Ingrediente:
1 vînătă, 1 dovlecel, 3 roşii, 400 gr caşcaval, 1 ceapă, 200 gr sos de roşii, 3 căţei usturoi, o lingură cu unt, o lingură cu pesmet, ulei, pătrunjel, sare.
Mod de preparare:
Tăiaţi vînăta, dovlecelul şi roşiile în felii potrivit de groase. Separat, tocaţi mărunt ceapa şi căliţi-o în ulei. Stingeţi cu sosul de roşii şi adăugaţi usturoiul zdrobit. Lăsaţi pe foc să dea în cîteva clocote. Ungeţi un vas termorezistent cu unt şi tapetaţi-l cu pesmet. Aşezaţi legumele în straturi şi printre ele puneţi felii de caşcaval. Ultimul strat trebuie să fie de caşcaval. Turnaţi sosul de roşii şi lăsaţi la cuptor, la foc moderat, aproximativ 40 de minute. Serviţi cu pătrunjel.
A scăpat ca prin urechea acului
Reforma din învăţămîntul din Moldova a făcut ca la Călăraşi să fie suprimate mai multe instituţii de învăţămînt, altele fiind pe cale de a fi lichidate.
Spre exemplu, Gimnaziul din Rădeni, cu 93 de elevi la ora actuală, a scăpat de lichidare ca prin urechea acului, cu doar două săptămîni înainte de începutul noului an de studii. Salvarea a venit de la Consiliul raional, care, în şedinţa sa din 22 august, nu a reuşit să întrunească numărul necesar de voturi pentru aprobarea unei decizii în acest sens. Mai mulţi consilieri raionali, reprezentanţi ai diverselor formaţiuni politice, au exprimat un vot de blam argumentelor aduse în favoarea lichidării gimnaziului, prezentate de către şefa Direcţiei de Învăţămînt, Elena Gonţa.
Decizia consilierilor de a nu vota pentru lichidarea gimnaziului respectiv a fost alimentată şi de către afirmaţia directorului Centrului de Sănătate Publică, Grigore Ciurcă, precum că sediul liceului din Dereneu, unde urmau să înveţe cei 93 de copii de la Rădeni, nu este gata de începerea noului an de studii, urmînd ca aici să fie efectuat încă un mare volum de lucrări de reparaţie. Pe de altă parte, sediul gimnaziului din Rădeni a fost reprarat recent, fiind cheltuite în acest scop cîteva sute de mii de lei.
Nu atît de norocoase s-au dovedit a fi şcolile-grădiniţe din Părcani şi Păuleşti, lichidarea cărora a fost votată la aceeaşi şedinţă a Consiliului raional.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
P.S.
Maia Sandu, Ministrul Educaţiei:
„Sistemul vechi de finanţare favoriza şcolile mici, subvenţionîndu-le din contul celor mari. Un elev dintr-o şcoală mică beneficia de o alocaţie de cîteva ori mai mare decît unul dintr-o şcoală mare. Aceasta se întîmpla pentru că, indiferent de numărul de elevi, salariile profesorilor şi costurile de întreţinere sînt cam aceleaşi. În consecinţă, aveam, în cea mai mare parte, cheltuieli ineficiente şi rezultate slabe şi în şcolile mari, şi în şcolile mici.
Acum avem un sistem echitabil de finanţare, orientat pe beneficiari. Şcolile cu mai mulţi elevi vor primi mai mulţi bani şi vor putea să investească în infrastructură, materiale didactice, instruirea profesorilor, alte lucruri care le vor spori performanţa.
Nu există nici o îndoială că principiul „Banii urmează elevul“ este unul corect. Această reformă stimulează folosirea mai eficientă a banilor publici şi, acolo unde administraţia publică locală, împreună cu managerii şcolari, au dat dovadă de responsabilitate, rezultatele nu au întîrziat să apară.
În raioane precum Călăraşi, Orhei, Hînceşti, Ungheni, Nisporeni, Criuleni, unde, pe parcursul ultimilor ani, s-au făcut eforturi de optimizare a claselor şi a şcolilor, resursele pentru investiţii în dezvoltarea şcolilor au crescut de la cîteva sute de mii de lei, în anii precedenţi, la 3, 5 şi chiar 12 milioane de lei în anul 2013. Resursele suplimentare pe care le vom atrage, inclusiv cele din creditul Băncii Mondiale, aprobat de curînd, vor fi alocate în mod prioritar raioanelor care demonstrează efort în implementarea reformei.
Şcolile mici vor rezista, dacă vor reuşi să se descurce cu bugetul alocat fără a compromite rezultatele”.
(Din interviul acordat de ministrul Educaţiei, Maia Sandu, publicaţiei „Adevărul”)
Şcoala trebuie să existe în fiecare sat
Deşi susţine reforma şcolară, Svetlana Chirtoacă, directoarea Gimnaziului din Bălăneşti este împotriva lichidării instituţiilor de învăţămînt din mediul rural. “Un sat fără şcoală cred că ar muri. Atîta timp cît există şcoala, trăieşte şi satul. În copii trebuie să investim. Nu contează cîţi bani se cheltuie pentru aceasta, şcoala trebuie să existe în fiecare sat”, a declarat dînsa într-un interviu pentru postul de radio “Europa liberă”.
În anul curent de studii, Gimnaziul din Bălăneşti va primi 1 milion 176 mii de lei pentru instruirea şi educarea celor 196 de elevi. Conform legislaţiei, în prezent statul oferă pentru fiecare elev înscris într-o şcoală sau alta cîte 6000 de lei. “Ne străduim să facem economie, ne străduim să nu cheltuim fără motive, astfel că ne încadrăm în buget”, a explicat directoarea.
În plus, potrivit dînsei, gimnaziul din Bălăneşti nu se confruntă cu lipsa cadrelor. Dimpotrivă. “Totdeauna am avut surplus de cadre.
Avem cadre bine pregătite. Vîrsta medie a acestora este de 48-50 de ani. Sîntem încă în plină forţă, pedagogii noştri sînt creativi, sînt foarte buni”, a specificat Svetlana Chirtoacă, menţionînd că salariul mediu al unui pedagog ar trebui să fie de cel puţin 10.000 lei. “Cu cît mai mult, cu atît mai bine”, a subliniat dînsa. Pe de altă parte, pedagogii trebuie să-l merite. “Eu mă tem să strig tare: „Vrem salarii mari!”, cînd ştiu cît de reticienţi sînt unii la noua schimbare…”, a remarcat directoarea.
Referindu-se la examenele de bacalaureat din acest an, Svetlana Chirtoacă a salutat schimbările care s-au făcut. “De multe ori, am vrut să fiu corectă la examene şi am încercat să fiu corectă, dar, cînd am văzut că şcoala mea stă mai jos decît altă şcoală, unde ştiu că nu sînt specialişti, unde ştiu că nu se face mai multă carte ca la noi, m-a împins şi pe mine să procedez un pic mai altfel decît cere metodologia şi regulamentul”, a recunoscut dînsa. De acum înainte, directoarea gimnaziului din Bălăneşti crede că lucrurile se vor schimba, mai ales în ceea ce priveşte atitudinea părinţilor faţă de studiile copiilor lor. Căci, spunea dînsa, “nu s-au revoltat copiii precum au făcut-o părinţii şi profesorii”.
NISPORENI | Lucia Bacalu
Şi-au sărbătorit imnul, stema şi drapelul
La Hogineşti, satul care a găzduit recent cea de-a treia ediţie a unui frumos tîrg de olărit, se naşte o nouă tradiţie, la fel de frumoasă.
Printr-o decizie a Consiliului local, ziua de 28 august a fost desemnată Zi a Imnului, Stemei şi Drapelului satului. De notat că Hogineştiul, cu o populaţie de circa 1800 de persoane, este una dintre puţinele localităţi din Republica Moldova care are întreg pachetul de însemne identitare. De asemenea, satul Hogineşti este unica localitate din raionul Călăraşi, alcătuită din două… sate: Hogineşti şi Slobozia. Este satul cu două biserici, una dintre care – foarte veche, fiind construită din lemn şi protejată, în prezent, de stat. Este unul dintre puţinele sate care are un muzeu etnografic funcţional.
Pe 28 august curent, la Hogineşti a fost mare sărbătoare. Potrivit primarului Constantin Poştaru, de rînd cu Ziua Imnului, Stemei şi
Drapelului satului, au fost marcate alte două sărbători importante: Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române. „De dimineaţă pînî seara tîrziu, consătenii noştri au fost antrenaţi într-un vast program de sărbătoare”, a subliniat dînsul.
Totul a început la ora 8 dimineaţa, cu un moment festiv, după care a urmat un spectacol literar-muzical. Au avut loc şi competiţii sportive, atracţia principală fiind trînta, unde luptători de diferite vîrste s-au „bătut” pentru trofeele principale: iepurele, cocoşul şi berbecul.
Seara a culminat cu o mare Horă a satului, în care s-au încins circa 400 de localnici, dar şi oaspeţi ai evenimentului. „A fost o zi încărcată cu acţiuni pline de substanţă, o zi care, cu siguranţă, va rămîne pentru mult timp în amintirea sătenilor”, a mai precizat sursa citată.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
În poşeta femeii | În viaţa de zi cu zi – mamă şi fiică, la serviciu – colege
Ştiu a mînui cu iscusință pușca, toporișca, conduc automobile, la volanul cărora nu s-ar urca oricine. Sînt două femei care au ales să fie… În Dicţionarul explicariv al limbii române nu am găsit nici un cuvînt de gen feminin, potrivit profesiei lor. Să le spunem pădurăriţe? Sau pădurărese? Ori pădurari?
Cert e că au ales să fie una cu pădurea. În viaţa de zi cu zi sînt mamă şi fiică, la serviciu – colege, dar şi vecine cu cantoanele. Ambele lucrează în Ocolul silvic Cioreşti al ÎSS „Nisporeni-Silva”, avînd în gestiune aproape 800 de hectare de pădure. Ambele nu-și imaginează cum e să respiri un alt aer decît cel de pădure.
”Trăiesc în pădure de la 14 ani, cînd m-am măritat cu un fecior de pădurar și m-a adus mireasă aici”, spune Maria Catană, azi în vîrstă de 66 de ani. „Eu m-am născut în pădure. Cînd eram mică, nu-mi prea plăcea să trăiesc izolată de lume. Acum, nu-mi închipui un alt loc mai frumos și mai liniștit decît pădurea”, spune Angela Petrov, în vîrstă de 41 de ani, fiica Mariei Catană.
Este adevărat, ambele au case în sat – la Ciuciulenii Hînceştilor. Dar acestea stau mai mult închise, cu lacăte la uşi. ”Nu pot sta mai mult de două zile la rînd în casa mea din sat. Mă cheamă pădurea”, spune Maria Catană, iar fiica ei o completează: „Casa noastră este una la două și se cheamă pădure”.
Chiar dacă a ajuns la vîrsta de pensionare, Maria Catană nu se poate rupe din acest mediu. Zice că va lucra atît cît îi vor ajunge puteri. Este pădurăriţă de mai bine de 20 de ani, de cînd i-a murit soţul. Nu dorește să renunțe la meseria sa nici fiica Angela. Recunoaşte că anume în pădure se simte în largul ei. ”Aici am parte de liniște sufletească îmbibată cu aerul proaspăt de pădure”, explică dînsa.
În orele de serviciu, ambele sînt pădurari iscusiţi. În timpul liber – gospodine pasionate de flori și neîntrecute la gătit bucate. Mîna lor de femeie se simte pretutindeni, totul are locul său.
„Sîntem bune ca pădurărițe, dar și ca gospodine”, lasă într-o parte modestia Maria Catană, după care adaugă: ”Cine nu-i gospodar la el acasă, nu-i gospodar nici în pădure”. Apropo, cantonul dînsei a fost desemnat, cu ani în urmă, ”Cel mai curat din republică”. Nu oricare se poate lăuda cu o asemenea performanţă.
După cîteva ore de discuţii cu cele două doamne, îți dai seama că, de-a lungul anilor, nu au stat în pădure să taie frunze la cîini. Silvicultoarele au înțeles cîte ceva din filozofia comuniunii cu natura, dar și cu oamenii ce trăiesc în preajma ei.
„De cînd am venit noi aici, i-am pus la respect pe toți cei care încercau să fure lemn ca în codru și să încalce legile naturii”, spune Maria Catană. Nici nu putea fi altfel, căci ambele au crescut şi s-au maturizat odată cu pădurea din care fac azi parte.
Ina Landa
VIDEO | Prima expoziție de porumbei de rasă la Ungheni
Cu ocazia aniversării Zilelor orașului Ungheni , pentru prima dată aici a avut loc o expoziție de porumbei de rasă.
Circa 50 de crescători de porumbei au adus cu sine la expoziție peste 1 mie de păsări.
Hulubarii prezenți la eveniment spun că se mîndresc mult cu rasele de porumbei pe care îi cresc de ani e zile.
Organizatorii acestei expoziții promit să vină și la anul în fața publicului cu numeroși porumbei de rasă.
În prezent, în raionul Ungheni, sunt aproximativ 60 de crescători de porumbei.
Sursa: Canal regional
Povestea podului galben
La început a fost ideea
“Drumul pe care-l parcurg zilnic la lucru e trasat de balustradele de pe podul central. A cam pierdut din galbenul viu de altădată şi mi-am zis că-i trebuie culoare..”. Doamna Angela Ciocîrlan, directoarea Centrului Regional de Resurse pentru Tineret Ungheni, îşi aminteşte surîzînd de ideea-i năstruşnică.
Coordonatorii Centrului urmau să-i decidă soarta. Au aprobat-o tacticos, neavînd habar ce presupune, de fapt, realizarea ei. Firul epic al acestei idei neobişnuite este identic cu “călătoria” gogoaşei rumene din renumita poveste. Doar că ideea a fost “rumenită” de către grupurile locale de iniţiativă, de tineri cu ambiţie care au şi lansat Campania “Dă culoare oraşului Tău!”.
Primii paşi
Şedinţe peste şedinţe. Sfaturi peste sfat. Dubii peste idee. Insistenţa tinerilor a deschis multe uşi. Primăria oraşului Ungheni a fost vizitată zilnic, timp de trei săptămîni cît a durat campania. Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, ne-a oferit suport în planificarea, organizarea şi realizarea acestei campanii, în special prin acoperirea cheltuielilor pentru materialele necesare. Am fost în permanentă colaborare cu viceprimarii Cristofor Codreanu şi Eduard Balan, ei realizînd punţi de legătură cu Divizionul de Artilerie “Prut” şi Poliţia de Frontieră Ungheni care, timp de două zile, au mînuit periile de sîrmă pe balustradele lungi, de 302 metri.
Dar tu ce culoare ai?
Pecetluirea culorii a luat mare avînt, tinerii dorind să scrie pe balustradă, într-o manieră artistică, în diferite culori, numele oraşului drag. Entuziasmul lor însă a fost temperat de către arhitectul-şef al oraşului, Vlad Savin. Poate fi doar culoarea galbenă, întrucît podul central este unul rutier şi trebuie să ţinem cont de regulamentul circulaţiei rutiere, a fost verdictrul dînsului. Nu a vorbit doar, ci a şi acţionat. A făcut rost de vopseaua rezistentă în spaţiu deschis, pentru grunduire, o procedură necesară înainte de vopsirea finală.
De-i vînt, de-i soare…
Trofimaşii podului, timp de două săptămîni, începînd cu ora opt dimineaţa, erau la datorie. Grunduirea a fost înfăptuită cu ajutorul voluntarilor Centrului Regional de Resurse pentru Tineret şi ai celor de la Liceul “Mihai Eminescu”. Pe o arşiţă insuportabilă, balustrada de fier cerşea culoare. Iniţial, era planificată doar o vopsire. Nu a fost să fie. A trebuit să se purceadă şi la a doua vopsire.
Au răspuns la apelul de implicare civică peste 100 de voluntari de la Colegiul Agroindustrial, Centrul CREDO, liceele “Mihai Eminescu”, “Gheorghe Asachi” şi “Vasile Alecsandri”. Însuşi primarul de Ungheni, împreună cu funcționari din primărie au participat, în mod repetat, la vopsirea balustradelor. Astfel, către Zilele oraşului Ungheni, desfăşurate, tradiţional, la finele lunii august, podul a îmbrăcat straie noi.
Cifre, cifre
S-a muncit 3 săptămîni. Au participat 150 de voluntari. S-au folosit 346 kilograme de vopsea. Realizarea campaniei a costat 18 mii de lei. Campania “Dă culoare oraşului Tău” a captat atenţia mass-media naţionale, dar şi locale. Au fost realizate peste 10 reportaje de la eveniment.
Concluzii
Tinerii au demonstrat că se poate şi că oraşul Ungheni e unul mic, dar cu inimă mare. Dacă fiecare cetăţean se va implica, lucrurile nu vor merge prost în această ţară. Cu siguranţă, ţara noastră are un viitor frumos, susţine primarul oraşului Ungheni, susţinem şi noi.
Cu consideraţiune pentru toţi voluntarii, cele două fete „cu podul”,
Alina Butnaru şi Galina Petcu
Caricatura săptămînii | Trei pe o țeavă
A depăşit toate aşteptările
Cel de al doilea iarmaroc regional agricol de toamnă, desfăşurat de către Direcţia Raională Agricultură Călăraşi, în parteneriat cu AO „Agroconsultant”, pe 25 august curent, la Bravicea, a depăşit toate aştepătrile, atît a organizatorilor, cît şi ale participanţilor.
Potrivit estimărilor efectuate de organizatori, la iarmaroc au venit circa 500 de agenţi economici din majoritatea satelor călărăşene, dar şi din satele raioanelor vecine, Orhei, Teleneşti şi Străşeni. Pe lîngă sutele de producători agricoli, care au adus întregul sortiment de produse agroalimentare de sezon: fructe, legume, struguri, au fost prezente şi zeci de persoane care au propus cumpărătorilor produse de panificaţie, cereale, păsări, animale domestice, iar unii au venit chiar cu mobilă, covoare, electrocasnice şi alte mărfuri necesare vieţii de zi cu zi.
În condiţiile unei asemenea aglomerări de comercianţi şi producători agricoli, organizatorilor nu le-a fost deloc uşor să-i identifice pe cei mai buni dintre cei mai buni. Totuşi, au reuşit. Învingătorilor concursului pentru cea mai bună prezentare a produselor şi mărfurilor le-au fost înmînate diplome şi cadouri din partea conducerii raionului Călăraşi şi AO „Agroconsultant”.
De notat atmosfera civilizată, în pofida concentrării mari de unităţi de transport şi o aglomerării umane excesive. Cei prezenţi la iarmaroc au fost foarte îngăduitori şi atenţi unul cu altul, voia bună şi înţelegerea făcînd casă bună cu forfota caracteristică pentru asemenea acţiuni.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
La un Espreso cu Vlad Gorgos. „Mă simt un om gospodar, fiindcă nu am timp să mă gîndesc la odihnă”
S-a născut la 13 august 1957, la Bravicea Călăraşilor. De profesie este metodist-organizator, fiind producătorul trupei „,Millenium”, o formaţie care s-a impus, în cei peste 16 ani de activitate, pe scene importante din R.Moldova, dar şi din străinătate, acumulînd peste 30 de trofee. Prin „Millenium”, Vlad Gorgos a educat trei generaţii de interpreţi şi instrumentişti, 45 de discipoli au trecut şcoala dînsului. Este Maestru în Artă.
Domnule Gorgos, spuneţi sincer, atunci cînd întîlniți un călărășean, vi se zbate inima mai tare?
Sigur. Mai frumos decît satul meu, Bravicea, nimic nu există. De la rădăcina stejarilor mei, a copilăriei mele, a viselor mele, mi-am luat vlaga şi seva. Totul vine de acolo…
Cît de des mergeţi la Bravicea?
Nu atît de des cît mi-aş dori, fiindcă avem multe turnee. Mai mult cîntăm peste hotare, spre regret, dar asta este.
Pentru cine cîntați peste hotare?
Pentru cei ce cunosc formația ”Millenium”. Anul acesta, TVR, cea mai importantă televiziune din România, a transmis, pentru prima dată, concertul nostru jubiliar. Credeți-mă, a avut mare succes. România deja ne cunoaște. Sîntem ai lor, piesele noastre li se par foarte frumoase, sînt în aceeași limbă în care cîntă şi ei. Păcat că ne dezbină Prutul.
Prutul este unul pentru toți, de ce ar trebui să ne dezbine?
Ne-au dezbinat timpurile, ne-a dezbinat ”furajka”, „budeonovka”. Nu știu ce ar trebui să se întîmple, ca să revenim în albia firească. E greu, căci soarta poporului e în cîteva mîini murdare. Nu cred că aceşti demnitari îşi iubesc satul, mama. Ei iubesc banii care, însă, niciodată n-o să-i facă fericiţi cu adevărat.
Sînteți o persoană directă, spuneţi pe șleau ceea ce gîndiţi. Ați avut de suferit din această cauză? Eu sufăr numai de pe urma celor, cărora le ating punctele dureroase. Vreau să le spun ceea ce mi-a zis cîndva tata: ”Domnilor, aurul nu se mănîncă. Înțelegeți?”. Regret că milionarii noştri aduc de hramuri formații şi artişti străini, dar nu vor să promoveze artiștii autohtoni, care sînt foarte buni. Credeți-mă, peste hotare sîntem aplaudaţi, iar acasă nu sîntem deloc apreciaţi. Cineva chiar m-a zis: ”Cum să urce în scenă numai artiști moldoveni, vrei să ne rîdă lumea?”. Iată unde este tristețea. Am călătorit în multe țări…
Și de fiecare dată vă întoarceți acolo de unde vi se trag rădăcinile.
Da. Avem un popor deosebit. În orice ogradă ai intra, ești servit, pentru că aşa e tradiția: oaspetele trebuie întîmpinat și numaidecît trebuie lăsat să chefuiască atît cît vrea el. Din cauza acestei bunătăţi a noastre și suferim. Nu ne mai schimbăm. Am avut un turneu în Canada, unde am întîlnit mulţi moldoveni. Plecînd de acasă, ei şi-au pus în desagă bunătatea lor şi prin asta se evidenţiază. Sîntem un popor bun, un popor pașnic.
Aveți două surori plecate peste hotare.
Da. Noi am fost o familie unită, am fost educaţi foarte bine de mama și de tata. Nu am ştiut ce înseamnă să obijduiești o fetiță, ce înseamnă să nu oferi locul unei bătrîne. Acum, cînd surorile îmi sînt departe, e plecată şi o parte din mine. Ne-am împotrivit mult plecării lor, dar așa, cred, a fost soarta. Cînd vin acasă, parcă și neamul nostru, al Gorgoșilor, este mai bogat.
Casa părintească nu se vinde, afirmaţi într-un interviu.
Aceste spuse ale lui Grigore Vieru cred că s-au înfipt adînc nu numai în sufletul meu, ci al miilor de moldoveni. Noi ne-am înțeles că nu vom vinde niciodată casa părinților. Acum are grijă de ea un vecin. Este un gospodar iscusit, are grijă și de casa lui, și de a noastră. E plăcut cînd venim şi mai depănăm, împreună, amintirile, căci am trăit într-o mahala – cea mai bună, cea mai talentată, unde se făceau concerte la poarta mea, apoi la poarta vecinilor. Acolo s-a plămădit Vlad Gorgos..
Care este gustul copilăriei dumneavoastră?
Gustul zamei pe care o prepara bunica şi în care turna borş de casă făcut din „huși”. Gustul mămăliguței preparate din făină de păpușoi ”hîngănești”. Mirosul cozonacului bravicean. Îmi amintesc de bobul pe care-l pregăteam pentru mîncare – ne dureau unghiuțele de la curățat. Îmi amintesc cum tăiam cordele pentru ţoluri – din ciorapi, din hăinuțe. Stăteam pe cuptor, la lumina lămpii cu gaz și le tăiam. Nimeni nu scîncea.
Spuneați undeva că astăzi puterea banului dictează totul.
Aşa este. Nu vreau să se supere nimeni, dar mie îmi aminteşte instaurarea democraţiei pe care o avem de o turmă de oi, care a stat în permanenţă închisă în ocol. Cînd i s-a dat drumul, animalele nu au mai ştiut ce să facă: să iasă sau să intre. Aşa şi noi: din socialismul care ni se băgase în cap am nimerit într-o democrație capitalistă. Și ce facem? Întîi și întîi, am distrus totul ce am făcut cu mînuțele noastre: tabere de copii, case de cultură…
Dacă tot ați amintit de casele de cultură, cum le vedeți azi?
Triste de tot. M-am bucurat că la Pîrlița, Ungheni există o casă de cultură reparată, foarte frumoasă. Bravo celor care au contribuit la acest lucru. Dar mă întristează casa de cultură din satul meu. A fost construită, prin anii 60, după un proiect unical. Aceste case de cultură trebuie păstrate pentru generațiile viitoare, pentru tot satul şi să nu fie transformate în baruri sau discoteci.
Credeţi că nu prea se investeşte azi în cultură?
Deloc nu se investește.
Dar dumneavoastră investiţi.
Eu investesc banii mei personali. Asta este crucea mea, este misiunea mea pe acest pămînt.
Ce ați transmis de la părinți copiiilor dumneavoastră?
Totul. Cum am timp liber, le vorbesc despre părinții mei, despre copilăria mea, despre învățătorii mei, cum îmi place să le spun. Se făcea multă carte pe vremea copilăriei mele în satele noastre. Şi mult mai multă educaţie. Acum, am luat-o cu „europenizarea”. Oare nu tot în Europa sîntem şi am fost dintotdeauna? De ce trebuie să ne învețe cineva ce şi cum să facem? Riscăm să ne pierdem tradițiile, aşa cum şi le-au pierdut multe țări europene. Noi distrugem școlile. Îi impunem pe copii, chiar din clasele mici, să învețe cum au apărut pe lume. A dispărut acea taină – că ne-a adus barza. Era frumos. Oare noi, cei care nu am fost învăţaţi toate aceste lucruri, sîntem mai proşti?
Vreți să spuneți că mergem într-o direcție greşită?
Da. Oare n-am putea merge în Europa cu o părere a noastră?
Ce v-aţi mai dori pentru dumneavoastră, domnule Vlad Gorgos?
Formația „Millenium” trebuie să se dezvolte în continuare, să atingă noi culmi. Mă simt un om gospodar, fiindcă nu am nici o clipă liberă, nu am timp să mă gîndesc la odihnă. Nici nu vreau. Cîndva, celebrul Raimond Pauls, fiind întrebat cînd se odihnește, a răspuns: „În scenă, la concerte”. Aşa ne odihnim şi noi şi este foarte frumos.
Ina Landa
Curios. Farfuriile roşii ajută la slăbire
Cercetătorii de la Universitatea din Basel (Elveţia) au constatat că se mănîncă mai puţine aperitive dacă acestea sînt aduse pe farfurii roşii, şi nu pe unele de culoare albă sau albastră.
Astfel se crede că roşul acţionează ca un semnal subtil de oprire. De altfel, culoarea roşie este adesea utilizată pentru a semnala un pericol sau o interdicţie. De exemplu, în circulaţia rutieră.
Psihologii au efectuat două experienţe. În prima, 41 de studenţi au fost invitaţi să guste din diferite băuturi dulci. Jumătate dintre ei le-au primit în pahare roşii, iar cealaltă – în pahare de culoare albastră. Studenţii care au primit pahare roşii au băut cu circa 40% mai puţin decît cei care primiseră pahare albastre. Toţi băuseră înainte destulă apă ca să nu le fie sete.
Se pare că roşul acţionează ca un semnal direct asupra comportamentului individului. Acţionînd ca un „stop”, această culoare ar putea reduce, de exemplu, consumul de băuturi dulci nesănătoase.
În a doua experienţă, oamenii de ştiinţă au vrut să afle dacă aceleaşi rezultate sînt valabile în privinţa aperitivelor. Ei au dat unui numar de 109 de participanţi farfurii roşii, albastre şi albe cu cîte zece covrigei pe ele. S-a dovedit din nou că roşul îndeamnă la reţinere.
Persoanele care au primit covrigeii în farfurii de culoare roşie au mîncat puţin mai mult de jumătatea covrigeilor consumaţi de cei care au avut farfurii albe şi albastre.
Ce trebuie să ştiţi despre struguri, must şi vin
Delicioşi şi consistenţi, strugurii întăresc sistemul imunitar, fiind consideraţi, pe bună dreptate “hrană vie”. Au un puternic efect tonic, vitaminizat, diuretic şi antitoxidant. Strugurii au fost utilizaţi încă din antichitate pentru efectele lor terapeutice.
Medicament dulce
Strugurii conţin: apă 72%, zaharuri 16-22%, săruri minerale (calciu, fier, potasiu, sodiu şi zinc), vitamine şi enocinamină (un colorant natural, conţinut de strugurii negri) care au efect tonic. 100 grame de struguri conţin pînă la 90 Kcal! Datorită conţinutului lor, strugurii sînt recomandaţi în cazul multor afecţiuni, printre care: anemie, artrită, arteroscleroză, hemoragie, intoxicaţie, tulburări digestive şi surmenaj.
Pentru a beneficia de virtuţile terapeutice ale strugurilor, puteţi să-i consumaţi ca atare sau sub formă de suc. Strugurii sînt folosiţi şi în cosmetică, intrînd în compoziţia unor creme pentru hrănirea tenului, a părului sau combaterea celulitei.
Cura de struguri este recomandată în anemie, afecţiuni biliare, în caz de hipertensiune arterială şi chiar reumatism. Strugurii trebuie să fie copţi foarte bine.
Un litru de must conţine 900 de calorii şi este echivalent, din punct de vedere energetic, cu 10 ouă, 1500 grame de cartofi sau 650 grame de carne. Acesta este recomandat în cazul afecţiunilor reumatologice, hepatice, bolilor infecţioase. Cura cu must este recomandată şi copiilor, pentru combaterea anemiei, rahitismului şi constipaţiei.
Trei pahare de must consumate zilnic, timp de o lună, pregătesc organismul pentru iarnă. Mustul trebuie păstrat la rece, în sticle foarte curate, şi nu în bidoane de plastic.
Vinul este un medicament natural, cu o singură condiţie: trebuie consumat cu moderaţie. Două, trei pahare de vin pe zi ajută la îmbunatăţirea stării de sănătate. Vinul revigorează, are un efect antiviral, antistres, scade colesterolul şi previne afecţiunile cardiovasculare.
Un copil de doi ani din raionul Ungheni a fost lovit de o maşină
Incidentul a avut loc în ziua de 7 septembrie, în jurul orei 17:40 în satul Măcărești, raionul Ungheni.
Băiatul se juca vizavi de casă în momentul în care un automobil de model „Ford Transit”, la volanul căruia se afla un minor, de 16 ani, locuitor al aceluiași sat, neasigurîndu-se a tamponat băiatul. În urma traumelor primite, băiatul a decedat în drum spre spital.
Inspectoratul General al Poliției recomandă tuturor cetățenilor să fie cît mai precauți în momentul conducerii unui automobil și să nu permită copiilor minori să urce la volanul unui automobilului. Totodată, poliția recomandă părinților să nu permită copiilor să se joace în preajma carosabilului și să fie supravegheați de către un matur, în timp ce copiii se află în stradă.
La moment, poliția cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele acestui fapt.
Sursa: politia.gov.md
http://politia.gov.md/ro/comunicare/stiri/copil-doi-ani-fost-lovit-masina
Un bărbat din Ungheni a decedat în incendiu
Un bărbat a decedat în urma incendiului ce a izbucnit ieri, 8 septembrie, într-o casă de locuit din Rădenii Vechi, raionul Ungheni, noteză UNIMEDIA.
Vecinii care au observat focul au alertat pompierii la ora 15:30.
Incendiul a fost localizat în zece minute.
În timpul intervenției, a fost găsit corpul unui bărbat, în vârstă de 50 de ani. Focul a reușit să distrugă bunurile materiale din două camere și o parte din acoperiș.
Cauza prealabilă care a dus la izbucnirea incendiului este imprudența în timpul fumatului.
De la nuntă, la morgă. Un bărbat din Ungheni a decedat, după ce s-a intoxicat într-un restaurant din Chişinău
Un bărbat a murit după ce s-a intoxicat la o nuntă jucată în localul „Golden Nica” din sectorul Râşcani, al capitalei. În acelaşi local, recent, s-au intoxicat zeci de oameni, iar restauantul a fost închis.
Administraţia restaurantului a ignorat interdicţia autorităţilor şi a organizat alte nunţi.
Şeful secţiei Centrului de Sănătate Publică, Vasile Sohoţchi: 28 de persoane s-au intoxicat cu bucate pregătite la o nuntă. 19 persoane sunt internate, iar celelalte au refuzat spitalizarea. Cazurile sunt de gravitate medie şi uşoară. Bărbatul decedat în urma intoxicaţiei este originar din Ungheni. Pregătim documentele care vor fi prezentate procurorilor. Printre persoanele intoxicate este şi un minor de 17 ani. Celelalte persoane au vârste între 23 şi 39 de ani.
Şeful direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei, Mihai Moldovanu: Este a doua intoxicaţie, sunt internaţi la spital, mulţi au refuzat spitalizarea. Posibil în această instituţie sunt bolnavi, iar angajaţii Centrului pentru Sănătate Publică nu face nimic ca să-i depisteze. Nu îmi este clar de ce colegii de la CNSP nu au intrat în forţă. Din informaţia pe care o avem, a fost o prescripţie de suspendare a actvităţii. Angajaţii Centrului nu fac verificări la timp. Dacă nu se descurcă cei de la CNSP, va interveni Direcţia municipală.
Sursa: publika.md
Horoscop săptămînal. 9 – 15 septembrie
Berbec
Veţi avea chef de distracţie: veţi dori să ieşiţi mai mult, veţi fi glumeţi, veseli, entuziaşti, veţi fi amabili cu toată lumea. Şi acest comportament nu poate decît să atragă simpatia celor din jur.
Taur
Activităţile intelectuale sînt favorizate. Veţi fi mult mai înclinaţi spre studiu decît de obicei. Această evoluţie vă va atrage admiraţia celor din jur şi vă poate aduce beneficii serioase.
Gemeni
Sînteţi stăpîniţi de imbolduri romantice. Veţi simţi nevoia să vă confirmaţi faptul că încă mai sînteţi atrăgători. Aceste mici indiscreţii dau dovadă că aveţi nevoie de mai multă atenţie.
Rac
Vă simţiţi puţin cam plictisiţi, aveţi nevoie de provocare şi acţiune. Această săptămînă nu este favorabilă demarărilor de planuri şi proiecte, aşa că nu luaţi nici o decizie majoră.
Leu
Posesivi din fire, veţi găsi motive să vă manifestaţi acest defect. Este recomandat să vă stăpîniţi reproşurile şi observaţiile, pentru că perioada este una nesigură în relaţiile de cuplu.
Fecioara
Riscaţi să spuneţi cuvinte sau să faceţi gesturi jignitoare pentru cei apropiaţi, care poate nu au nevoie de astfel de atitudini agresive. Ar fi bine să vă reprimaţi pornirile acestea nesuferite.
Balanţa
Este o perioadă favorabilă demarării proiectelor pe termen lung. Ceea ce veţi începe acum, va ieşi bine, chiar dacă acest lucru se va observa peste mai mult timp. Aveţi multă energie.
Scorpion
Săptămîna se caracterizează prin activitate socială intensă. Aceasta poate avea legatură cu serviciul. Banii vor veni şi ei, sub forma unor cadouri, sau a unor datorii recuperate.
Săgetător
Intraţi într-o perioadă de nostalgie, mai ales pe plan amoros. Mai bine să vă concentraţi la serviciu, ca să nu profite alţii de şansele care vi se cuvin vouă. Veţi primi un cadou.
Capricorn
Vă bucuraţi de un val de energie care vă determină să luaţi decizii importante şi să vă faceţi planuri serioase. În general, nu vor exista impedimente obiective pentru planurile voastre.
Vărsător
Ttreceţi printr-o perioadă de tristeţe şi singurătate. Perioada este favorabilă activităţilor legate de casă: mutări, renovări, chiar achiziţionări sau vînzări de locuinţe.
Peşti
Veţi avea foarte multe de făcut şi veţi fi mereu în contratimp. În zilele care urmează veţi fi solicitaţi la maxim: demaraţi proiecte importante, purtaţi discuţii decisive.
La drum | O călătorie în secolul al XIX-lea, la conacul academicianului de la Zberoaia
Dacă vreți să faceți o călătorie în trecut, ar trebui să luați calea spre Zberoaia Nisporenilor, unul dintre puținele sate de la noi, unde s-au mai păstrat urmele vremurilor de odinioară.
Pe o colină împrejmuită de verdeaţă, la doar două sute de metri de Prut, se mai observă pereţii unui fost conac boieresc. Ce mai agitaţie era pe aici cu decenii şi decenii în urmă. Iar cînd boierul Ştefan Gonata apărea la conacul său din Zberoaia, era o adevărată sărbătoare.
Notă: Academicianul din Zberoaia – astfel a fost supranumit Ștefan Gonata, cel care, la numai 29 de ani, în 1867, a participat la fondarea Societății Academice Române, fiind ales, în 1870, membru de onoare al Academiei Române.
Pe moşia sa de la Zberoaia a amenajat un sector agricol experimental și a început desfășurarea de experimente științifice, mai ales în domeniul viticulturii. El a fost unul dintre cei ce a adus și a aclimatizat în Basarabia vița-de-vie franceză. A colaborat la mai multe publicații agricole din Rusia, iar observațiile sale științifice le împărtășea cu savanți din România și din alte țări europene. Era prieten cu Mihail Kogălniceanu. La Zberoaia a deschis un spital și a organizat un muzeu. Avea o bibliotecă extraordinară.
Păşim încet în curtea conacului. Chiar dacă a rămas o ruină, încercăm un sentiment deosebit. Acele ceasornicului par să se rotească vertiginos în sens opus. Apare în faţă un tablou mirific: un conac boieresc de toată frumusețea, înconjurat de vii și livezi, cu un parc și un lac în față. Pe aleile înmiresmate fac promenade cucoanele, iar la mansardă, Ștefan Gonata, boierul, stă retras în fapt de seară admirînd priveliștea din jur…
În prezent, curtea boierească de altădată este de nerecunoscut. Au inundat-o buruienile. Nici conacul, nici iatacul cucoanei din preajmă nu mai sînt cum au fost odinioară. Totul se dărîmă. ”A fost tare frumos cîndva aici”, îşi aminteşte Ana Cozma, o bătrînică din Zberoaia, în vîrstă de 87 de ani. Cum să nu fie, dacă parcul imens fusese plantat după un proiect al lui Ştefan Gonata, cu 80 de specii de liliac, cu salcîmi și tei. Acum, din liliac mai n-a rămas nimic, copacii au îmbătrînit. ”În ograda unui vecin de-al meu mai creşte un prăsad rămas de pe timpurile boierului”, susţine Ludmila Cheșcu, o săteancă ce locuieşte chiar în preajmă. Femeia, în vîrstă de 64 de ani, spune că, pe timpurile copilăriei sale, conacul fusese transformat de sovietici într-o unitate militară. ”Veneam aici la film”, îşi aminteşte dînsa. Apoi, din anul 1976 și pînă-n 1999, odăile boierești au servit drept saloane de spital. ”Păcat că a fost lăsat să se dărîme acest conac. Poate mai era bun la ceva și în zilele nostre”, încheie femeia.
Unicul loc care a rezistat este beciul imens. Pe aici trec oaspeții satului, fiind însoțiți de primarul Damian Pîrlici, care le povesteşte despre istoria conacului, despre vremurile demult apuse. Nu cere nici un ban pentru asta. Dimpotrivă, îi servește şi cu cîte un păhar de vin care se păstrează în beci special pentru asemenea ocazii.
”Ne dorim să atragem cît mai mulți vizitatori. Poate cineva se va oferi să ne acorde un sprijin financiar pentru restabilirea acestui obiectiv”, spune Damian Pîrlici. Dînsul este convins că va veni timpul cînd conacul de la Zberoaia va reînvia, devenind una dintre cele mai importante atracţii turistice din țară. ”Un diamant neșlefuit”, așa l-a caracterizat primarul. Pentru a-l restabili, e nevoie cam de un milion de lei. Primăria nu are de unde să-i ia. Cu toate acestea, Damian Pîrlici este departe de gîndul să renunțe la restabilirea lui.
De doi ani încoace, pe 22 mai, de Sf. Nicolae, curtea conacului reînvie. Localnici vin aici să sărbătorească hramul satului. Potrivit primarului, se prevede și reparația unui drum de acces spre conac. Deocamdată.
NISPORENI | Ina Landa
Bancuri
La ora de geografie:
– Bulă, poţi să-mi răspunzi la o întrebare?
– Da.
– Unde se află Egiptul?
– Acolo!
– Unde, acolo?
– Asta deja e a doua întrebare.
– Iubito, hai să facem ceva ce nu am mai făcut niciodată!
– Ce?
– Eu beau şi tu taci!
Merge un bărbat cu un pistol la bar. Trage un foc şi strigă:
– Cine s-a culcat cu nevastă-mea?
– Toţi tac.
– Cine s-a culcat cu nevastă-mea, strigă el şi mai tare.
Unul începe să rîdă
– Ce este aşa amuzant?
– Nu îţi ajung gloanţe pentru toţi!
O nouă strategie
Raionul Călăraşi va avea o strategie de dezvoltare integrată, pentru anii 2013-2020. Pe 16 august, a avut loc primul atelier de lucru din cadrul activităţilor de elaborare a acesteia, la care au participat circa 50 de persoane, specialişti care au reprezentat atît subdiviziunile Consiliului raional, cît şi serviciile desconcentrate în teritoriu.
Vor urma alte două ateliere, în cadrul cărora vor fi identificate problemele ce persistă în fiecare domeniu de activitate, cauzele şi căile lor de soluţionare. În aceste activităţi, participnţii la atelierele de lucru vor fi consiliaţi de experţi de la Institutul Inspiro Bridging Performanse şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
La lucrările primului atelier, în faţa celor prezenţi au vorbit nouă experţi, care i-au învăţat cum să identifice şi să prioritizeze problemele din fiecare domeniu al complexului socio-economic al raionului. Acestea ar urma să intre în viitoarea Strategie de dezvoltare integrată.
CĂLĂRAŞI | Tudor Josanu
VIDEO | Şefa filialei unei bănci din Ungheni va face 9 ani de puşcărie. Şi-a însuşit ilegal jumătate de milion de lei
Fosta şefă a filialei unei bănci din Ungheni va face nouă ani de închisoare. Femeia a fost condamnată pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari, fals în acte publice şi abuz în serviciu. Totodată, condamnata a fost privată de dreptul de a ocupa funcţii în domeniul bancar pentru o perioadă de trei ani.
Potrivit oamenilor legii, în perioada 2007-2009, femeia s-a folosit de dosarele personale ale solicitanţilor de credite, a falsificat acte din numele acestora şi a primit în locul lor credite bancare.
Astfel, inculpata se adresa oficiului central al băncii, primea acordul pentru eliberarea creditelor bancare, iar persoanelor le spunea că instituţia bancară refuză să le elibereze credite. În continuare, femeia falsifica documentele şi beneficia personal de aceste împrumuturi.
În urma acţiunilor sale ilegale, condamnata a primit credite bancare pe numele a cel puţin 18 locuitori ai raionului Ungheni, în sumă de peste500 mii de lei.
„Afacerea” femeii a ieşit, însă, la iveală în momentul când victimele au fost somate de către bancă pentru nerambursarea creditelor primite şi a dobânzilor aferente.
Femeie urmează să restituie toţi banii pe care i-a furat.
Sursa: publika.md
VIDEO: Canal Regional