Expresul – Pagina 145 – Știri din Ungheni și Călărași

Opinii / Lucia Bacalu: „Și noi mai vrem să fim respectați?”

În aceste zile de final de august, am avut șansa să le fiu ghid reprezentanților orașelor înfrățite cu Ungheniul. Le-am arătat și le-am povestit despre Gara feroviară, cu un edificiu-monument de artă și istorie. I-am condus spre podul „Gustave Eiffel”, unicul pod feroviar ce leagă cele două maluri ale Prutului. Le-am povestit despre istoria apariției Palatului de Cultură pe locul unui fost cimitir. Pentru cei care, poate, nu știu, asupra construcției acestui palat anume acolo a insistat celebrul acum Vladimir Voronin. A fost președintele Republicii Moldova timp de opt ani și, cred eu, nu există om să nu fi auzit de el. Prin anii 70-80 ai secolului trecut, a lucrat la Ungheni, fiind președintele comitetului executiv orășenesc, un fel de primar al Ungheniului. Am mers împreună la Muzeul de Istorie și Etnografie, care are exponate unicat și care merită să fie vizitat de toți unghenenii, de la mic la mare.

Oaspeților noștri le-a plăcut Ungheniul. Le-a plăcut atmosfera Zilelor municipiului Ungheni, le-au plăcut oamenii.

Au avut, însă, și unele nedumeriri. Cineva, la final de excursie, m-a întrebat de ce mai insistăm asupra inscripțiilor în limba rusă pe unele plăcuțe din oraș. I-am zis că nimeni nu insistă, doar că mai există unele „rămășițe sovietice”. Apoi, ca să par mai europeană, am adăugat că suntem toleranți și că prin diversitate suntem speciali.
„Toleranți?”, a întrebat unul dintre reprezentanții ucraineni (Ungheniul este înfrățit cu două orașe din Ucraina și din ambele orașe a avut oaspeți). A continuat cu tristețe: „Și noi așa gândeam. Și noi am fost toleranți acolo unde nu era cazul. La ce am ajuns – știe toată lumea”.

A doua zi, am încercat să aflu de la un șef al unei instituții unde, de ani buni, pe frontispiciul clădirii centrale stă atârnată o placă pe care e scris doar în limba rusă, de ce o mai păstrează? „Nu vreau tensiuni între oameni”, a răspuns cu nonșalanță.

Serios? După mai bine de 30 de ani de când limba română a fost declarată limbă de stat în Republica Moldova omul zice că, în cazul în care ar schimba acea placă pe alta, în limba oficială a statului, ar avea tensiuni în colectiv.

Și noi mai vrem să fim respectați? Și noi mai sărbătorim cu tam-tam Ziua Limbii Române?
Oare de ce o placă în limba rusă nu creează tensiuni între oameni într-o țară care se declară mereu că suflarea-i este românească? Să răspund și eu ca celebrul personaj: „De-atâta”.

Apropo, vin alegerile. Și iar o vom da cu… baloturile. Deja aud întrebări, gen: „Nu știți cine se BALOTEAZĂ la funcția de primar?”.
Oameni buni, mai deschideți dicționarele! Știți ce înseamnă A BALOTA? A face baloturi. Iar balot înseamnă „pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte”. Dacă cei ce doresc să candideze la funcția de primar sau consilier local seamănă cu niște pachete mari, continuați cu balotare.

Tot în aceste zile, am auzit și o altă expresie deocheată: „Am BRONAT câteva locuri în hotel”. Poate ați REZERVAT? Dacă ați deschide dicționarul, ați vedea că „a brona” nu există în limba română. Există în limba rusă – бронь, ceea ce înseamnă rezervare.
Ce facem? Sau ne apucăm să boronim câmpul îmburuienat al limbii române de la noi, sau mergem înainte cu baloturile și bronările.

Moldsilva a încheiat ancheta internă despre incidentul din Rezervaţia „Plaiul Fagului”

Agenţia ”Moldsilva” a încheiat ancheta internă despre incidentul din Rezervaţia „Plaiul Fagului” din Rădenii Vechi, raionul Ungheni. Martor la incident s-a dovedit a fi chiar premierul Dorin Recean. În timpul vizitei sale în rezervație o maşină cu lemne părăsea aria protejată. Astfel în urma anchetei efectuate de Moldsilva, două persoane au fost sancţionate disciplinar, iar raportul urmează să fie transmis Ministerului Mediului.

Potrivit directorului adjunct al Agenţiei Moldsilva, în urma anchetei s-a stabilit că în remorca maşinii erau nouă metri steri de crengi şi unul de lemn de foc. Asta, deşi în acte scria că încărcătura este formată doar din crengi, scrie tvr.md.

„Pot să vă comunic că a fost desfăşurată în cadrul Agenţiei Moldsilva, iar pădurarului care a eliberat masa lemnoasă i-a fost aplicată sancţiune discuplinară. Totodată i-a fost aplicată sancţiune disciplinară şi admnistratorului întreprinderii de stat pentru neorganizarea sistemului de control intern”, a menționat Iulian Mamai directorul adjunct, Moldsilva.

Cât despre raportul privind gestionarea stocurilor de lemne la Moldsilva, cerut la fel de premierul Dorin Recean, acesta urmează să fie definitivat. Între timp, autorităţile investighează şi alte cazuri de escrocherii cu lemne de foc.

„Din cauza că au fost identificate cazuri de tăieri ilicite, cazuri de comercializare ilicită a lemnului de foc, da au avut loc deja demisii sau de pecare din funcţie. Sunt câteva dosare, cauze pornite de către Procuratură, cauze pornite de Inspectoratul Naţional de Investigaţie şi inclusiv acnehete de serviciu care se fac de către agenţia Moldsilva”, a spus Rodica Iordanov, ministra Mediului.

Amintim că acum două săptămâni, premierul Dorin Recean le-a cerut responsabililor de la Ministerul Mediului să-i prezinte un raport despre livrările de lemne de la Moldsilva pentru ultimele şase luni.

Solicitarea a venit după ce chiar Recean a fost martor când o mașină plină cu lemne părăsea teritoriul rezervației „Plaiul Fagului”. Potrivit prim-ministrului, în acte, camionul transporta crengi, care sunt mult mai ieftine, şi au fost vândute cu doar 500 de lei.

Expresul.md

Video / Gimnaziul din satul Teșcureni riscă să se închidă

Cu un buget auster, care nu ajunge nici pentru salarizare, cu 76 de elevi și 10 profesori, dintre care jumătate sunt pensionari – așa va începe noul an școlar la Gimnaziul din Teșcureni, raionul Ungheni. Acesta, ca și multe alte școli mici din țară, se confruntă cu o lipsă acută de elevi, transmite moldova.europaliberă.org.

“La etajul întâi activează clasele primare. În clasa întâi avem 5 elevi, cu toate că din start, anul trecut pe listă erau 10, dar au plecat peste hotare.” spune Viorica Balica, directoarea Gimnaziului din Teșcureni.

Instituția are un buget anual de peste un milion de lei. Banii însă un ajung nici pentru salarizarea profesorilor.

“Eu am încercat să aplic la proiecte, dar mereu este cerința unui număr mai mare de elevi. Ar fi bine să avem măcar 200 de elevi. Cred că ar trebui să se găsească o soluție pentru finanțarea, totuși, instituțiile mici, să li se ofere un buget care să le ajungă. Nouă nu ne ajunge acest buget nici pentru salarii”, mai spune Viorica Balica.

Asemenea școli, precum cele din Teșcureni, riscă să fie închise.

“Da, se vorbește despre lucrurile acestea, dar trebuie să găsim o soluție, pentru a face o schimbare. Eu niciodată nu m-am gândit că școala ar putea fi închisă.”, a mai adăugat directoarea gimnaziului Teșcureni.

În 2009, gimnaziul avea 160 de elevi, deși are o capacitate de peste 600 de locuri. Din cauza migrației, numărul elevilor a început să scadă. În ultimii șapte ani, în școală nu a fost angajat nici un tânăr specialist, iar din cei zece profesori, jumătate sunt pensionari.

Vă reamintim că, în anul 2018, la gimnaziu învățau 101 copii, numărul copiilor la grădiniță ere de 40. Tot în 2018, Expresul.md scria că de la începutul anului, la Teșcureni s-au născut șapte copii. Au decedat, însă, 12 persoane. Totodată, au fost înregistrate patru căsătorii. Mai multe detalii citiți AICI.

De ziua municipiului Ungheni a fost lansat Ghișeul Unic

Ghișeul Unic Ungheni a fost lansat luni, 28 august și va presta pentru început 17 servicii publice, cu posibilitate de extindere ulterioară. Situat la parterul primăriei municipiului, Ghișeul Unic a fost instituit cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova și vine să îmbunătățească accesul la informații și să sporească transparența, se menționează într-un comunicat.

„Primăria municipiului Ungheni, funcționarii publici, angajații s-au străduit mereu să fie cât mai aproape de cetățeni, să presteze servicii cât mai calitative. În acest demers se înscrie perfect și amenajarea Ghișeului Unic, care, cu siguranță, va contribui la eficientizarea activității instituției. Cetățenii vor avea un acces mai mare la informații, vor beneficia de servicii mult mai calitative, oferite într-un timp mai restrâns. Suntem recunoscători Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” pentru suportul financiar și asistența tehnică oferităv”, a notat primarul municipiului Ungheni, Alexandru Ambros.

Printre cele 17 servicii prestate de Ghișeul Unic Ungheni se numără: eliberarea extraselor din decizii și a copiilor deciziilor Consiliului Municipal, a certificatelor de urbanism pentru proiectare, certificatelor de lipsa sau existența restanțelor față de bugetul local, autorizațiilor de construcții, luarea la evidență pentru înscrierea copiilor în instituțiile preșcolare etc.

„Apreciem eforturile de digitalizare ale Primăriei municipiului Ungheni care demonstrează angajamentul său de a servi mai bine nevoile cetățenilor. Cu certitudine, Ghișeul Unic va contribui la sporirea eficienței și transparenței serviciilor administrative, întrucât va reduce contactul direct dintre cetățeni și furnizorii de servicii. De asemenea, acesta va permite cetățenilor să obțină servicii administrative într-un singur punct de acces și într-un spațiu modern. Credem că este esențial să sprijinim implementarea strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova și să facilităm integrarea țării pe Piața Digitală Unică a UE. Iar lansarea Gișeului Unic este un exemplu concret în acest sens. Mă bucur că regiunea Ungheni s-a angajat să avanseze în procesul de digitalizare și cetățenii se pot bucura deja de aceste beneficii”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Instituirea Ghișeului Unic Ungheni a presupus reconstruirea, renovarea și modernizarea spațiului dedicat acestuia, identificarea soluțiilor software personalizate pentru îmbunătățirea procesului de gestionare a documentelor procesate de administrația publică locală, instruiri și asistență tehnică, precum și achiziționarea de mobilier de birou și echipamente IT.

„Suntem încrezători că acest Ghișeu Unic va transforma modul în care sunt furnizate serviciile publice, îmbunătățind accesul cetățenilor la servicii și utilități publice de calitate prin implementarea unor practici și instrumente inovatoare oferite printr-un singur punct de acces, precum și consolidând transparența, responsabilitatea autorităților publice locale și participarea cetățenilor în procesele de guvernare locală”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă adjunctă a PNUD în Republica Moldova.

Ghișeul Unic Ungheni are scopul de a facilita accesul cetățenilor la servicii și utilități publice de calitate, prin utilizarea unor metode inovatoare pentru prestarea serviciilor publice.

Menționăm că lucrările de amenajare, precum și asistența tehnică privind funcționarea Ghișeului Unic au fost asigurate în cadrul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, valoarea totală a proiectului fiind de peste 179.000 euro, inclusiv contribuția primăriei.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Expresul.md

Astăzi în Republica Moldova este marcată Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română”

În Republica Moldova, dar și în România, este marcată astăzi Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română”. Ziua Limbii Române este sărbătorită începând din anul 1990, scrie moldpres.md.

În urma solicitărilor celor circa 750 de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat. Totodată, o altă lege stipula renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca Sărbătoarea Națională ”Limba Noastră cea Română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”.

Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfințit și în Declaraţia de Independenţă, adoptată la 27 august 1991. Astfel, în anul 2013, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență prevalează față de Constituție, prin urmare denumirea limbii de stat este cea din Declarația de Independență, adică limba română. În 2023, Parlamentul ţării a dus până la capăt această decizie, introducând în Constituţie faptul că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.

Conform celui mai complet catalog de limbi din lume „Ethnologue”, către anul 2020 erau 7.111 de limbi. Ținând cont de globalizare, numărul limbilor vii (utilizate în mod constant în comunicare) scade în fiecare an, câte două limbi dispărând în fiecare lună. Cândva au existat de la 7000 până la 8000 de limbi independente. Astăzi, mai mult de 6.000 de limbi cunoscute în lume sunt vorbite de un număr foarte mic de oameni. Jumătate din limbile moderne sunt vorbite de mai puțin de 10.000 de oameni, iar una din patru limbi are mai puțin de 1.000 de vorbitori nativi. Pentru a supraviețui, limbile au nevoie de sprijinul, interesul, fidelitatea noastră.

Potrivit statisticilor, limba română este vorbită de circa 28 de milioane de oameni din întreaga lume, limba română este predată în școli din 43 de țări. Dacă e să vorbim de spațiul semnificațiilor spirituale, limba română este una dintre cele cinci limbi în care se fac slujbe la Muntele Athos.

Ziua Limbii Române se sărbătorește la data de 31 august şi în România. Ea a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova tocmai pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită pe ambele maluri ale Prutului.

Expresul.md

Strada Alexandru Boico din municipiul Ungheni a fost renovată total

Strada Alexandru Boico din municipiul Ungheni a fost renovată și inaugurată oficial pe 28 august, chiar de hramul municipiului Ungheni. Aceasta a presupus renovarea infrastructurii rutiere de 0,7 km, aplicarea bordurilor, marcajului longitudinal și transversal, instalarea a 50 de indicatoare rutiere, amenajarea a șase intrări în curți, a zonei verzi, două treceri pietonale și instalarea iluminării.

Lucrările de renovare în valoare de peste 420.000 euro au fost efectuate cu sprijinul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF și cu contribuția primăriei municipiului Ungheni.

„Uniunea Europeană susține dezvoltarea comunităților locale în Ungheni prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”. O componentă semnificativă din cadrul programului este dedicată îmbunătățirii infrastructurii publice. O infrastructură dezvoltată, precum este Strada Boico, este importantă pentru locuitorii din Ungheni, deoarece oferă acces facil, sporește mobilitatea, iar orașele și localitățile devin mai dinamice. De asemenea, aceasta oferă oportunități de dezvoltare economică, crește atractivitatea locurilor, îmbunătățind mijloacele de trai ale populației. Mă bucur să văd că regiunea Ungheni este capabilă să atragă fonduri UE din surse diverse și implementează proiecte cu succes. Felicit autoritățile locale și locuitorii din Ungheni și sper să se bucure de drumul nou renovat”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere contribuie la decongestionarea traficului rutier de pe artera principală a orașului, oferă condiții îmbunătățite pentru transportul auto și acces către zonele cu dezvoltare economică. Totodată, sunt reduse costurile de construire, întreținere și reparare a drumurilor adiacente, care anterior erau supra-exploatate.

„Strada Boico este una dintre arterele importante ale municipiului Ungheni care, de la construirea ei, în 1972, nu a fost reparată capital niciodată. Suportul oferit de Uniunea Europeană pentru reabilitarea acesteia a fost mai mult decât binevenit. Cu siguranță, mii de locuitori și vizitatori ai municipiului Ungheni vor aprecia ceea ce s-a făcut. Datorită Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, acum avem în Ungheni încă o stradă care corespunde tuturor rigorilor, fapt pentru care suntem recunoscători atât finanțatorilor, cât și executorilor lucrărilor”, a declarat Alexandru Ambros, primarul municipiului Ungheni.

Lucrările de construcție s-au desfășurat în perioada octombrie 2022 – iulie 2023.

La Ungheni a fost inaugurat punctul de operare terestră SMURD

Un Punct de operare terestră SMURD a Unității de Salvatori și Pompieri Ungheni, a fost deschis la 25 august, în cadrul unui proiect transfrontalier Republica Moldova – România, finanţat de Uniunea Europeană. La ceremonia de inaugurare au participat oficiali de rang înalt din cele două ţări, pompieri, salvatori şi personal medical.

Obiectivul general al proiectului este creșterea siguranței și protecției populației prin îmbunătățirea pregătirii și menținerea capacității de intervenție a serviciilor de urgență profesioniste (inclusiv SMURD), în zona transfrontalieră.

„Evenimentul de astăzi, reprezintă dovada elocventă a relației puternice și a cooperării fructuoase dintre cele două țări vecine. Prin intermediul acestui proiect, am reușit să realizăm o abordare transfrontalieră, să îmbunătățim semnificativ infrastructura și echipamentele de intervenție, atât în Republica Moldova, cât și în România, și să oferim capacități de formare și instruire pentru personal. Rezultatele acestor eforturi se vor contoriza în numărul de vieți salvate, în rapiditatea și eficiența intervențiilor la urgențe și sentimentului de siguranță pe care-l va resimți populația din partea noastră.”, a remarcat colonelul Alin Maghear, șeful Direcție Proiect cu Finanțare Externă, asistent manager în cadrul proiectului SMURD-2, atașat de interne al Ambasadei României în Republica Moldova.

Sediul Punctului de operare terestră SMURD a Unității salvatori și pompieri Ungheni, este construit la cel mai înalt standard european. Acesta dispune de birouri administrative, dormitoare, boxe de păstrare a tehnicii de intervenție, spații tehnice, dar și spălătorii pentru autospecialele SMURD, iar cei 42 de angajați își vor desfășura activitatea în condiții mai bune.

„Datorită acestui proiect, avem condiții de lucru bune, echipament și autospeciale noi cu care putem interveni la diferite misiuni. De asemenea, în ultima perioadă, datorită acestor autospeciale, am micșorat timpul de reacție.”, a menționat Vladimir Gîrbea, șef Unitatea de Salvatori și Pompieri din Ungheni.

În discursul său, colonel Alexandru Oprea, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a declarat că proiectul SMURD-2 implementat cu susținerea financiară din partea Uniunii Europene, dar și datorită colaborării strânse între cei 6 parteneri ai proiectului consolidează capacitățile de intervenție în zona transfrontalieră, dar și în cazul realizării misiunilor internaționale. „Această realizare este un rezultat al unei cooperări foarte strânsă între instituțiile implicate în proiect. Valorificarea în comun a fondurilor europene, demonstrează o interacțiune puternică între instituțiile omoloage și consolidează potențialul parteneriatelor. Investițiile realizate în infrastructura serviciilor de urgență din România și Republica Moldova contribuie direct la creșterea capacităților de a livra servicii de calitate societății.”, a mai adăugat Alexandru Oprea, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Și Alexandru Efros, ministrul Afacerilor Interne, a menționat că realizarea proiectului asigură condiții mai bune de trai ai cetățenilor Republicii Moldova: „6 parteneri de nădejde și-au unit forțele pentru a clădi un sistem de intervenție și salvare durabil pentru ambele țări. Am venit la Ungheni cu convingerea că, instituțiile noastre cu atribuții în intervenție și salvare au pornit pe un drum sigur, care va oferi performanțe și rezultate remarcabile, măsurabili în vieți omenești salvate.”

După finalizarea ceremoniei, oficialii au vizitat și inspectat încăperile edificiului punctului de operare terestră SMURD. Totodată, ei au participat la un exercițiu demonstrativ cu aplicarea tehnicii și echipamentului din dotare. În cadrul aplicațiilor au fost simulate mai multe situații de urgență cum ar fi descarcerarea victimelor în urma accidentului rutier cu acordarea primului ajutor medical de către echipele Serviciului Mobil de Reanimare și Descarcerare, precum și salvarea persoanelor de la înălțime.

În cadrul evenimentului, au fost organizate ateliere de instruire privind acordarea primului ajutor medical și psihologic în situații excepționale, cu participarea a peste 20 copii din cadrul liceelor din municipiul Ungheni. La finalul activităților, elevii au primit mici cadouri pentru participarea și implicarea activă în atelierele interactive.

Menționăm că în acea zi a fost inaugurat și un punct de operare terestră SMURD și la Cantemir. Construcția acestora a fost finanțată de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Perioada de implementare a proiectului este 28.06.2019 – 27.09.2023. Bugetul total al proiectului este în valoare de 10.026.409,71 euro.

Totodată, proiectul prevede construcția a patru heliporturi pentru elicoptere SMURD în preajma a patru spitale din municipiile Chișinău, Bălți și Cahul, construcția a doua Unități de Primiri Urgențe la Chișinău și Bălți, dar și organizarea exercițiilor comune pentru serviciile de urgență din România și Republica Moldova.

În 11 localități din țară a început recensământul de probă, ca o pregătire a recensământului care va avea loc în 2024

Începând cu 28 august, în 11 localități din Republica Moldova se desfășoară recensământul de probă al populației și locuințelor. Biroul Național de Statistică (BNS) anunță că, în premieră, recensământul va fi realizat pe tablete, cu aplicarea metodelor moderne de colectare a datelor.

Recensământul de probă se va desfășura în perioada 28 august – 10 octombrie 2023 și reprezintă o etapă esențială în procesul de pregătire a recensământului național al populației și locuințelor, planificat pentru anul 2024.

Obiectul recenzării îl constituie:

1) Persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova, inclusiv cele aflate peste hotare pe un termen de până la 12 luni (la muncă, la studii și în alte scopuri);

2) Clădirile de locuit (ocupate sau neocupate) sau cele cu altă destinație dacă există cel puțin o locuință în acestea

3) Locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt locuite sau nu la data de referință a recensământului de probă.

La recensământul de probă vor fi adresate întrebări din chestionarele de recensământ (consultate public) ce se referă la caracteristici demografice, sociale, economice ale populației, gospodăriile casnice și locuințele acestora. În total vor fi 3 chestionare: despre persoană, clădire și locuință, și spațiul colectiv de locuit.

Datele oferite la recensământ de către persoanele recenzate vor fi strict confidențiale și protejate conform Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor și a Legii nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială. Acestea se vor utiliza doar în scopuri statistice pentru elaborarea și diseminarea rezultatelor recensământului, fără a fi posibilă identificarea datelor personale.

Conform Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, art.7 (2) d) participarea la recensământ a persoanelor este obligatorie.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în Republica Moldova în anul 2014.

Toți cetățenii sunt îndemnați să se alăture Campaniei „Ziua Mondială a Curățeniei 2023”

În perioada 1 – 16 septembrie, în Republica Moldova se va desfășura Campania „Ziua Mondială a Curățeniei 2023”. Această campanie are ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la eforturile Republicii Moldova de a se alinia la obiectivele trasate de UE: zero poluare, economia circulară, managementul integrat al deșeurilor și promovarea prevenirii formării deșeurilor prin reducerea consumului excesiv, în favoarea reciclării deșeurilor. De asemenea, va sublinia modul în care gestionarea deșeurilor afectează ecosistemele naturale, starea râurilor mici și importanța de a menține malurile curate. Campania va culmina cu o acțiune de salubrizare pe teren, la nivel național, sâmbătă, 16 septembrie.

Ziua Mondială a Curățeniei este marcată anual în a treia sâmbătă a lunii septembrie. Este una dintre cele mai mari acțiuni civice la nivel mondial, ce reunește milioane de voluntari, guverne și organizații din 191 de țări, care se solidarizează pentru a aborda provocările de mediu la nivel global și pentru a construi un viitor durabil.

Ziua Mondială a Curățeniei nu este doar o activitate de salubrizare, ci și un instrument de catalizare a schimbărilor, țările participante propunându-și să implice 5% din populație pentru a accelera procesul de tranziție la economia circulară și dezvoltarea durabilă. Această campanie arată cum o simplă activitate de colectare în comun a deșeurilor aduce în societate schimbările atât de necesare. Organizator și inițiator al acestei campanii, la nivel mondial, este organizația „Let’s Do It, World”.

Campania este organizată în cadrul proiectului „Fii Piratul Plasticului”, implementat de către Centrul Național de Mediu și Centrul Republican Gutta-Club, cu susținerea financiară a Programului de granturi mici (SGP) – un program corporativ al Global Environment Facility (GEF), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, și co-finanțat de Guvernul Suediei.

În anul curent, mesajele principale distribuite în cadrul campaniei vor ține de reducerea consumului de plastic și colectarea separată a deșeurilor. Aceste subiecte vor oferi oportunități diverselor părți interesate de a reflecta atât asupra muncii depuse, cât și asupra pașilor urgenți necesari în continuare spre o gestionare durabilă a deșeurilor în viitor.

Campania națională este organizată de Ministerul Mediului, proiectul „Uniunea Europeană pentru Mediu – Economie Verde” și AO „Centrul Național de Mediu”, cu implicarea și participarea unui număr mare de parteneri de dezvoltare, asociații obștești și al sectorului academic.

Expresul.md

Stadionul municipal devine o zonă multifuncțională. Unghenenii vor putea juca teqball și tenis de masă în aer liber

În curând, la Stadionul Municipal Ungheni va fi creată și îmbunătățită o zonă pentru practicarea tenisului de masă în aer liber, dar va fi instalată și o masă de teqball – un sport asemănător cu fotbal-tenis, dar se joacă pe o masă curbată, cu o minge de fotbal. Acestea vor fi achiziționate și instalate grație unor proiecte.

Datorită proiectului „Spații de Tenis pentru ÎMbătrânire Activă (STIMA)”, implementat de JCI Ungheni și finanțat în cadrul Programului de granturi mici în domeniul îmbătrânirii active, instituit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, va fi procurată o masă de tenis în aer liber. Iar cea de a doua masă va fi achiziționată în cadrul proiectului „Tineri pentru Educația Nonformală și Incluzivă prin Sport (TENIS), finanțat de Fundația Comunitară Ungheni și implementat, la fel, de JCI Ungheni. Valoarea totală a acestui proiect este de 67 mii 028 lei, 49 mii lei fiind contribuția Fundației Comunitare.

De asemenea, Primăria municipiului Ungheni va asigura amenajarea spațiului unde vor fi amplasate cele 2 mese, cu pavaj pe o suprafață de 130 metri pătrați, iar asociația Fotbal Club Municipal Ungheni va contribui cu paletele de tenis și mingile. Acestea vor fi la administrația stadionului. Mesele vor fi amplasate la intrarea în Stadionul Municipal. „Încercăm să dezvoltăm latura multifuncțională a stadionului municipal Ungheni, fie că vrei să alergi, să joci fotbal, să faci fitness, baschet, tenis de câmp și acum vom avea și tenis de masă”, a menționat Anatolie Cladicov, coordonatorul unuia dintre proiecte.

Cel de-al doilea proiect, selectat în cadrul Programului de Granturi Mici este „Teqball – Sport și Inovație”, implementat de Asociația Obștească „Fotbal Club Municipal Ungheni”. Prin acest proiect echipa își propune amenajarea unei zone inovatoare pentru practicarea sportului, având un buget total de 76 mii 400 lei, contribuția Fundației Comunitare Ungheni fiind de 30 mii lei.

„Îmi plac lucrurile noi, cele care sunt solicitante și care vor avea impact. În Ungheni nu avem masă de teqball, deoarece este un sport relativ nou, care a apărut pentru prima dată în Ungaria, în 2012, iar în Moldova acest sport a apărut peste câțiva ani. Acest sport se joacă cu o minge de fotbal, se poate juca în doi sau în patru, indiferent de gen și vârstă”, a mai adăugat Anatolie Cladicov, care este și administrator FCM Ungheni.

Zona pentru teqball va fi situată în spatele terenului mare de fotbal, iar suprafața de joc va fi, de asemenea, pavată.

Tatiana Tesliuc

Un centru modern de informare turistică a fost inaugurat la Ungheni

Pe 28 august 2023, cu prilejul Zilelor municipiului Ungheni, a fost inaugurat Centrul de Informare Turistică Ungheni. Acesta este amplasat în centrul municipiului, în scuarul „Grigore Vieru”, fiind construit conform celor mai bune practici din domeniu, îmbinând o infrastructură modernă cu elemente inovative. În cadrul Centrului, vizitatorii pot face cunoștință cu locațiile turistice atractive din raionul Ungheni și traseele turistice din regiune. De asemenea, Centrul are scopul de a promova potențialul turistic al raionului, inclusiv produsele fabricate în Ungheni. O altă inovație a Centrului este turismul transfrontalier, astfel încât turiștii vor putea face cunoștință și cu potențiale atracții turistice care se află peste linia de hotar, în imediata vecinătate a regiunii Ungheni. Toate acestea, ulterior, vor contribui la creșterea economică sustenabilă a regiunii Ungheni, se menționează într-un comunicat.

„Astăzi, la Ungheni, prin inaugurarea Centrului de Informare Turistică, am pus piatra de temelie a industriei turismului din regiune. Grație Centrului, turiștii din țară și de peste hotare vor avea ocazia să descopere cele mai interesante locuri din regiunea Ungheni, vor avea posibilitatea să descopere cele mai inedite trasee turistice și vor putea face cunoștință cu artizanatul și cultura locală – toate acestea vor fi oferite în cadrul Centrului, la un nivel comparabil cu țările europene. Implicit, prin promovarea turismului, vor fi generate venituri și vor fi create locuri de muncă ușor accesibile, precum și piețe de desfacere pentru servicii și produse locale.”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova

Centrul este dotat cu echipament modern, astfel încât turiștii care vizitează municipiul Ungheni, să beneficieze de servicii calitative. Din start, Centrul turistic a fost prevăzut și în calitate de centru expozițional, unde vor fi ulterior organizate expoziții și master class-uri ale producătorilor și meșterilor populari din regiune. O versiune digitală a Centrului de Informare Turistica Ungheni este în curs de dezvoltare și foarte curând va fi pusă la dispoziția turiștilor și vizitatorilor, facilitând astfel accesarea ofertelor turistice din regiune. La fel, cu suportul Uniunii Europene a fost achiziționat și un sistem integrat pentru organizarea evenimentelor, inclusiv o scenă profesionistă mobilă și ecran led, ce permite organizarea evenimentelor în aer liber, în conformitate cu standardele internaționale.

„Este o tradiție frumoasă, în ultimele zile din august, când orașul nostru îmbracă haine de sărbătoare, să organizăm astfel de evenimente, să celebrăm împreună tradițiile și meșteșugurile locale și să susținem producătorii autohtoni. Inaugurarea Centrului de Informare Turistică Ungheni cu prilejul zilelor municipiului nu este întâmplătoare, căci am vrut să profităm de participarea partenerilor și prietenilor noștri din orașele înfrățite pentru a împărtăși cu ei acest eveniment atât de important, care are menirea de a contribui la crearea unui mediu propice pentru promovarea produselor tradiționale autohtone, atragerea de investitori și promovarea regiunii Ungheni ca destinație culturală, economică și turistică deosebită. Ei sunt astăzi primii vizitatori ai Centrului și cu siguranță promotorii turismului peste hotarele regiunii.”, a menționat Alexandru Ambros, primarul municipiului Ungheni.

Construcția Centrului de Informare Turistică a fost realizată în cadrul proiectului „Acțiuni durabile pentru creștere economică prin turism”, finanțat de Uniunea Europeană prin „Facilitatea Primari pentru Creștere Economică”, implementat de PNUD Moldova. Costul lucrărilor au fost de peste 2.988.624,000 lei.

În contextul Zilelor municipiului Ungheni, cu suportul Uniunii Europene, au fost organizate o serie de alte activități culturale și cu destinație turistică. Printre acestea se regăsesc a doua ediție a „Târgului meșterilor populari și produselor tradiționale locale”, la care au participat peste 80 de producători locali și meșteri populari din regiunea Ungheni și diverse localități din 14 raioane ale Republicii Moldova, precum și meșteri populari din 5 orașe înfrățite cu municipiul Ungheni. A avut loc vizita turistică a reprezentanților orașelor înfrățite cu Ungheni: Cluj-Napoca și Iași (România), Kustaisi (Georgia), Konin (Polonia). Iar panelul de discuții cu genericul „Potențialul turistic al orașelor înfrățite cu municipiul Ungheni. Ungheniul văzut prin ochii turiștilor din țară și străinătate” a oferit un cadru pentru schimb de bune practici și opinii privind promovarea obiectivelor turistice din aceste regiuni.

Proiectul „Acțiuni durabile pentru creștere economică prin turism” este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul „Facilitatea Primari pentru Creștere Economică” realizat de PNUD Moldova, și este implementat de Primăria municipiului Ungheni în parteneriat cu AO „Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă”. Proiectul contribuie la dezvoltarea economică durabilă și crearea unei imagini pozitive a raionului Ungheni ca destinație turistică prin stimularea potențialului turistic și promovarea brandului turistic local.

Expresul.md

Cinci elevi de la Călărași s-au înscris printre învingătorii Olimpiadei de Meșteșuguri artistice și tradiționale de la Sibiu

Cinci copii de la Călărași au participat la cea de a XXVI-a ediție a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale”, organizată de Muzeul Astra din Județul Sibiu.

Până și ei au fost surprinși că au revenit acasă cu locuri premiante, de doi și trei, pentru că în acest an competiția a reunit peste 220 de participanți din 28 de județe ale României, dar și din Republica Moldova, Bulgaria și Mexic.

Coordonatoarea grupului, Ana Caraman, care este profesoară de pictură la Școala de arte ”George Enescu” din Călărași, spune că a primit invitația de a participa la olimpiadă din numele directoarei Muzeului Casa Părintească de la Palanca, doamna Tatiana Popa. Iar experiența pe care a trăit-o alături de copii, a impresionat-o foarte mult.

”Fiecare copil este talentat, iar scopul nostru ca profesori este să îi descoperim, să-i promovăm și să îi dezvoltăm. În echipă am avut și băieți, lucru mai puțin obișnuit, ținând cont de expresia că ”bărbatul nu ține acul”. Iată că noi am reușit să demonstrăm contrariul, iar băieții au revenit acasă cu locuri premiante. La Sibiu am întâlnit oameni foarte primitori și calzi, de la care ne-am încărcat cu multă energie pozitivă”, a declarat Ana Caraman.

Elevii înscriși în concurs s-au întrecut în 37 de tehnici meșteșugărești, precum: țesut la război vertical și orizontal, brodat, cusut, confecționat piese de port popular, podoabe, păpuși în port popular, opinci, dantelă cu ciocănele, ciucuri, împletit, împletit fibre vegetale, prelucrarea artistică a lemnului, sculptură lemn și altele. Copiii au revenit acasă plini de emoții și spun că abia așteaptă o nouă ediție a concursului pentru care se vor pregăti și mai mult.

„Nu a fost simplu, dar am avut șansa să câștig locul al treilea și mă consider o norocoasă, pentru că aceasta a fost și prima mea experiență de acest fel. În cele cinci zile petrecute la Sibiu am avut foarte multe activități, am vizitat locuri deosebite, astfel că am adunat multe amintiri frumoase”, a declarat Mihaela Veleșca, care a participat la Secțiunea ”gherghef”, unde a țesut un covor Cerga. Colega ei, Vlada Guzic a participat la Secțiunea Brodat, și a fost premiată cu locul al treilea. ”Mi-a plăcut foarte mult experiența, am întâlnit mulți copii, care au niște talente nemaipomenite. M-a uimit faptul că oamenii își promovează tradițiile și obiceiurile. Am văzut multe cămăși tradiționale și am rămas uimită de istoricul acestora, mai ales când era povestit de cei care le purtau. Sper ca la anul să fim iar invitați”, a spus Vlada.

Olimpiada a însemnat, pe lângă concursul de meșteșuguri: participarea la mai multe workshop-uri interactive, spectacole folclorice, concerte, expoziții , o paradă a portului popular, activități de mobilitate urbană și reciclare, dar și alte activități captivante. Toți elevii au fost premiați cu diplome oferite de organizatori – Muzeul ASTRA și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.

Doina Chicu

Și Dionisie Ternovschi, actualul viceprimar de Ungheni, candidează la alegerile locale din toamnă

Actualul viceprimar de Ungheni, responsabil de problemele sociale, cultură și sport a municipiului Ungheni, Dionisie Ternovschi, a anunțat pe pagina sa de facebook că candidează la alegerile locale din 5 noiembrie 2023.

„Stimați ungheneni, dragi prieteni, am ales această zi frumoasă și deosebită pentru noi, ca să vă anunț despre decizia mea de a candida la funcția de primar al muncipiului Ungheni. Acum ceva timp, după mai bine de un deceniu de muncă în străinătate, am revenit acasă, ferm convins să pun umărul la dezvoltarea și prosperarea orașului meu drag, în care m-am născut, am crescut și mi-am întemeiat o familie trainică. Am muncit în echipa primăriei municipiului Ungheni, în calitate de viceprimar timp de 4 ani roditori. Împreuna am realizat lucruri frumoase și utile, am învățat multe în acești ani și experiența dobândită alături de primarul Alexandru Ambros, cu care am muncit umăr la umăr toți acești ani, este de neprețuit.

Știu ce trebuie să facem mai departe, am puterea și voința de a continua cele începute…” a scris dânsul.

Reamintim că Dionisie Ternovschi a fost parte a diasporei timp de 10 ani, după care s-a reîntors la Ungheni. „Gândul de a mă întoarce acasă a persistat mereu, deși condițiile de trai și muncă în Italia erau la un nivel foarte înalt. „Magnetul” erau părinții, rudele în general, dar și gândul că pot fi foarte util în țara mea de baștină. Acum patru ani, am acceptat propunerea de a face parte din echipa Primăriei Ungheni, în calitate de viceprimar. Domeniile pe care le gestionez – social, cultură și sport – îmi sunt aproape, având și o vastă experiență în JCI Ungheni, o asociație obștească unde am obținut și mai mute abilități, atât de necesare pentru o persoană activă.”, spunea Dionisie Ternovschi pentru Expresul.

Orice cantitate de alcool, oricât de mică ar fi, poate afecta abilitatea de a conduce. În cât timp iese alcoolul din sânge?

Alcoolul reprezintă una dintre cele mai importante probleme social-economice și de sănătate publică. Efectele consumului de alcool implică mai multe riscuri asupra sănătăţii cu consecințe grave medicale și sociale, printre care se numără și producerea accidentelor rutiere soldate cu traumatisme și decese, scrie prosanatate.md.

Republica Moldova, de asemenea, se confruntă cu problema legată de siguranţa rutieră.

Orice cantitate de alcool, oricât de mică ar fi, poate afecta abilitatea de a conduce, deoarece cauzează:

probleme de vedere (alcoolul reduce activitatea vizuală până la 32%);
timp de reacţie redus (încetineşte timpul de reacţie cu 15-25%);
concentraţie şi vigilenţă redusă;
mai multă relaxare şi moleşeală, ce mărește probabilitatea ca şoferul să adoarmă la volan;
dificultatea înţelegerii informaţiei senzoriale;
dificultatea de a îndeplini mai multe sarcini în același timp (cum ar fi mersul pe banda de circulaţie în direcţia corectă, în acelaşi timp concentrându-se la trafic);
imposibilitatea de a urma regulile de circulaţie;
scăderea capacității de gândire limpede și subestimarea pericolelor.

Totodată, trebuie menționat că și mahmureala de a doua zi poate afecta abilitățile de conducere ale autovehiculului şi ar putea cauza nerespectarea regulilor de circulație rutieră cu producerea de accidente. Cu cât e mai mare consumul de alcool, cu atât rata accidentelor rutiere este mai înaltă.

Există conducători auto care au idei false despre efectele alcoolului asupra organismului. Iată de ce în continuare vă prezentăm cele mai frecvente mituri despre consumul de alcool și conducerea vehiculelor:

Mitul 1. Mirosirea soluţiei de amoniac, consumul de cafea sau ceai concentrat, duşul rece ori somnul de scurtă durată, contribuie la eliminarea rapidă a alcoolului şi revenirea la normal a organismului.

Adevăr: Influenţa alcoolului asupra organismului rămâne aceiași, deci, procedeele menţionate mai sus nu contribuie la revenirea organismului. Doar la modul subiectiv persoana are senzaţii de revenire „la normal”. Astfel, revenirea are loc doar după eliminarea deplină a alcoolului din organism, însă pentru aceasta este necesar un timp mai îndelungat.

Mitul 2. Pentru a grăbi procesul de dezalcoolizare se poate recurge la consumul unor medicamente, de exemplu pastile „antipoliţai”.

Adevăr: Tabletele „antipoliţai” au un efect deodorant, de scurtă durată, 5-10 min, care poate fi uşor eliminat prin procedura de clătire a cavităţii bucale, respectiv nu sunt eficiente.

Mitul 3. Starea de ebrietate poate apărea în urma consumului de chefir.

Adevăr: Experți susțin că pentru ca în organism să ajungă 50 g de alcool, persoana trebuie să bea câteva sute de litri de chefir, ceea ce este practic imposibil.

Sfaturi pentru petrecăreţi:

Dacă ieși cu prietenii, desemnați o persoană care va fi șoferul și nu va consuma alcool;
Nu îți lăsa prietenii să conducă sub influența alcoolului;
Dacă ai băut, ia un taxi sau roagă pe cineva să te ducă acasă;
Nu te urca la volan după ce ai băut, deoarece orice cantitate de alcool îți poate afecta capacitatea de a conduce.

În cât timp iese alcoolul din sânge?

Bere (5% alcool): O cană standard de bere (aproximativ 330 ml) poate dura între 1-2 ore pentru a fi eliminată complet din sânge.

Vin (12% alcool): Un pahar standard de vin (aproximativ 150 ml) poate dura între 2-3 ore pentru a fi eliminat complet.

Băuturi spirtoase (40% alcool): O doză standard (aproximativ 40 ml) poate dura 3-4 ore pentru a fi eliminată complet din sânge.

Este important de menționat că aceste estimări pot varia în funcție de factorii individuali, precum metabolismul, greutatea, vârsta și starea generală de sănătate.

FOTO / Expoziția ,,33+3+3 poeme în imagini” a ungheneanului Vasile Șoimaru a fost lansată la biblioteca din Ungheni

Vineri, 25 august, la Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a fost lansată expoziția ,,33+3+3 poeme în imagini”, a ungheneanului Vasile Șoimaru.

Sala de expoziții „Vasile Șoimaru” de la bibliotecă a fost arhiplină de prieteni și cunoscuți ai lui, iar pereții au fost acoperiți de cele peste 40 de fotografii realizate de Vasile Șoimaru de-a lungul celor 33 de ani de independență ai Republicii Moldova. „Nu sunt modificate sau retușate, sunt fotografiile așa cum le-am văzut eu de-a lungul acestor ani. Eu fotografiez din 1994 și sunt milionar în fotografii, de aceea mi-a fost foarte greu să selectez doar câteva pentru a le expune aici, la bibliotecă”, a spus Vasile Șoimaru.

Împreună cu autorul au venit și scriitorii Vladimir Beșleagă și Eugenia David. În acea zi, amintirile au curs gârlă, punându-se accent pe carte, prietenie și omenie.

Cu un program artistic la eveniment au venit elevii de la gimnaziul ,,Paul Mihail” din satul Cornova, localitatea de baștină a lui Vasile Șoimaru. „Împreună cu colegii și copiii am savurat cu plăcere aceste fotografii și ne-am convins că ați depus multe emoții și suflet în fiecare fotografie”, a menționat și Ana Jantovan, directoarea gimnaziului.

Vasile Șoimaru a adus în dar bibliotecii Declarația de Independență semnată repetat în 2009.

Expoziția a fost vernisată, în luna mai, și în Parlamentrul Republicii Moldova.

Aceasta este dedicată aniversării a 33 de ani de la primele alegeri parlamentare, libere și democratice (din 1990), începutul activității primului Parlament (cel al Independenței), adoptarea tricolorului ca drapel de stat, alegerea primului Guvern democratic și 32 de ani de la schimbarea denumirii fostei republici unionale RSSM în Republica Moldova, dar și adoptarea Declarației de Suveranitate.

Notă: Vasile Șoimaru este născut în s. Cornova, r. Ungheni. Este conferențiar universitar, doctor în economie, semnatar al Declarației de Independență, deputat în primul Parlament.

Diaspora din Călărași. Unii s-au întors acasă, alții regretă că nu au au plecat mai devreme

Mulți moldoveni, cu ani în urmă, au lăsat în urmă casă, familie, prieteni, rude și au plecat în căutarea unui trai mai bun, au plecat în căutarea unor noi oportunități. Mulți se decid să rămână acolo, unde și-au făcut noi prieteni, s-au adaptat noilor condiții, iar alții au decis să se întoarcă, aducând cu ei cunoștințe, abilități și perspective într-un efort de a contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea comunităților lor. Sunt unii însă, care regretă că au ales calea necunoașterii mult prea târziu.

Galina ENACHI, specialist principal la Direcția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Călărași

Am fost mai mulți ani plecată la muncă în Italia. Acolo am lucrat timp de 8 luni ca și badantă, iar apoi, timp de 7 ani am lucrat ca dădacă, într-o familie unde am avut grijă de 3 copii.

Am revenit acasă deoarece simțeam că am obosit prea mult. În plus și cel de-al doilea fiu al meu pleca de acasă să își continue studiile. Am revenit pentru soț, că deja era și pentru el obositor, am revenit la familie, au insistat și copiii.

Am înțeles că multe lucruri le facem inutil, sau irațional. Că în viață mai trebuie și să ne odihnim, să călătorim, să dăm prioritate familiei. Am învățat multe lucruri ce țin și de casă, de menaj, am învățat multe lucruri din bucătăria italiană. Am prins la curaj, am învățat o limbă nouă, chiar mi-am antrenat voința și răbdarea.

Absolut defel nu îmi pare rău că m-am întors acasă. A fost o perioadă din viața mea cu suferințe, dor enorm de copii, casă, a fost o altă școală a vieții, am rezolvat multe întrebări financiare, materiale. Nu regret că am plecat în Italia și nici nu regret că m-am întors acasă.

Eugenia CARACAȘ, fondatoarea unui centru de dezvoltare personală

Am petrecut 4 ani în Londra, timp în care am lucrat ca și terapeut în tratamente de frumusețe, dar am folosit această perioadă pentru a și studiat în paralel, lucru pe care mi l-am dorit dintotdeauna: de astudia la universități cu renume.

Decizia de a reveni nu a fost una ușoară, trebuia să aleg împreună cu soțul de a ne stabili cu familia în Marea Britanie sau de a ne reîntoarce în țară definitiv. În urma unor calcule am decis să ne întoarcem în Moldova și nu regret acest pas.

Consider că perioada petrecută în Londra m-a crescut foarte mult și mi-a schimbat percepția legată de multe lucruri, mai cu seamă legat de modul în care sunt tratați clienții în orice instituție de deservire, magazin, oficii postale, bănci. Această cultură a deservirii clientului mi-a rămas impregnată în comportament și vreau să o transmit mai departe.

Decizia de a reveni cred m-a adus la un alt nivel, deoacere cu experiența și cunoștințele dobândite acolo am reușit să deschid o afacere aici și să aplic în activitatea din Moldova, de aceea revenirea în țară o văd ca pe ceva pozitiv și nu regret acest lucru. Din contra, dorința mea ar fi ca toți cei care au dor de Moldova dar se află peste hotare, să revină și să investească aici capitalul emoțional, intelectual și material dobândit acolo, pentru a face o Moldovă mai bogată în oameni de calitate cu dragoste de țară.

Viorica OLARU, din orașul Călărași, plecată cu familia în Suedia

După ce am locuit 39 de ani în Republica Moldova, am decis să îmi schimb viața. În august 2018 am plecat cu familia în Suedia, în calitate de cercetătoare și profesoară universitară invitată de Universitatea Uppsala. Am continuat cu mai multe colaborări academice și cu Universitatea Örebro, dar între timp am obținut o nouă experiență profesională în domeniul dezvoltării sustenabile și energiei regenerabile. Astăzi am deja peste 4 ani de experiență de muncă într-o companie internațională de energie eoliană în calitate de coordonatoare de departament. În paralel, sunt consultant în proiecte internaționale implementate în Republica Moldova (programe prin care diaspora înalt calificată contribuie la dezvoltarea țării de origine), Europa de Est și Asia Centrală.

Atunci când am decis că trebuie să fac schimbarea majoră în viața mea și a copiilor mei, m-am bazat pe o analiză a perspectivelor de dezvoltare pentru mine și copiii mei, pe de o parte, și a riscurilor din țara și regiunea noastră, pe de altă parte. Știam că eu, din punctul de vedere profesional, vreau să mă dezvolt mai mult și că pe cei trei adolescenți ai mei vreau să îi expun unui mediu educațional și cultural care să îi pregătească pentru un viitor profesional de succes. Am fost decisă să îmi ofer mie și copiilor mei o securitate socială într-un mediu sănătos, ecologic, cu o economie solidă și o democrație avansată. Am ales Suedia și am aplicat pentru poziția de cercetătoare la Universitatea Uppsala, iar în urma concursului foarte strict, am obținut această poziție.

Această experiență m-a învățat mai multe lucruri: despre mine, despre partenerul meu, despre copiii mei, dar și despre Moldova (într-o perspectivă comparativă cu Suedia). Ne-am redescoperit, dezvoltat și actualizat într-o manieră frumoasă, ieșind din zona de confort, învățand limba, cultura și normele sociale suedeze, comunicând și interacționând cu o societate în care pe lângă majoritatea etnică suedeză conlocuiesc multe alte minorități etnice și religioase, iar drepturile lor sunt respectate nu doar pe hârtie, dar și în practică, la fiecare nivel. Mi-am ajustat mult imaginea de sine, înțelegând necesitățile mele, limitele și dorințele, valoarea și unicitatea mea.

Unicul regret pe care îl pot avea (dar nu îl am, pentru că m-am dezvățat să mai am regrete) este că nu am făcut acest pas (de a pleca) mai devreme. Înțeleg, însă, că a fost totuși timpul potrivit să plecăm anume după ce copiii au absorbit limba, cultura, identitatea națională și au fost suficient de conștienți să înțeleagă și să facă diferența între Moldova și Suedia, ei având 15, 14 și 12 ani la acel moment. Atât eu, cât și copiii mei, sunt/suntem și voi/vor rămâne cu moștenirea culturală românească peste care se suprapune cultura și valorile suedeze, stilul de viață și perspectivele de dezvoltare din această nouă casă în care trăim de 5 ani.

Diaspora din Ungheni. Unii s-au întors, alții preferă să rămână. Alegerea este strâns legată de dorințele personale ale fiecăruia

Mulți moldoveni, cu ani în urmă, au ales calea spre necunoscut. Au lăsat în urmă casă, familie, prieteni, rude și au plecat în căutarea unui trai mai bun, au plecat în căutarea unor noi oportunități. Mulți se decid să rămână acolo, unde și-au făcut noi prieteni, s-au adaptat noilor condiții, iar alții au decis să se întoarcă, aducând cu ei cunoștințe, abilități și perspective într-un efort de a contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea comunităților lor. Prin angajamentul lor, ei încearcă să aducă schimbări pozitive în societate, inspirând în același timp și pe cei care aleg să rămână acasă.

Sunt unii care regretă că au ales calea necunoașterii mult prea târziu, dar și din cei care au plecat cu gândul că, poate cândva, se vor reîntoarce acasă, sau poate nu. Dar, alegerea de a se întoarce sau de a rămâne parte a diasporei este strâns legată de dorințele personale, de legăturile afective și de percepțiile individuale despre propria identitate și misiune.

Andrei GRIȚCO, reprezentantul Guvernului, Ungheni

Am fost plecat în Marea Britanie, împreună cu familia, timp de 6 ani. În această perioadă am activat în mai multe domenii, însă cele mai importante au fost afacerea online pe care am avut-o și perioada în care am muncit la compania Bells Motor Group.

Această perioadă m-a transformat în mai multe feluri. Experiențele și oamenii minunați pe care i-am întâlnit m-au provocat să-mi deschid mintea și să privesc lumea cu ochi noi. Învățând despre culturi diverse și adaptându-mă la un mediu nou, am devenit mai flexibil, mai tolerant și mai încrezător în propriile mele capacități.

În 2021, după ce a apărut o oportunitate de a mă implica în viața comunității, am luat decizia de a ne întoarce în Moldova pentru a aduce schimbarea care este așteptată de societatea noastră de mult timp și pe care o merită cu adevărat.

Una dintre cele mai notabile contribuții a fost adoptarea unui model de transparență și responsabilitate în administrarea instituției pe care o conduc. Astfel, modul în care instituția funcționează s-a schimbat semnificativ. Ca rezultat, am creat un mediu propice pentru o comunicare deschisă cu instituțiile publice și cetățenii, iar luarea deciziilor sunt bazate pe consultări și date concrete.

Nu regret nici o clipă faptul că m-am întors acasă! Experiența mea britanică s-a dovedit a fi o sursă valoroasă de inspirație și cunoaștere, care ne-a permis să implementăm soluții eficiente în beneficiul comunității.

Dionisie TERNOVSCHI, viceprimar, mun. Ungheni

După absolvirea Facultății de Științe Economice de la Universitatea din Târgoviște (România) în anul 2003, mi s-a propus să rămân la catedra de marketing. A fost tentant, dar am decis, totuși, să-mi încerc norocul într-o altă țară. După o analiză sumară, am ales să merg în Italia, țara în care, la acel moment, munceau cei mai mulți moldoveni. Totodată, aveam deja acolo și rude, din partea cărora știam sigur că voi avea tot suportul necesar la început de cale.
Astfel am ajuns în Reggio Emilia.

În primii ani, am muncit la o firmă care se ocupa de transportarea bunurilor oamenilor dintr-o locație în alta. Deci, trebuia să ridic și mobilă, și diverse cutii, și electrocasnice. A fost o muncă dură și plătită destul de modest. Au urmat apoi doi ani grei din punct de vedere moral, compensată însă financiar – am avut grijă de un cuplu de bătrânei intelectuali, de la care am învățat limba italiană ca la școală.

Aceste experiențe m-au ajutat să-mi găsesc ulterior un loc de muncă pe măsura așteptărilor mele de atunci. Am fost angajat în calitate de vânzător-consultant într-o rețea de magazine, iar peste doi ani am devenit manager pe achiziții pentru acea rețea. Am avut în subordine circa de 60 angajați italieni, cu care am muncit cot la cot peste șase ani.

Gândul de a mă întoarce acasă a persistat mereu, deși condițiile de trai și muncă în Italia erau la un nivel foarte înalt. „Magnetul” erau părinții, rudele în general, dar și gândul că pot fi foarte util în țara mea de baștină. Între timp, am reușit să conving un antreprenor străin să investească în Republica Moldova. Astfel, dânsul a făcut investiții semnificative în construcții, utilaje etc. Am administrat împreună, ani în șir, o afacere atât în Republica Moldova, cât și în România, am creat zeci de locuri de muncă. Acum patru ani, am acceptat propunerea de a face parte din echipa Primăriei Ungheni, în calitate de viceprimar. Domeniile pe care le gestionez – social, cultură și sport – îmi sunt aproape, având și o vastă experiență în JCI Ungheni, o asociație obștească unde am obținut și mai mute abilități, atât de necesare pentru o persoană activă.
După zece ani de trai în una dintre cele mai frumoase țări de pe mapamond, ar fi imposibil să nu fii un pic altfel, dar nu neapărat mai bun. Aș menționa modul de gândire în afaceri – dacă vrei să reușești, trebuie să începi de jos, de pe prima linie, acolo unde este cel mai greu, uneori chiar umilitor. Când am revenit acasă, am observat că mulți dintre cei care-și întemeiau afaceri mici, își închiriau birouri comode și angajau oameni cărora le dădeau ordine, fără să se implice prea mult și ei. După mine, este o abordare sortită eșecului.

Nu mi-a părut rău nici o clipă că am revenit acasă. Poate a regretat un pic soția, pentru că ea a stat în Italia 14 ani și era deja obișnuită cu viața de acolo. M-am setat de la bun început că trebuie să fac bine aici, la mine acasă. M-am întors cu o experiență unică ce ține de job, cu ceva resurse financiare, ca să-mi construiesc o căsuță comodă pentru familia mea, cu stilul de viață moldo-italian și cu o dorință enormă de a schimba lucrurile în orașul și țara mea. Sunt convins că, peste ceva timp, întrebarea: „Cum puteți trăi aici?” va fi schimbată cu: „De ce noi trăim acolo?”.

Oxana BORDEIANU, stabilită împreună cu familia în Franța

Am plecat peste hotare acum aproape 10 ani. Sunt stabilită în Paris, Franța. Activând în domeniul administrație publice locale in Moldova, la acel moment, câștigul lunar obținut nu permitea unei familii proaspăt create să-și facă planuri mărețe de viitor. Am ales, împreună cu soțul, să plecăm în căutare de noi oportunități și condiții de trai mai bune. Am „schimbat” funcția publică de aici, de la Ungheni, pe un post de muncă în calitate de recepționistă la un hotel de 4 stele în centrul Parisului. Între timp, prin perseverență, muncă, efort și implicare am ajuns să dețin funcția de manager adjunct.

În acești aproape 10 ani s-au produs multe schimbări în propria-mi percepție față de oameni, valori, lucruri. În timp, am schimbat accentele în filozofia vieții mele și mi-am revizuit prioritățile. Am înțeles că tot ce contează e Aici și Acum, iar clipa trebuie trăită intens și frumos. Simplitatea e o calitate, iar acceptarea e veriga principală pentru o societate multinațională și multiculturală armonioasă. Nu am regrete vis-a-vis de decizia luată cu ani buni în urmă. Mă simt foarte bine acolo, ceea ce nu-mi dă, pe moment, motive de a pune în discuție ideea reîntoarcerii definitive acasă. Pe moment!

Unicul mare regret e faptul ca cei 2500 de km dintre cele 2 țări (Moldova și Franța) nu-mi permit să-mi văd părinții și cei dragi rămași acasă atât de des precum mi-aș fi dorit. Revin acasă ori de câte ori am ocazia și mă bucur să văd o Moldova cu mici progrese și într-o evoluție ascendentă.

Gabriela Boxan