se organizeze astfel de festivaluri de talie republicană. Aici am întîlnit actori tşi de la Molovata, raionul Dubăsari, şi din Cimișlia…
Ați putea numi Todireștiul capitală a umorului?
Nu știu… Chiar capitală a umorului? Încă nu, dar e foarte plăcut, mai ales pentru mine, ca umorist, să mă aflu la un asemenea festival cu un generic atît de frumos – ”Lume, lume, hai la glume”. Nu moare umorul din oameni şi e bine. Pe vremuri, scriitorul francez, Pierre Baumarchais, spunea: ”Mă grăbesc să rîd, pentru a nu începe a plînge”. Așa și noi, ne grăbim să rîdem, ca să nu ne dea în plîns.
Se deosebește umorul de la sat de cel de la oraş?
Sigur că se deosebește. Iată şi acum, la acest Festival al umorului de la Todirești, am auzit lucruri foarte dramatice în scenetele umoristice prezentate, mai ales în primele. Am chiar unele obiecții serioase în acest sens: i-aș ruga pe cei care încearcă să facă umor să-și aleagă foarte bine subiectele să fie mai atenți la repertoriu. Pentru mine personal a fost foarte neplăcut să văd scenete cu femei bete.
Să înțeleg că v-ați confruntat cu un fel de umor vulgar la Festivalul de la Todirești?
Da. O femeie beată în viață e scîrbă, dar o femeie beată în scenă e depravată. Nu se poate așa ceva de adus în fața publicului.
Dar ați văzut și umor frumos, calitativ, rafinat la acest festival?
Nu aș putea spune că a fost atît de rafinat… Nu prea are cine lucra. Trebuie să existe adevăraţi profesioniști care să lucreze cu artiștii locali, pentru a civiliza cumva și a “curate” un pic umorul, fiindcă, la ora actuală, e cam ”buruienos”. Ce să-i faci? Am văzut că e făcut din suflet și oamenilor le place.
Sînteți pentru prima dată la Todirești?
Am impresia că ştiu Todireștiul așa cum îmi ştiu satul de baștină, Vărăncău (raionul Soroca). Am fost de multe ori aici, veneam încă pe vremea cînd nu exista această casă de cultură. Îmi aduc aminte cum mergeam cu colegul meu, Gheorghe Urschi, pe la brigăzile de tractoare, prin locurile unde se înșira tutunul, pe la ferme. Prezentam concerte umoristice peste tot. Cunoșteam, pe timpuri, foarte bine satul acesta.
Cum credeţi, Festivalul de umor de la Todirești are viitor?
Desigur. Eu chiar le doresc din tot sufletul mult succes organizatorilor. Am rămas profund mulțumit şi de faptul că n-am fost uitați nici noi, umoriștii mai cu barbă, cum s-ar spune. Totodată, am rămas plăcut suprins de conducerea satului, care a reuşit să mențină funcţională această casă de cultură cu niște oameni talentați în ea. Eu am văzut “fetele de la Todirești” la Palatul Național din Chișinău, cînd au evoluat la serata jubiliară a lui Gheorghe Urschi. Au prezentat o scenetă din repertoriul dînsului și vreau să vă spun că nu s-au făcut de rîs. Dimpotrivă, publicul a rămas încîntat de ele. Dar să revin la Festivalul de la Todireşti. Cine ca cine, dar gazdele au fost pregătite foarte bine. Bravo lor. Dacă au reușit să-și ia pe capul lor organizarea unei asemenea manifestări în timpurile noastre de criză și să aducă atîta lume aici, chiar au muncit foarte mult. Felicitări pentru ceea ce fac.
UNGHENI | Ina Landa
AVE Ungheni depășită de gunoiul călărășean
La circa două luni de la preluarea gestionării serviciului de salubrizare a orașului Călărași, întreprinderea AVE Ungheni pare a fi depășită de situație.
Tomberoanele sînt suprapline, o parte considerabilă din gunoi fiind aruncată și acum pe alături. Nu a fost rezolvată defnitiv nici problema cu gunoiștea din preajma satului Nișcani. Priveliștea din jurul acestui loc continuă să rămînă șocantă, căci pe o rază de mai bine de jumătate de kilometru se văd cantități mari de gunoaie. Şi aspectul gunoiștii rămîne dezolant.
Unii consilieri orășenești au semnalat un fapt cu totul ieșit din comun: AVE Ungheni transportă resturi menajere, adunate din raza municipiului Chișinău, la gunoiștea din Nișcani, sporind astfel pericolul poluării excesive a acestui loc.
Primarul de Călărași, Nicolae Melnic, strînge din umeri și face trimitere la contractul de concesionare, în care sînt foarte clar stipulate angajamentele ambelor părți, angajamente ce trebuie respectate. ”Vom discuta cu reprezenanții firmei și vom încerca să identificăm căile de depășire a situației”, a spus sursa citată.
CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu
Administratorul AVE Ungheni, Marc Zweig, dă replica
Solicitat să comenteze situaţia creată la Călăraşi, Marc Zweig a declarat: ”Înainte de a veni noi la Călărași, situația acolo era mult mai gravă: gunoiul se colecta o dată sau de două ori pe lună. În prezent, AVE Ungheni a stabilit un orar, conform căruia gunoiul se ridică de patru-cinci ori pe săptămînă. Tomberoanele sînt suprapline doar luni dimineața, după week-end, dar și problema aceasta vom încerca s-o rezolvăm. Deci, nu putem spune că acum e mai rău decît a fost. Dimpotrivă, e mult mai bine”.
Cît privește semnalul consilierilor călărăşeni, precum că „AVE Ungheni” transportă resturi menajere, adunate din alte localităţi, la gunoiștea din Nișcani, Marc Zweig s-a limitat doar să spună: „De multe ori s-a întîmplat invers: că am dus gunoiul de la Călărași la poligonul din Ungheni, din cauza drumului inpracticabil spre gunoiștea din Nișcani”.
Administratorul întreprinderii ”AVE Ungheni” a subliniat, totodată, că este arendașul gunoiștii din Nișcani și, atîta timp cît plăteşte o taxă lunară în primăria Nișcani, atîta timp cît respectă legislaţia în vigoare, nimeni nu este în drept să-i dea indicații ce să facă acolo.
Dînsul a mai comunicat că, în prezent, de buna funcționare și amenajare a gunoiștii de la Nișcani sînt interesate atît autoritățile publice orășenești Călăraşi, cît și cele raionale, căci această gunoişte va avea o menire raională. Consiliul raional Călărași deja a început finanțarea reparației drumului spre gunoiștea respectivă, care va costa circa jumătate de milion de lei. AVE Ungheni a cheltuit deja 300 mii de lei pentru procurarea unui buldozer ce va lucra acolo. Primăria Călărași a investit 50 mii de lei pentru construcția unui gard în jurul gunoiștii. Poitrivit lui Marc Zweig, la gunoiștea respectivă a fost amenajată şi o stație de sortare a gunoiului.
”Gunoiștile neautorizate şi gunoiul reprezintă o problemă majoră nu doar a orașului Călărași, ci a întregului raion și chiar a regiunii”, a spus, în încheiere, dînsul, menționînd că mai e nevoie de ceva timp pentru a duce toate cele începute la bun sfîrșit.
AVE Ungheni este o întreprindere mixtă, moldo-austriacă, de salubrizare. Grupul AVE a ajuns pe piaţa moldovenească acum cinci ani, începîndu-şi activitatea la Ungheni.
Ina Landa
Au găsit leac pentru vitezomani
Pe partea carosabilă a străzilor Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu din Călăraşi au fost instalate trei limitatoare moderne de viteză. Acestea au temperat cu mult circulaţia mijloacelor de transaport pe aici, care era extrem de congestionată în ultimul timp.
După ani de infern, călărăşenii au răsuflat uşuraţi. Acum, au un somn mai liniştit. Cristofor Cheşcu, care-şi are casa în această zonă, a povestit pentru „Expresul” că, nopţi la rînd, nu putea închide un ochi din cauza zgomotului produs de automobilele ce treceau în mare viteză pe aici. Cele mai iritante erau escapadele cîtorva motociclişti, numiţi, mai în glumă, mai în serios, „kamikadze”. Aceştia făceau adevărate raliuri pe străzile respective, producînd un zgomot asurzitor. Acum, spune sursa citată, s-a găsit leacul pentru vitezomanii care, nu se ştie de ce, nici odată nu erau sancţionaţi pentru încălcările comise.
Primarul oraşului Călăraşi, Nicolae Melnic, spune că instalarea acestor dispozitive de limitare a vitezei s-a făcut la numeroasele sesizări ale populaţiei şi au costat bugetul primăriei aproximativ 45 mii de lei. În timpul cel mai apropiat, vor fi instalate şi indicatoare rutiere suplimentare, care să-i prevină pe conducătroii auto de ceea ce-i aşteaptă înainte, a mai precizat primarul.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Încalcă flagrant legislaţia lingvistică
Angajaţii Gării Feroviare din Călăraşi nu respectă prevederile legislaţiei lingvistice, completînd şi acum, după 20 de ani de la adoptarea acesteia, biletele pentru rutele de tren locale doar în limba rusă.
Unul dintre pasageri a venit la subredacţia noastră şi ne-a prezentat o mostră în acest sens. Din tichetul cu pricina se poate constata clar că la această gară toate aparatele din dotare sînt programate să tipărească doar scrisul rusesc sau cu litere chirilice. Pînă şi ştampila aplicată pe bilete este în limba rusă.
La nedumeririle sale privitor la această situaţie, călătorului care ne-a adus biletul în cauză I s-a explicat la casa de bilete, cu multă bîlbîială, că, chipurile, biletele sînt aceleaşi ca şi pentru rutele din Rusia, de aceea pe ele se apălică textele respective. “Nu înţeleg ce are în comun ruta locală, Călăraşi – Chişinău, cum este scris în bilet, cu Rusia, care se află la o distanţă de peste o mie de kilometric de noi”, se întreba omul.
Solicitată să se pronunţe asupra acestei atitudini neglijente faţă de limba statului în care activează staţia de cale ferată Călăraşi, reprezentantul Oficiului teritorial al Cancelariei de stat, Larisa Croitoru, a declarat că va înainta o sesizare către Ministerul de resort, dar şi către conducerea Gării, prin care va cere respectarea legislaţiei lingvistice şi redresarea situaţiei.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
Vor bate clopotele şi la Cîrneşti
Satul Cîrneşti, cu o populaţie de 575 de persoane şi o istorie de aproape 400 de ani, îşi doreşte o biserică a sa, pe care nu a avut-o niciodată.
Pe 11 mai, PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a binecuvîntat lucrările de începere a locaşului sfînt, donînd şi o sumă de bani în acest sens. La eveniment a fost prezent şi preşedintele raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, şi primarul comunei Brătuleni, Nicolae Chercheja.
Fiind întrebat cît e de reală, la ora actuală, construcţia unei biserici într-un sat cu o populaţie de doar cîteva sute de suflete, Nicolae Chercheja a răspuns fără pic de ezitare: „E reală. Vom reuşi. Poate mai greu, dar vom reuşi, căci oamenii de aici sînt cu inimă mare”. În plus, dînsul şi-a exprimat certitudinea că satul va fi ajutat şi de autorităţi în acest demers al său.
Ani la rîndul, cîrneştenii au mers la biserica din Brătuleni, situată la vreo trei kilometri distanţă. Au mers pe vînt, pe ploaie, pe arşiţă sau viscol, dar nu şi-au pierdut credinţa. Anul trecut, pe 24 iulie, Registrul de stat al organizaţiilor necomerciale a înregistrat Parohia cu hramul „Acoperămîntul Maicii Domnului” de la Cîrneşti din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Anterior, pe 5 iulie 2012, fusese desemnat şi preotul-paroh al comunităţii creştin-ortodoxe, părintele Antonie Chirica. În cadrul evenimentului din 11 mai, dînsul a fost decorat cu dreptul de a purta cruce de aur.
Prima piatră la temelia noii biserici deja a fost pusă. Se pare că Domnul e alături de cîrneşteni, căci în ultimii doi ani aici au avut loc nenumărate schimbări în bine. Au fost pietruite majoritatea drumurilor din sat, în scurt timp va fi deschisă o grădiniţă, un orăşel al copiilor, se lucrează asupra unui proiect de deschidere a unui cămin cultural.
NISPORENI | Lucia Bacalu
Clipe de glorie în Germania
Exact cu trei luni în urmă, am scris despre şapte eleve din clasa a IX-a de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni, care se pregăteau să participe la concursul european „Odiseea Cugetului”, în Germania. Acum, fetele au revenit acasă cu multe impresii, cunoştinţe noi, cu medalii şi diplome. Acolo, în Germania, au obţinut un merituos loc IV, dar şi un loc VI.
„Sîntem mulţumite de rezultate, mai ales că este prima noastră participare la un astfel de concurs”, a declarat Adriana Popovici, menţionînd că s-au confruntat cu reprezentanţi ai 16 ţări. În plus, unghenencele au cunoscut semeni de-ai lor din alte ţări, au cunoscut din cultura şi tradiţiile lor. O altă participantă la concurs, Alina Cernacovschi, a subliniat că limba de comunicare a fost engleza, astfel că fetele au avut posibilitatea să-şi dezvolte abilităţile de comunicare în această limbă. „A fost o experienţă frumoasă. Dacă intri în acest joc, numit „Odiseea Cugetului”, devii, practic, obsedat de el. Asta s-a întîmplat şi cu noi”, spune, zîmbind, Valeria Bolocan.
Irina Bucuci, profesoară de engleză la Liceul „Vasile Alecsandri”, cea care a pregătit şi a însoţit echipa în Germania, s-a declarat mulţumită de rezultate. „Fetele noastre au fost bravo, le doresc să rămînă mereu cu acelaşi entuziasm”, a accentuat dînsa.
Tinerele participante au ţinut să mulţumească celor, datorită cărora visul lor de ajunge la Berlin s-a realizat: Primăria Ungheni, Consiliul raional Ungheni, Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport, Motel „Iridana”, Zona Economică Liberă, AVE Ungheni, Stephen Hubner, Oleg Belbas, Asociaţia de părinţi ai liceului, administraţia Liceului „Vasile Alecsandri”, Palatul de cultură Ungheni, fabrica de ceramică, părinţii, coordonatorii Irina şi Ion Bucuci, Mihail Arseni, Ion Gornea, dar şi mulţi alţii.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Un nou motiv de scandal şi zîzanie
Crucea înălţată, cu aproape doi ani în urmă, pe una dintre cele mai înalte coline ale Nisporeniului, numită Dealul Zghihoaiei, continuă să provoace discuţii şi scandaluri.
Iniţial, a fost numită Crucea Mîntuirii Neamului Românesc şi a stîrnit nemulţumirea unui număr mare de cetăţeni, dar şi a Mitropoliei Moldovei. La inaugurare, pe 28 august 2011, a lipsit atît ÎPS Vladimir, Mitropolitul Moldovei, cît şi Episcopul de Ungheni şi Nisporeni, PS Petru, chiar dacă această cruce era şi continuă să fie cea mai impunătoare de pe teritoriul Republicii Moldova, avînd înălţimea de 35 de metri şi putînd fi văzută la zeci de kilometri depărtare. În schimb, au fost prezenţi înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, iar
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, trimisese credincioşilor şi un mesaj.
Iată că peste un an şi jumătate, lucrurile se schimbă radical. În mod subit, din titulatură a dispărut cuvîntul „Românesc”, construcţia trecînd în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Acum, se numeşte Crucea Mîntuirii Neamului. Acest gest a stîrnit din nou nemulţumiri.
„Atac „raider” asupra Crucii Neamului Românesc”, eticheta actul respectiv, pe 18 mai, directorul publicaţiei „Timpul”, Constrantin Tănase, care menţiona, totodată, că şi familia sa, şi publicaţia pe care o conduce a contribuit financiar, cu 10 mii de lei, la înălţarea acestui monument „al unităţii românismului”. Dînsul îî cere public explicaţii lui Veaceslav Ţîbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, care se angajase să întreţină monumentul, deşi, cu cîteva zile în urmă, Ţîbuleac declarase pentru mass-media că „întreţinerea Crucii Mîntuirii Neamului Românesc era prea costisitoare”, de aceea a fost nevoit să o predea Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni.
Tot atunci, Veaceslav Ţîbuleac a spus că, „de fapt, crucea niciodată nu a fost un simbol al românismului, pentru că cei mai mulţi bani au fost colectaţi de la oameni de afaceri şi nu de la cetăţenii simpli”.
“Chiar așa, domnule Țîbuleac? Pînă aici am ajuns? Dar cum rămîne cu discursul dumneavoastră, din 28 august 2011, la inaugurarea Crucii, cînd ați declarat, citez „… astăzi, pe această frumoasă colină a Nisporenilor, se săvîrșește una dintre cele mai semnificative zidiri creștine ale Domnului nostru Iisus Hristos din ultimele șapte decenii în Basarabia – Crucea Mîntuirii Neamului Românesc”? Să nu aibă nimic în comun românismul cu… Neamul Românesc? Ce s-a întîmplat, totuși, domnule Țîbuleac?”, întreabă Constantin Tănase.
Între timp, în Vinerea Neagră, pe 3 mai, la Nisporeni a avut loc, în premieră, un eveniment impresionant, numit „Drumul crucii”. Sute de credincioşi au pornit, alături de Episcop, din centrul oraşului Nisporeni spre Crucea din dealul Zghihoaiei, parcurgînd doi kilometri şi jumătate în rugăciuni către Domnul, astfel dorindu-se ca acest drum să fie „un pelerinaj spre Dumnezeu, o cale spre Înviere”, să devină o tradiţie, „la care să se adune, an de an, cît mai mult popor în a-şi duce fiecare crucile spre acea cruce a neamului”.
NISPORENI | Lucia Bacalu
Caricatura săptămînii | A venit, a văzut şi… a plecat cu capul sus. Aliona Moon, moldoveanca de la „Eurovision 2013”.
VIDEO | Tradiţii autentice, muzică şi bucate alese la prima ediţie a Festivalului Fagului la Ungheni
Arta populară şi tradiţiile autentice au reînviat în Rezervaţia naturală Plaiul Fagului din raionul Ungheni. Meşteri populari, dar şi pasionaţi de folclor, au participat la Festivalul Fagului, care s-a desfăşurat în apropiere de localitatea Rădenii Vechi, raionul Ungheni.
Participanţii au avut posibilitatea să admire zeci de lucrări cioplite în lemn, expuse la eveniment.
„Pentru mine este o plăcere, asta-i o pasiune, timpul liber îl dedic pentru a face lucrări din lemn„, spune meşterul popular Dumitru Oaserele.
Atracţia sărbătorii a fost şi o expoziţie de animale sălbatice împăiate, care pot fi întâlnite în pădurile Moldovei. Tot aici vizitatorii au avut ocazia să guste bucate alese.
„Aici avem plăcinţele cu ciuperci, asta e cartof cu ciuperci, bătute din ciuperci„, spune o femeie.
„Sarmale, puţin netradiţionale, cu ciuperci, cu orez, ceapă şi are un ingredient ascuns, scorţişoara„.
Vizitatorii s-au arătat încântaţi, chiar dacă unii au făcut drum lung până în pădurea fagului.
„Mă bucur să văd că atâta lume îşi apără tradiţia, neamul şi obiceiurile”, a menţionat un bărbat.
„Regăsesc talente, sunt talentaţi moldovenii noştri, avem cu ce ne mândri”, susţine o persoană.
Autorităţile locale îşi propun să organizeze festivalul anual.
„Aflându-ne într-o zonă extraordinară, înconjurată de codri, ne-am gândit că ar fi păcat să nu vadă cineva că sunt locuri aşa frumoase în Moldova„, a declarat primarul satului Rădenii-Vechi, Simion Bulbaş.
Festivalul Fagului, organizat de autorităţile raionului Ungheni şi primăria satului Rădenii Vechi, s-a încheiat cu un concert susţinut de formaţiile etnofolclorice „Dor nisporenean”, „Plăieşii” şi „Ştefan Vodă”.
Sursa: publika.md
Video: Euronova TV
Bancuri
La puşcărie:
– Îmi vine să rîd de fiecare dată cînd mergem la masă, spune un puşcăriaş colegului său.
– De ce, mă?
– Păi m-au arestat că furam de mîncare şi acum mi-o dau gratis.
După ce loveşte un pieton pe trecere, şoferul scoate capul pe fereastră şi strigă:
– Fii, bre, atent!
Pietonul se ridică repede, speriat, împleticindu-se şi întreabă:
– De ce, bă, dai înapoi?
Se întîlnesc doi vechi prieteni:
– Ce mai face papagalul tău?
– Din păcate, a murit…
– De ce? Era bolnav?
– Nu, a murit de ciudă. De cînd m-am însurat, el nu a mai scos o vorbă în casă, nu reuşea să o depăşească pe nevastă-mea.