Comisia de lucru Moldovagaz a desfășurat o inspecție „inopinată” la Ungheni-gaz, inclusiv documentația de serviciu din ultimii ani. În urma unui comunicat emis, la baza acestei proceduri au stat acuzațiile parvenite din partea unui deputat la adresa conducerii întreprinderii. Conform parlamentarului, este vorba de folosirea abuzivă a resurselor acesteia, exprimate în cadrul audierilor parlamentare privind auditul Curții de Conturi, scrie Moldovagaz.
Inspecția a constatat că în perioada anilor 2019-2022 SRL Ungeni-gaz nu a avut relații financiar-economice cu SRL „Seveliv-gaz”, nu i-a transmis în locațiune spații și nu a transferat echipamente specializate pentru utilizare.
Totodată, conform Moldovagaz s-a confirmat că conducerea și angajații companiei de distribuție a gazelor naturale respectă cu strictețe programul de lucru stabilit și nu prestează servicii sau alte activități în favoarea unor persoane fizice sau juridice terțe în timpul orelor de lucru.
Inspecțiile periodice ale întreprinderilor din grupul companiilor „Moldovagaz” sunt efectuate de către Secția audit intern și control în mod regulat.
Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții 40 de Mucenici. Aceștia au fost toți ostași în armata romană, într-o vreme când credința creștină era considerată păgubitoare pentru bunul mers al lumii, și care au fost executați pentru că au ales creștinismul, notează moldpres.md.
Potrivit cărților bisericești, succesele armatei Imperiului Roman erau strâns legate de ajutorul pe care zeii îl acordau ostașilor, iar ajutorul era intermediat de jertfe. La începutul sec. IV, unitatea militară însărcinată cu apărarea graniței de răsărit a Imperiului își avea tabăra în cetatea armeană Sevasta.
Conducătorul unității, Agricola, a organizat jertfe colective pe care subordonații săi să le aducă zeilor, pentru a implora ocrotirea lor. 40 de soldați au refuzat să se supună obiceiului păgân, justificându-și atitudinea prin credința lor creștină. Din această cauză, ei au fost amenințați și judecați pentru nesupunere. Răspunsul lor a fost că în ceea ce privește credința, sunt supuși altui împărat și ar fi o ofensă la adresa lui să aducă jertfe unor zei.
Au fost afundați într-un lac cu apă foarte rece, în nădejdea că frigul i-ar putea face să se răzgândească. Cei 40 au rezistat înghețului ținându-se în brațe câte doi. De aici vine tradiția măcinicilor, acei covrigei fierți lipiți câte doi, care simbolizează pe cei 40 de Mucenici în lacul înghețat.
Deși au rezistat frigului, ei au primit totuși moarte martirică prin arderea pe rug, la data de 9 martie anul 320. Covrigeii care se prepară de Mucenici mai simbolizează și cununile luminoase coborâte din cer deasupra capetelor celor 40 înainte să-şi dea ultima suflare. Preoții spun că cele 40 de pahare pe care tradiția populară le include în meniul sărbătorii fac parte dintr-un obicei străin de spiritul creștin. Biserica dezleagă la vin în această zi, dar nu la beție.
Totodată, biserica afirmă că Sfinții 40 de Mucenici transmit un alt mesaj: anume că bărbăția, curajul, sunt puteri spirituale care se măsoară nu prin rezistența la băutură, ci prin capacitatea de sacrificiu.
Potrivit credinței populare, în ziua mucenicilor se încheie zilele Babei Dochia, lăsând loc zilelor moșilor, adică vremii calde și însorite.
Obiceiuri. Tradiţii. Superstiţii.
Sărbătoarea creştină s-a suprapus cu cea de început a anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională moldovenească ‒ Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară în această zi se încheie Zilele Babelor, lăsînd loc Zilelor Moşilor. Sărbătoarea a pornit, probabil, de la importanța deosebită pe care oamenii de altădată o acordau cultului moșilor. Moșii închipuind în fapt sufletele morților. Se credea că aceste suflete patronau viața pămîntenilor, mai ales la pragurile de timp (la cumpenele dintre anotimpuri, adică în preajma echinocțiilor și solstițiilor), reveneau de unde plecaseră acum cînd începea noul an vegetațional, scrie moldovenii.md
Așadar pentru a întîmpina cum se cuvine sufletele strămoșilor, gospodinele fac şi astăzi Sfințișori (colăcei) de Măcinici. Mîncatul lor are conotații magice, îmbunînd spiritele strămoșilor și asigurînd un trai liniștit în anul care urma. Numiți și Mucenici, Brăduleți, acești colăcei i-ar închipui pe cei 40 de sfinți uciși la Sevastia, pe vremuri femeile, făcînd chiar 40 de colăcei; cei mai mulți fiind dați de pomană în special copiilor săraci. Sărbătoarea Măcinicilor era una dintre cele mai așteptate sărbători de către copiii de altădată. Prin Bucovina se obișnuia ca, în locul colăceilor, să se facă 40 de plăcinte cu varză. În aceste preparate trebuia să se pună neapărat miere și nuci, pentru că se credea, că ele asigură legătura viilor cu morții, respectiv învierea prin moarte.
Imagine simbol, sursa: lalena.ro
Uneori, mai ales săracilor, pe lîngă colăcei, li se dădea de pomană și băutură. Alteori, oamenii ieșeau în vii și livezi pentru a bea …40 sau 44 de păhărele de vin (în tradiţia geto-dacă se considera că au existat 44 de sfinţi martiri); cîte puțin din fiecare păhărel era vărsat la rădăcina viilor și pomilor spre a rodi. Cei care nu puteau bea atîta trebuiau măcar să guste de 40 de ori dintr-un păhărel. Se credea că făcînd astfel se adăuga tot atîta sînge peste an, în acest mod fiind ajutați și Mucenicii să prindă curaj și să spargă gheața iernii. Îndeobște această beție rituală avea loc noaptea, scopul principal, fiind restabilirea forțelor vitale și trezirea naturii la viață, băutura avînd acum calitatea de ofrandă adusă morților.
Alte practici și credințe specifice de Măcinici: în această zi (sau a doua, a treia zi) se obişnuia să se scoată plugul şi să se meargă cu el la arat, se semăna usturoiul, ceapa, se răsădea curechiul, femeile așteptînd să culeagă de 40 de ori mai mult cu condiția ca înainte de semănat să bată 40 de mătănii și să dea de pomană 40 de sfințișori și 40 de lumînări.
Se credea, că vremea de Mucenici se va repeta și în următoarele 40 de zile, iar dacă ploua pe 22 martie, atunci va ploua și la Paști, dacă tună, vara va fi prielnică pentru toate culturile; dacă îngheţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.
Se mai zicea în popor, că mucenicii ne scapă de patruzeci de necazuri, dar şi de alte sute de mii. Se considera că cum încetează Babele, Moşii îndată încep a bate cu măciucile sau ciocanele în pămînt, anume ca acesta să se dezgheţe, să intre gerul şi să iasă căldura, să crească iarba verde.
Pe vremuri cei mai mulţi nu lucrau în această zi lucrări grele, mai cu seamă femeile, ci o ţineau şi o serbau, pentru că cică toţi sfinţii din an se strîngeau în această zi spre a lua parte la liturghia cu sobor, dar şi pentru că sfinţii dezgheaţă pămîntul şi apa, nu se lucra, de teamă că vor fi loviţi cu măciucile.
Sărbătoare importantă în viața strămoșilor noștri, care deschidea un ciclu de zile benefice, zile în care legătura dintre cer și pămînt era mai strînsă ca niciodată faţă de toate celelalte zile ale anului. Această legătură, în opinia înaintașilor noștri, era vitală acum la începutul anotimpului cald.
Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai există obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 22 martie 40 de figurine din aluat ‒ „sfinţişori” sau „mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii, iar bărbaţii sa bea cîte 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu. „Sfinţişorii” sînt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt ‒ cifra echilibrului cosmic. Odată scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară cu nuci măcinate, apoi după ce sînt sfinţiţi la biserică, se împart persoanelor prezente, familiei, rudelor şi vecinilor, mai ales copiilor pentru sufletul morţilor.
Astăzi, 21 martie angajaţii Primăriei comunei Hîrceşti împreună cu locuitorii, s-au alăturat campaniei naţionale de înverzie a plaiului. La intrarea în satul Mînzăteşti au fost plantaţi în jur de 200 puieţi de frasin.
”Credem în puterea exemplului demn de urmat şi că împreună putem face mult mai mult pentru protejarea naturii. Îmbucurător faptul că la plantarea copăceilor au participat cu mare drag nu doar angajaţi ai APL Hîrceşti, dar şi locuitori ai satului Mînzăteşti”, au menționat reprezentanții bibliotecii publice Hîrceşti.
Menționăm că astăzi, 21 martie, este marcată Ziua Internaţională a Pădurilor. Această zi are drept scop conştientizarea importanţei şi numeroaselor beneficii pe care o au pădurile în viaţa noastră de zi cu zi.
Potrvit Inspectoratul pentru protecţia mediului, pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.
Ce putem face noi pentru pădure?
să plantăm puieți, să participăm la acțiuni de împădurire
să imprimăm cât mai puține documente
să încercăm să plătim online, evitând bonurile, chitanțele și facturile
să alternăm cărțile tipărite cu variante electronice
să descurajăm folosirea broșurilor, fluturașilor și a cataloagelor publicitare
să recondiționăm mobila, pe cât posibil
să monitorizăm și să sesizăm tăierile ilegale de copaci.
Îmbrăcate în cămășile cu altiță cusute chiar de mâinile lor și aducând cu sine lucrări brodate și croșetate cu multă iscusință, zece femei de la Temeleuți și-au dat întâlnire în recent la bibliotecă din sat, participând la o „șezătoare”.
Bibliotecara Ana Liubovici spune că acum șase ani, când a fost lansat Serviciul de bibliotecă ”Melodia mâinilor dibace”, cele 19 femei venite din toate colțurile satului, nu mânuiau cu atâta iscusință arta cusutului. Acum însă, urmărindu-le, pierzi urma acului și a aței din mâinile lor, care șerpuiesc armonios prin pânza țesută, lăsând în urmă cruciulițe, linii și felurite alte ornamente care de care mai colorate și mai frumoase. Dibăcia meșterițelor a luat amploare, iar tehnicile pe care le aplică s-au diversificat și fură toate privirile iubitorilor de vechile meșteșuguri. ”Femeile care vin aici la bibliotecă mai uită de grijile casei, socializează, fac glume, analizează cărțile și noutățile citite, dar și cântă”, remarcă Ana Liubovici.
La ”șezătoare” meșterițele au brodat, au croșetat și au tricotat cu și mai multă râvnă decât oricând. ”Lucrul merge mult mai bine când se și cântă”, și-au zis temeleuțencele, așa că au prins a doini, a lucra cu firele și a povesti despre arta care le alină dorurile.
Ana Liubovici ne-a mărturisit că serviciul de bibiotecă a fost inițiat anume din dorința de a face ceva pentru a prelua și a transmite mai departe portul național, tradițiile, dar și unele tehnici specifice locului. ”La Temeleuți au apărut în ultima vreme elemente create exclusiv de brodezele de pe loc. Un exemplu în acest sens este broderia netedă care ne definește, sau unele ornamente croșetate ce ”s-au născut” din imaginația câtorva femei din localitate”, ne-a declarat bibliotecara care se numără printre cele mai iscusite meșterițe din sat, purtând o cămașă cu altiță de toată frumusețea, pe care, de altfel, și-a cusut-o singură.
Bucățile de țol țesute de mâinile meșteriței Liuba Tcaci, în vârstă de 72 de ani, au fost admirate de toată lumea venită la bibliotecă, iar ideea de a readuce la viață și arta țesutului a încolțit în inimile celor 10 meșterițe. Mai ales că muzeul din sat păstrează la loc de cinste și niște stative vechi care pot fi folosite și azi.
Ponderea transportului energetic eficient în Republica Moldova înregistrează un trend de creștere, în ultimii 5 ani.
Conform datelor procesate de către Agenția pentru Eficiență Energetică în baza informațiilor oferite de către Agenția Servicii Publice, în perioada anilor 2018 – 2022 în Republica Moldova au fost înregistrate peste 27 mii de autoturisme electrice și de tip hibrid.
Deși ponderea vehiculelor electrice și de tip hibrid din numărul total de autoturisme înregistrate în Republica Moldova este destul de mică, aproximativ 3 %, există un trend pozitiv de percepere la nivel național privind importanța reducerii consumului de energie în transport, fapt demonstrat prin înregistrarea unui număr tot mai mare de mijloace de transport electric și de tip hibrid atât de către persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, cu excepția transportului electric public.
După tipul de tehnologie utilizată, 1 998 de automobile înmatriculate în ultimii 5 ani sunt electrice și 25 541 sunt de tip hibrid. Din totalul de 1 998 de automobile electrice, 1 489 de automobile electrice sunt deținute de persoane fizice, iar 509 de către persoane juridice, numărul fiind de 3 ori mai mare în cazul persoanelor fizice. Ce ține de automobile de tip hibrid, 22 993 de automobile de tip hibrid sunt deținute de persoane fizice, iar 2548 de către persoane juridice, de circa 10 ori mai multe în cazul persoanelor fizice, tehnologia hibrid fiind tot mai populară.
Unul dintre obiectivele AEE este încurajarea participanților la trafic să opteze pentru mijloace de transport „verde”, care au o emisie scăzută de CO2, cum sunt mijloacele de transport electric sau cele de tip hibrid, și sunt eficiente energetic, având un consum de combustibil redus.
Evoluția transportului electric și cel hibrid în Republica Moldova poate fi consultată în cadrul seriei de infografice, elaborate de către Agenția pentru Eficiență Energetică în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Moldova”, finanțat de UE și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene sau a PNUD.
Inspectorii de mediu din Călărași, împreună cu Secția Situații Excepționale Călărași, au intervenit în localitatea Răciula pentru a salva o lebădă de vară dintr-un bazin acvatic.
În urma intervenției, lebăda a fost transportată în siguranță la Întreprinderea Municipală Grădina Zoologică. Potrivit inspectorilor de mediu, intervenția a fost necesară deoarece lebăda se afla într-o situație de pericol, într-un bazin acvatic în care calitatea apei nu era corespunzătoare pentru viața sănătoasă a păsării.
După o evaluare medicală, lebăda a fost declarată sănătoasă și a fost transmisă la Grădina Zoologică pentru a primi îngrijirea adecvată.
În acest context, Inspectoratul pentru Protecția Mediului subliniază importanța protejării animalelor sălbatice și a ecosistemelor în care trăiesc, în contextul creșterii presiunii asupra mediului natural.
”Intervenția pentru salvarea lebedei de vară din bazinul acvatic din Răciula este un exemplu pozitiv al colaborării dintre autoritățile locale și specialiști în protecția mediului. Prin astfel de acțiuni, comunitatea își asumă responsabilitatea de a proteja natura și de a contribui la conservarea diversității biologice”, a mai menționat Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
Întreprinderea Covoare Ungheni provoacă copiii, care au vârsta de până la 14 ani, din Ungheni, Călărași, dar și din întreaga republică să participe la concursul „Eu pictez covorul meu” și să-și creeze covorul cu design personalizat.
Concursul este deschis până pe 10 aprilie, astfel că doritorii pot desena pe o foaie A4 covorul visurilor lor, pe care ar vrea să-l aștearnă în camera sa. „Originalitatea este încurajată, adică desenul nu trebuie să arate ca un covor. Acesta poate fi desenat în orice tehnică, dar obligatoriu să fie „de mână” (imaginile de computer și imprimările nu vor participa în concurs). Preferabil în desen să fie folosite nu mai mult de 5 culori”, se arată în postarea făcută pe facebook a Covoare Ungheni.
Toate fotografiile desenelor vor fi postate pe pagina de facebook a întreprinderii pe 14 aprilie și acestea vor fi votate prin „like-uri”. Fotografia cu mai multe aprecieri va fi desemnată câștigătoare. Votarea online va dura între 14 și 28 aprilie. Pe data de 5 mai vor fi publicate rezultatele voturilor și lista câștigătorilor. Iar pe 3 iunie în cadrul sărbătoririi „Zilei Internaționale a Copilului” Covoare Ungheni va oferi câștigătorilor covoarele țesute după compoziția creată de aceștia.
Administrația de Stat a Drumurilor a elaborat două scheme-tip de treceri pietonale, coordonate cu Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP), ce vor fi construite/amenajate în proximitatea instituțiilor de menire socială – grădinițe, școli, licee, spitale, transmite MOLDPRES.
Acestea fac parte din activitățile de îmbunătățire și creștere a gradului de siguranță rutieră pe drumurile publice naționale, prin implementarea măsurilor tehnice care au ca scop reducerea numărului de accidente. „Obiectivul principal în implementarea acestor acțiuni are drept scop obligația conducătorilor auto de a reduce viteza de circulație până la 30 km/h”, indică ASD.
Conform schemelor, trecerile pietonale urmează să fie construite de către S.A „Drumuri” din teritoriu în zonele unde fluxul de pietoni este sporit sau în preajma instituțiilor de învățământ. Acestea vor fi de două tipuri: trecere pietonală standard și trecere pietonală supraînălțată. Potrivit ASD, costul estimativ al unei treceri pietonale simple cu instalarea indicatoarelor și aplicarea marcajului rutier (alb-roșu) este de cca 36 mii de lei, iar al unei treceri pietonale supraînălțate este de aproximativ 80 mii de lei.
Pentru majoritatea oamenilor, părul alb este inevitabil. Dar, deși această schimbare a aspectului podoabei capilare este complet naturală, simpla vedere a unui fir de păr cărunt poate declanșa instinctul de a-l smulge imediat. Iată de ce nu ar trebui să mai faci asta de acum înainte, o spun chiar specialiștii, scrie ziarulnational.md.
În timp ce majoritatea dintre noi înțelegem că încărunțirea apare inevitabil și că este o parte naturală a îmbătrânirii, asta nu înseamnă că tuturor ne place și o acceptăm. Iar pentru cei care nu doresc să albească prea curând, există încă tentația de a smulge acele fire de păr de la rădăcină de fiecare dată când apar.
Dar mai există și acea credință conform căreia, dacă îți smulgi un fir alb de păr vor apărea mai multe în loc. Deloc adevărat, pentru că firele de păr devin albe în momentul în care foliculii mor. Așadar, nu se pot înmulți din acest motiv. Cu toate acestea, nu este indicat să îi smulgi. Iată de ce.
Dacă și tu obișnuiești să facă asta, află că nu există niciun beneficiu, ba din contră. În momentul în care podoaba capilară încărunțește, înseamnă că celulele pigmentare din foliculul de păr au murit. Altfel spus, atunci când smulgi un fir, altul va apărea în locul lui.
Cu toate acestea, pe termen lung nu îi poți face mult rău părului. Vei ajunge să îți traumatizezi foliculii și vei ajunge în punctul în care nu îți vor mai crește firele de păr în acele locuri. Ba mai mult, pot apărea traume la nivelul scalpului, infecții, cicatrici sau chiar porțiuni de chelie.
În momentul în care foliculul ajunge să producă mai puțină melanină, tinde să facă și mai puțin sebum. Prin urmare, firele albe de păr capătă o textură diferită față de celelalte. Totodată, după ce este smuls, părul poate ajunge să pară mai gros și să fie mult mai vizibil decât era înainte.
Și la Călărași, atunci când se fac anumite lucrări pe străzile orașului, oamenii sunt indignați, cerând autorităților să efectueze lucrări și pe alte drumuri. Cu siguranță puțini cunosc că nu toate străzile din orașul Călărași, la fel ca și la Ungheni, sunt gestionate de administrația publică locală. Unele porțiuni de drum sunt gestionate de Administrația de Stat a Drumului (ASD).
Pentru a afla care sunt acestea, am făcut o solicitare pe platforma Vreauinfo.md pentru a afla, din prima sursă, care sunt porțiunile de drum ce se află în gestiunea ASD și ce lucrări s-au efectuat în ultimii cinci ani.
Potrivit aceleiași informații, în gestiunea ASD se află și trei străzi din orașul Călărași. Este vorba de:
Strada Alexandru cel Bun (R 1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România, km. 43,80 – 51,50) are lungimea de 7,8 km. Pe parcursul anilor 2018 – 2022, pe acest sector de drum au fost executate lucrări de întreținere curentă în sumă de 1 020, 4 mii lei.
Strada Doina (R 21 Orhei – Bravicea – Călărași, km 59,288 – 60,77) are lungimea de 1,482 km. Și aici, în ultimii cinci ani aici au fost executate lucrări de întreținere curentă în sumă de 679,9 mii lei. Iar în 2022, pe km 59,35 – 59,55, au fost executate lucrări de reparație periodică cu reparația îmbrăcămintei rutiere din beton asfaltic (straturi de uzură), în sumă de 326,2 mii lei.
Strada Testemițeanu (R21 Orhei – Bravicea – Călărași, km 60,77 – 61,340) are lungimea de 1,57 km. Pe parcusul anilor 2018 – 2022 pe sectorul de drum menționat au fost executate lucrări de întreținere curentă în sumă de 181,7 mii lei.
De menționat că în orașul Călărași sunt, în total, 75 de străzi. Lungimea totală a drumurilor, străzilor și stradelelor locale constituie 71.3 km, din care 7 km sunt de importanță națională iar 64.3 km de importanță locală.
Potrivit lui Sergiu Bejan, director general interimar, în 2023, pe toate aceste sectoare de drum din orașul Călărași, care se află în gestiunea Agenției de Stat a Drumului, vor fi executate lucrări de întreținere curentă în măsura asigurării cu mijloace financiare pentru reparația drumurilor publice naționale. „Totodată, vă informăm că lucrările de întreținere curentă sunt lucrări care se execută permanent pentru menținerea curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amplaore la drumuri, lucrări de artă, de siguranță rutieră, etc”, se arată în răspunsul eliberat de ASD la demersul efectuat de Expresul pe VreauInfo.md.
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
De multe ori ați observat că doar pe anumite porțiuni de drumuri se execută lucrări de reparații sau întreținere. Și de multe ori, oamenii se arată indignați, cerând autorităților să efectueze lucrări și pe alte drumuri. Cu siguranță însă, puțini cunosc că nu toate străzile din orașul Ungheni sunt gestionate de administrația publică locală, dar sunt și porțiuni de drum care sunt gestionate de Administrația de Stat a Drumului (ASD).
Pentru a afla care sunt acestea, am făcut o solicitare pe platforma Vreauinfo.mdpentru a afla, din prima sursă, care sunt porțiunile de drum ce se află în gestiunea ASD și ce lucrări s-au efectuat în ultimii cinci ani.
Potrivit informației oferite de ASD, în gestiunea acesteia se află patru străzi din orașul Ungheni. Este vorba de:
Strada Decebal (R16 Bălți – Fălești – Sculeni – Ungheni, kilometrul 78,237 – 80,560), care are o lungime de 2,323 kilometri. În perioada anilor 2018 – 2022, pe acest sector de drum au fost executate doar lucrări de întreținere curentă, în valoare totală de 569,9 mii lei.
Strada Ștefan cel Mare (G 91 Ungheni – Bărboieni – Nemțeni – M1, km 0,00 – 4,32) are o lungime de 4,32 km. Și pe acest sector de drum au fost executate, pe parcursul anilor 2018 – 2022, doar lucrări de întreținere curentă, în sumă de 866,4 mii lei.
Strada Petru Rareș (G90, G 89 – Alexeevca – Florițoaia Veche – Ungheni – G91, km 16,121 – 17,493) are o lungime de 1,372 km. În ultimii cinci ani, aici au fost executate lucrări de întreținere a durmului în sumă de 44,8 mii lei.
Strada Națională (R.1.1 R1 – drumul de acces spre or. Ungheni, km. 4,377 – 6226) are 1,849 km lungime. Pe parcursul ultimilor cinci ani, pe acest sector au fost executate lucrări de întrreținere curentă în valoare de 396,1 mii lei. Iar în 2021 pe sectorul R.1.1 R1 – drumul de acces spre orașul Ungheni, km 5,40 – 5,99 au fost executate lucrări de reparație periodică cu reparația îmbrăcămintei rutiere din beton asfaltic (straturi de uzură) în sumă de 982,3 mii lei.
Potrivit lui Sergiu Bejan, director general interimar, în 2023, pe toate aceste sectoare de drum din orașul Ungheni, care se află în gestiunea Agenției de Stat a Drumului, vor fi executate lucrări de întreținere curentă în măsura asigurării cu mijloace financiare pentru reparația drumurilor publice naționale. „Totodată, vă informăm că lucrările de întreținere curentă sunt lucrări care se execută permanent pentru menținerea curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amplaore la drumuri, lucrări de artă, de siguranță rutieră, etc”, se arată în răspunsul eliberat de ASD la demersul efectuat de Expresul pe VreauInfo.md.
De menționat că în orașul Ungheni sunt, în total, 171 de străzi.
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
În seara de 20 martie, la ora 23:24, se va produce echinocţiul de primăvară. Acesta este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc, notează moldpres.md.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Se zice că odată cu echinocţiul de primăvară începe noul an agrar, iar în unele localităţi copiii bat ritualic pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară – apogeul, echinocţiul de toamnă – începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă – perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.
Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.
Serviciul Fiscal de Stat reamintește că în data de 2 mai expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentrul anul 2022, scrie bizlaw.md.
Persoanele fizice rezidente care nu au datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare sunt în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. Lista beneficiarilor desemnării procentuale este accesibilă pe pagina-web oficială a Agenției Servicii Publice.
Prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit este obligatorie în cazul în care:
aveți obligații privind achitarea impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al obținerii veniturilor sub formă de creștere de capital;
ați utilizat scutirea personală stabilită de art.33 alin.(1) din Codul fiscal şi ați obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360.000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901;
doriți să direcționați un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;
doriți să solicitați spre restituire impozitul pe venit achitat în plus.
În scopul simplificării modului de declarare a veniturilor pentru anul 2022, Declarația cu privire la impozitul pe venit poate fi depusă în format electronicsau pe suport de hârtie.
Am pregătit numeroase premii pentru doamne și domnișoare drăguțe. Premiile noastre te vor ajuta să devii și mai frumoasă și mai energică decât înainte! Iar pentru cei care au început reparațiile sau pur și simplu le place să meșteșugărească, am pregătit o selecție de unelte care trebuie să fie în fiecare casă!
Din 20 martie și pînă pe 9 aprilie efectuați cumpărături de minim 499 lei pe un singur bon fiscal, confirmaţi participarea bonului fiscal la recepţie şi extrageți biletul norocos din lototron. Răzuiți în locul indicat pe bileţel şi încercaţi-vă norocul! S-ar putea ca anume dumneavoastră să fiți cel care va câștiga unul dintre următoarele premii:
Uscător de păr – perie BaByliss Beliss Big Hair – 8 buc.
Uscător de păr BaByliss Smooth Pro – 8 buc.
Placă de îndreptat părul BaByliss – 8 buc.
Ondulator de păr BaByliss Rose – Quartz – 8 buc.
Placă de creponat părul BaByliss – 8 buc.
Epilator PHILIPS – 8buc.
Set pentru manichiură VITEK – 8 buc.
Ceas inteligent Xiaomi – 4buc.
Cântar de podea Tefal – 8buc.
Mașină de înşurubat Einhell – 8 buc.
Șlefuitor cu vibrații Einhell – 8 buc.
Polizor unghiular Yato – 8 buc.
Maşină de găurit Einhell – 8 buc.
Șlefuitor cu excentric Einhell – 8 buc.
Pistol de vopsit Einhell – 8 buc.
Set de instrumente Yato – 4 buc.
Set chei tubulare cu clichet Yato – 8 buc.
Clește multifuncțional Yato – 8 buc.
Set pentru ciocan de lipit Sik – 8 buc.
Șurubelniță cu acumulator Yato – 4 buc.
Un bon fiscal poate participa o singură dată!
Pentru a evita cazurile de reutilizare a bonurilor, la recepție, managerul va trebui să vă marcheze bonul cu ștampila „A participat”. Astfel, Slavena Megamarket oferă o șansă onestă și transparentă fiecărui cumpărător să devină proprietarul unui premiu de valoare!
Nu rata șansa de a-ți încerca norocul!
Slavena Megamarket vă aşteaptă în fiecare zi de la ora 8:00 până la ora 22:00!
Centrul de zi pentru copii și tineri „Dorința” din orașul Călărași a împlinit 20 de ani de la fondare. Peste 200 de copii și tineri cu nevoi speciale și dizabilități au beneficiat de serviciile centrului. Unii au reușit să se integreze în societate, alții încearcă să o facă.
Ne-am fi dorit să facem o retrospectivă a acestor ani, ani în care Centrul a avut rezultate remarcabile în lucrul cu acești copii și tineri. Ce s-a schimbat în comunitate o dată cu înființarea acestui Centru ne spune Rodica Stratat, directoarea Centrului în cadrul Podcastului ExpresPlus.
Veste bună pentru locuitorii satului Medeleni: aceștia vor beneficia de extinderea iluminatului stradal. Acest lucru a fost confirmat de către Serghei Gorea, primarul comunei Petrești.
Conform imformațiilor, lucrările de extindere vor începe imediat după ce S.A. „RED- Nord” va efectua lucrări de reconstrucție a rețelelor electrice, care prevăd schimbarea cablului și înlocuirea tuturor pilonilor cu alții noi pe întreg teritoriul satului Medeleni. Lucrările respective urmează a fi efectuate în timpul apropiat, fiind recepționată și o scrisoare în acest sens.
”În acest context, vă aduc la cunoștință că după finalizarea lucrărilor de schimbare a pilonilor, Primăria comunei Petrești va interveni cu un proiect de extindere a iluminatului stradal în localitatea Medeleni”, a scris pe rețelele sociale Serghei Gorea.
Așa cum afară s-a desprimăvărat, oamenii au început să-și facă ordine prin grădini și să-și pregătească terenurile pentru un nou an agricol. Practica de a da foc deșeurilor adunate s-a încetățenit de ani buni și la Călărași, iar numărul incendiilor de vegetație crește de la o zi la alta, punând în dificultate pompierii și salvatorii din raion.
După ce duminica trecută un incendiu de proporții a pârjolit aproximativ 25 de hectare de pământ de pe malul râului Pojarna din preajma satului Bahmut, la Călărași se desfășoară noi măsuri de prevenire a arderii deșeurilor, iar câteva servicii și-au conjugat eforturile pentru a combate fenomenul. Mai exact, polițiștii, pompierii și inspectorii de mediu întreprind raiduri și atenționează oamenii să nu dea foc câmpiilor.
Veniamin Ghilan, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Călărași, spune că în acest an instituția a înregistrat deja șase astfel de cazuri, două dintre care s-au soldat cu amendă, iar altele patru sunt expediate în judecată pentru a li se aplica măsura de muncă neremunerată în folosul comunității.
”Din păcate cele mai multe focuri sunt aprinse în prag de seară, oamenii fiind convinși că astfel vor trece neobservați și nu vor fi pedepsiți. Dacă vorbim despre profilul acestor oameni, atunci cel mai des întâlnim persoane de vârsta a treia, care motivează că așa au făcut o viață întreagă și nu văd nicio încălcare în această practică”, a declarat Veniamin Ghilan. Funcționarul îndeamnă cetățenii să renunțe la obiceiul de a da foc vegetației uscate, în virtutea folosirii acesteia în calitate de compost, sau să le ducă la gunoiștea din localitate.
La rândul său, Mihail Jacota, șeful interimar al Inspectoratului de Poliție Călărași, spune că în ultimele două săptămâni în instituția pe care o reprezintă s-au examinat în procedură patru cazuri de incendiere a vegetației, dintre care unul este caz penal. Comisarul principal spune că deși se întreprindem frecvent activități de prevenire, și suma amenzilor este una impunătoare, se mai atestă cazuri când persoanele nu se conformează și continuă să incendieze vegetația uscată.
”Nu trebuie neglijat faptul că focul nesupravegheat poate provoca nu doar prejudicii mediului, ci și pagube materiale semnificative, mai ales când se extinde asupra locuințelor sau a altor bunuri. Îndemnăm oamenii să fie mai responsabili și în cazul în care observă astfel de tentative să apeleze imediat la serviciul unic de urgență 112, pentru a interveni rapid la localizarea incendiului, dar și la documentarea celor ce se fac vinovați de producerea incendiului”, a menționat Mihail Jacota.
Nicolae Steclari, șeful Secției Situații Excepționale Călărași susține că de la începutul anului în raion s-au înregistrat deja 29 de cazuri de ardere a vegetației uscate, iar intervențiile devin din ce în ce mai anevoioase, inclusiv din cauza vântului puternic din ultimele zile.
”Pentru stingerea incendiului de la Bahmut, spre exemplu, a fost nevoie de o muncă asiduă din partea pompierilor, care a durat nu mai puțin de trei ore. La moment ne descurcăm, mai ales că avem sprijinul celor trei posturi de salvatori și pompieri voluntari de la Onișcani, Bravicea și Sipoteni, care se deplasează în aria lor de activitate și de multe ori ne întorc pe noi din drum, pentru că se descurcă de unii singuri. Totodată, dacă se atestă mai multe incendii concomitente, apelăm la sprijinul administrațiilor publice locale, care, conform legii, au echipe de stingere în teritoriu”, a punctat Nicolae Steclari.
Cei care nu respectă regulile impuse de autorități și continuă să dea foc vegetației uscate sunt sancționați, iar amenzile nu sunt tocmai mici. Astfel, pentru arderea în câmp deschis a resturilor vegetale de orice proveniență, conform Codului Contravențional al Republicii Moldova, se prevede amendă de la 10 mii la 15 mii de lei pentru persoane fizice, iar pentru cele juridice de la 30 mii la 40 mii de lei.
Până în 2030, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane. Acest lucru este stipulat în Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, elaborată de Cancelaria de Stat. Documentul a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 15 martie, scrie newsmaker.md.
Districtele vor fi înlocuite cu cinci regiuni
Prima variantă de reorganizare a administrației publice locale de nivelul doi (raioane) prevede că raioanele vor fi înlocuite de regiuni. În același timp, în document se menționează că regiunile vor fi create ca regiuni de dezvoltare deja existente în baza Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Autorii consideră că aceasta este cea mai bună reorganizare tehnică.
Structura propusă a regiunilor este următoarea:
1) Regiunea administrativă Nord: municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca;
2) regiunea administrativă centrală: raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni;
3) regiunea administrativă Sud: Basarabeasca, raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia;
4) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
5) municipiul Chișinău.
Autorii documentului consideră că această abordare va schimba caracterul autorităților locale de nivelul al doilea în direcția administrației regionale, cu un accent predominant pe dezvoltarea socio-economică a regiunii. Pe termen scurt, se propune păstrarea atribuțiilor care revin în prezent autorităților publice locale de nivelul doi. Dar responsabilitățile legate de gestionarea învățământului preuniversitar și a serviciilor de asistență socială nu au fost încă clarificate.
Finanțarea regiunilor va fi aceeași ca în sistemul de finanțare a autorităților publice locale introdus în 2015 pentru a determina veniturile noilor regiuni. Toate criteriile utilizate pentru distribuirea impozitelor și pentru calcularea transferului de echilibrare se bazează pe populație, pe suprafața unității administrativ-teritoriale și pe valoarea impozitelor colectate în teritoriu.
Raioanele vor fi înlocuite de zece districte
O structură alternativă a autorităților publice locale de nivelul al doilea, care ar putea crește eficiența prin reducerea numărului de personal și îmbunătățirea cooperării între structurile descentralizate ale Cancelariei de Stat, ar consta în zece districte.
O astfel de structură ar arăta în felul următor:
1) district Bălți: raioanele Bălți, Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei;
2) district Căușeni: raioanele Căușeni, Novoaneni și Ștefan-Vodă;
3) district Cahul: raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia;
4) district Edineț: raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița;
5) district Hîncești: raioanele Hîncești, Basarabeasca, Cimișlia și Leova;
6) district Orhei: raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești;
7) district Soroca: raioanele Soroca, Drochia și Florești;
8) district Ungheni: raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni;
9) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
10) Municipiul Chișinău.
În acest scenariu, distribuția funcțiilor este aproape neschimbată. Agenția pentru Dezvoltare Regională și Consiliile pentru Dezvoltare Regională ar continua să funcționeze. Se așteaptă ca reorganizarea să reducă într-o anumită măsură costurile administrative. În plus, aceasta va concentra personalul cel mai calificat din structurile existente într-o nouă structură consolidată și va atrage alți candidați prin faptul că posturile vor fi mai atractive.
Autorii documentului menționează că alegerea între cele două scenarii de reorganizare va trebui făcută de guvern – odată ce documentul principal va fi adoptat.
De menționat că raioanele de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), care nu se află sub controlul autorităților constituționale, nu sunt menționate în ambele proiecte de reorganizare a autorităților locale.
Parlamentul a aprobat, în ședința de 16 martie 2023, noi măsuri de protecție a consumatorilor, astfel aceștia vor dispune de mai multe informații despre conținutul produselor alimentare, comunică moldpres.md.
Proiectul prevede că etichetele produselor vor conține, în mod obligatoriu, informații despre prezența alergenilor, precum și despre prezența sau absența glutenului în alimente. De asemenea, va fi indicată țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului primar, care nu este același cu țara de origine sau cu locul de proveniență precizat al produsului alimentar. Autorii proiectului mai propun etichetarea cărnii de pasăre, de porc, preparatelor din carne sau produselor din carne, precum și ouălor de consum cu mențiunea „Hrănit fără organisme modificate genetic” sau „Hrănit fără OMG”.
În prezent, în procedură parlamentară este și inițiativa legislativă a unui grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care prevede reglementarea mai strictă a etichetării produselor alimentare care conțin acizi grași trans. După examinarea ambelor proiecte în prima lectură, Comisia agricultură și industrie alimentară a propus comasarea acestora pentru lectura a doua, din considerentul că ambele inițiative operează modificări la Legea privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.
Pe parcursul anului 2022, Judecătoria Ungheni a înregistrat un randament mai mare de soluționare a dosarelor cu 25 de zile. Astfel, durata medie de soluționare a dosarelor în 2022 a fost de 154 zile, comparativ cu 179 zile în 2021. La fel, a crescut și încrederea justițiabililor deserviți de instanță față de sistemul judecătoresc cu 9 puncte procentuale.
Aceste rezultate au fost expuse de către reprezentanții Judecătoriei Ungheni, în cadrul unei conferințe de presă. În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele activităților întreprinse, dar și performanța instanței de judecată, obținute pe parcursul anului 2022.
În anul precedent, au fost obținute cifre mult mai bune referitor la activitatea de înfăptuire a justiției. Despre aceasta, a menționat Tatiana Crăciun, șefa Serviciului civil din cadrul Secției evidență și documentare procesuală. Dânsa a precizat că în 2022, judecătoria a soluționat 6888 de dosare față de 6152 în 2021. „Aceasta, în condițiile în care, volumul de muncă per judecător a crescut la 816 dosare în 2022 față de 756 dosare în 2021”, a subliniat Tatiana Crăciun.
Rezultatele de soluționare a cauzelor au crescut esențial, spun reprezentanții Judecătoriei. Iar unul dintre factorii care au contribuit la aceste rezultate sunt ședințele desfășurate prin videoconferință, dar și restricțiile legate de Covid-19. „În 2022 am organizat mai multe ședințe de judecată prin teleconferință, în special în cazuri de violență în familie, insolvabilitate, contencios administrativ. Acum te poți conecta la ședință prin telefon, nu ai nevoie de calculator ori soft special. La fel, poți transmite documente în timpul ședinței. Participanții la proces au salutat această inițiativă, deoarece economisesc timp pentru drum, evită cheltuieli suplimentare și preîntâmpină amânarea ședințelor. Datorită acestui fapt, a scăzut durata de examinare a mai multor tipuri de dosare”, a explicat judecătorul Dumitru Racoviță.
De asemenea, în anul precedent, a crescut și satisfacția vizitatorilor instanței față de serviciile prestate de instituție. Ludmila Caducenco, grefieră în cadrul Judecătoriei, a remarcat că despre faptul că încrederea în sistemul judecătoresc a crescut de la 52% în 2021, la 61% în 2022. „Mai mult, 68% din justițiabili consideră că judecătorii sunt imparțiali, iar 87% afirmă că Judecătoria Ungheni slujește interesului public, iar alte 84% consideră că judecătoria este echitabilă”, a precizat grefiera.
Un alt succes înregistrat de judecătoria Ungheni, în anul precedent, este și instituirea unui birou de informații. „Oferim suport tuturor vizitatorilor cu privire la serviciile disponibile, procedura pe care trebuie să o urmeze, precum și îi ajutăm cu modele de acte și alte informații utile”, a spus Irina Hușanu, specialist principal în Secție Sistematizare, Generalizare, Monitorizarea Practicii Judiciare și Relații cu Publicul.
De asemenea, Judecătoria Ungheni și-a îmbunătățit și condițiile de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii și de văz prin utilizarea afișajelor speciale pe uși și scări, dar și amenajarea după standarde a unui grup sanitar.
Totodată, Judecătoria Ungheni a realizat în 2022 și mai multe activități educative: lecții deschise în instituțiile de învățământ, au fost înscenate procese de judecată cu viitori juriști, diverse evenimente sportive, etc.
În perioada anilor 2023 – 2027, întru eficientizarea și sporirea performanței și calității serviciilor, Judecătoria Ungheni a elaborat Planul de dezvoltare strategică, în care au fost identificate trei direcții strategice. Astfel, reprezentanții judecătoriei își vor conjuga eforturile la capitolul management și administrare judiciară, accesibilitatea judecătoriei și informarea justițiabililor, dar și dezvoltarea profesională și motivarea angajaților. Totodată, fiecare direcție strategică include un set de obiective și acțiuni propuse spre realizare în perioada menționată.
