Expresul – Pagina 206 – Știri din Ungheni și Călărași

Producătorii agricoli care au înregistrat pierderi vor putea beneficia de rambursarea TVA

Statul ar putea rambursa Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) producătorilor agricoli pentru acoperirea datoriilor la impozitele și taxele de stat datorate de către aceștia. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, transmite moldpres.md.

Proiectul a fost elaborat în scopul diminuării impactului negativ al calamităților naturale, creșterii prețurilor la inputuri și logistica internațională asupra agenților economici din domeniul agriculturii și industriei alimentare. Respectiv, proiectul de lege prevede lansarea programului de restituire a TVA din contul contribuabilului pentru achitările impozitelor și taxelor datorate de către acesta la stat.

Vor fi considerați eligibili pentru programul respectiv agenții economici ce activează în domeniul agriculturii și care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 50% din totalul terenurilor, ca urmare a calamităților naturale produse în anul curent.

În luna octombrie clădirile administrate de Guvern au economisit peste 360 mii lei la energie electrică

Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova anunță că, la sfârșitul lunii octombrie, datorită reducerii consumului de curent în toate instituțiile guvernamentale, costurile la achitarea facturilor lunare pentru energia electrică au fost micșorate cu 23%.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, consumul a atins puțin peste 420.000 kw, față de 556.000 kw – în octombrie 2021. În bani, aceasta înseamnă o economie de peste 360.000 de lei, raportată la noile tarife.

În ceea ce privește exclusiv Casa Guvernului, economia a fost în proporție de 30% sau peste 40.000 de lei.

Amintim că, pe parcursul lunii octombrie, în toate clădirile administrate de Guvern, angajații au fost încurajați să reducă consumul de energie electrică la locul de muncă, inclusiv prin deconectarea aparatelor de aer condiționat, a electrocasnicelor și a echipamentului tehnic, dar și a luminii pe holuri și în birouri, atunci când nu este strict necesar.

Vă mulțumim că existați!

Pe 1 noiembrie, ziarul Expresul a împlinit 15 ani de activitate. Ziarul a împlinit o vârstă a maturității, a gândirii critice și analitice, în care ne permitem să spunem lucrurilor pe nume. În această zi specială am primit zeci, poate chiar sute de mesaje și urări de bine din partea urmăritorilor noștri, au fost mesaje frumoase care ne-au dat aripi, mesaje care ne-au dat curaj și încredere că ceea ce facem, o facem bine. Dar, desigur că întotdeauna este loc și de mai bine.

Nu am reușit să răspundem fiecăruia în parte, pentru că am pierdut șirul, dar prin intermediul acestui editorial, vă mulțumesc fiecăruia în parte pentru clipele în care v-ați gândit la noi. Apreciez fiecare cuvânt scris de voi, urmăritorii și cititorii noștri, și vă mulțumim că ați fost alături de noi în această zi, dar și în decursul celor 15 ani de activitate. Pe an ce trece, ne străduim să devenim mai buni și suntem siguri că suntem mai căutați și așteptați în casele voastre. Pentru voi noi scriem și datorită vouă ne menținem pe piața mediatică. Am avut parte de multe provocări, dar de fiecare dată, cu capul sus am trecut peste toate.

Se mai întâmplă să și greșim, căci a greși e omenește și tare ne bucurăm când ne telefonează sau ne scriu cititorii noștri și ne atenționează că am greșit undeva. Tare ne bucurăm când cineva ne și critică, pentru că doar așa devenim mai buni.

Suntem o echipă mică, dar voinică – așa cum îmi place mie să spun – și unită, și prietenoasă, ambițioasă și mereu deschisă spre idei noi. Nu exagerez deloc. Suntem o echipă de 5 femei, subsemnata Natalia Junghietu, Tatiana Tesliuc, Doina Chicu, Gabriela Boxan și Angela Covaliov. Vreau să le mulțumesc fiecăreia în parte pentru munca pe care o depun zi de zi la menținerea ziarului și a site-ului. Aș vrea să mulțumesc și celei care a pus bazele acestui ziar – Lucia Bacalu, căci fără dârzenia și ambiția ei, azi nu ar fi fost ziarul Expresul, azi nu am fi fost echipa Expresul și desigur, lui Vitalie Harea, care a creat și dezvoltat siteu-ul Expresul.md.

INTERVIU / Lucia Bacalu, fondatoarea ziarului Expresul: „La Expresul m-am simțit totdeauna bine, ca acasă”

Lucia Bacalu are o experiență în jurnalism de peste 30 de ani. Iar cu 15 ani în urmă a decis să fondeze ziarul Expresul. A avut parte de multe provocări, dar de fiecare dată a reușit să le treacă cu brio. În toți acești ani, a făcut jurnalism de calitate, așa cum a știut să o facă mai bine. De doi ani nu mai este la cârma acestui ziar, dar de fiecare dată își amintește cu drag de el.

Cum a început aventura de a fonda un nou ziar la Ungheni și cum acesta a reușit să se extindă și în alte raioane, citiți în interviul de mai jos.

– Cu 15 ani în urmă, ați pus bazele unui nou ziar local – Expresul de Ungheni. Ce v-a determinat să faceți acest lucru?
Îmi doream ceva nou. La locul vechi de muncă nu mai eram înțeleasă, aveam sentimentul că mă „înăduș”, că nu pot respira, că-mi este foarte strâmt. Iar eu sunt un om al acțiunii. Voiam un ziar altfel, cu subiecte noi, din cultură, din sport, nu doar știri din cronica poliției sau de la diverse mese rotunde. Voiam să merg prin sate, să cunosc oameni noi, povești interesante. A fost primul semnal că trebuie să schimb ceva în viață. Și am făcut-o.

– Cât a durat de la idee la implementare?
Nu a durat foarte mult. Gândurile de a începe altceva veneau de mai mult timp, dar cum veneau așa și plecau. O întâmplare mai puțin plăcută pentru mine a făcut să demisionez într-un moment în care mă împăcasem deja cu ideea că voi continua să muncesc pe vechi. De atunci până la materializarea ideii a durat doar două luni. Am avut noroc de oameni frumoși în preajmă, cu care am făcut echipă și ne-am mișcat rapid.

– De ce Expresul de Ungheni? Cine a ales acest nume, a cui a fost ideea?
Cu numele ziarului a durat ceva timp. Idei au fost multe. Ne-am gândit și la „Dreptatea”, și la „Gazeta de Ungheni”, și la „Curierul de Ungheni”. Regretatul Ghenadie Nicu propunea să mergem pe „Miraza”, un cuvânt învechit din limba română, care înseamnă oglindă. Îmi aducea exemplu cunoscutul ziar britanic „Daily Mirror” (se știe că mirror în română înseamnă oglindă). Ideea de a-l numi Expresul îmi aparține. Știam că în România există o rețea de ziare „Expres”, știam de „Daily Express”, o veche publicație din Regatul Unit, auzisem de denumiri de ziare și din alte țări, care conțineau acest cuvânt. Pe mine cuvântul „expres” m-a dus cu gândul și la calea ferată, pe care o avem în preajmă, la trenurile rapide ce ar trebui să circule pe aici. Inițial, colegii mei nu au rămas entuziasmați de această denumire. Am discutat mult, ca să ajungem la un numitor comun – să fie „Expresul de Ungheni”, mai ales că abreviatura – EU – înseamnă European Union, iar noi ne doream cu toții să fim tot mai aproape de Uniunea Europeană. În plus, expres înseamnă rapid, clar, ceea ce e necesar pentru mass-media.
– Cu siguranță ați avut și multe provocări la început. Care au fost acestea?
Provocările s-au ținut lanț și au venit din toate părțile. Vă imaginați cum poți începe să faci un ziar cu 5000 de lei luați de acasă, fără nici măcar un calculator, fără aparat de fotografiat, fără masă și scaune, dar cu amenințări și apropo-uri din toate părțile? Provocările au început chiar din primele zile, când trebuia să înregistrăm ziarul, iar Poșta Moldovei refuza categoric. Cică, ne ziceau juriștii de acolo, trebuie să modificăm actele de constituire. Cei de la Camera Înregistrării de Stat ne asigurau că în acte totul e corect. Am făcut multe drumuri, am ajuns și la Ministerul Justiției, și la Asociația Presei Independente, am contactat colegii din alte redacții locale, care s-au dovedit a fi foarte deschiși și care ne-au inspirat optimism. În cele din urmă, cu mulți nervi, am soluționat problema. Poșta ne-a atenționat din start: „Vedeți ce scrieți acolo, că s-ar putea să nu vă difuzăm ziarul”. Susținători, în acea perioadă, aveam puțini. Mult mai mulți erau cei ce căutau noduri în papură și făceau din țânțar armăsar. Totuși, am reușit, căci aveam o echipă foarte bună, știam ce trebuie să facem și cum.

– În ciuda tuturor provocărilor, ziarul s-a extins și pe alte două raioane – Nisporeni și Călărași. De ce ați hotărât să faceți acest pas?
Dacă stai pe loc și te complaci în cele realizate, nu ai cum să te miști înainte. Pentru că am fost un județ, pentru că Nisporeniul și Călărașiul sunt vecinii noștri, ne-am gândit că ar fi bine să le oferim și lor știri de calitate. La Călărași, în acea perioadă, nu exista nici o sursă media. La Nisporeni, directorul ziarului „Gazeta de vest”, Dumitru Mititelu, se îmbolnăvise și ne-a propus să preluăm noi acea publicație. Sigur că nu o puteam prelua, dar am găsit soluția: „Gazeta de vest” a fuzionat cu „Expresul de Ungheni” și a rezultat „Expresul”.

– Dacă ar fi să vă întoarceți cu 15 ani în urmă, ați face același lucru? Ați fonda același ziar?
Da, bineînțeles. În anii de muncă la „Expresul” m-am simțit liberă în decizii și acțiuni, am cunoscut cei mai frumoși oameni, am călătorit foarte mult, am înțeles cine-mi sunt prietenii adevărați, am avut experiențe interesante, am învățat multe lucruri noi și… lista ar putea continua.

– Se spune că ziarele sunt pe cale de dispariție, iar online-ul le va lua locul. Dumneavoastră sunteți de acord cu această afirmație?
Nu aș putea fi categorică în acest sens. Ziarele au un farmec al lor aparte, dar și fără online azi nu putem deja să ne imaginăm activitatea și traiul. Tehnologiile se dezvoltă atât de rapid, încât deja e greu să-ți imaginezi ce va fi peste patru-cinci ani.

– Ce credeți despre calitatea presei regionale/locale, sau chiar naționale. Întreb acest lucru pentru că ați fost și președinta Asociației Presei Independente și că acum, dintr-o parte, nefiind în domeniu, vedeți altfel situația.
Eu cred că totdeauna este loc pentru mai bine. Sigur, avem ziare foarte bune în Republica Moldova, dar avem și unele ziare mediocre. Ceea ce mă bucură e faptul că ziarele noastre, în mare parte, sunt echidistante, nu fac partizanat politic. Mi-aș dori să existe mult mai mulți doritori de a se abona și de a le citi.

– Cum vedeți ziarul EXPRESUL peste 5 – 10 ani?
În pas cu timpul, cu o echipă frumoasă, care știe ce-și dorește și poate realiza lucruri frumoase, așa cum le face acum; un ziar cu multe proiecte și mult mai mulți abonați, mai ales că numele lui este deja cunoscut și apreciat.

– Ce înseamnă, sau a însemnat pentru dumneavoastră Expresul?
Este o părticică din sufletul meu. La Expresul m-am simțit totdeauna bine, ca acasă. Mă bucur că și azi ușile îmi sunt deschise, iar oamenii de aici mă întâlnesc de fiecare dată, indiferent de timpul de afară sau de starea lor de spirit, cu zâmbetul pe buze. E ceea ce contează cel mai mult.

Război energetic: Transnistria lasă fără energie electrică Republica Moldova

Ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Andrei Spînu a anunțat că SA Energocom nu a reușit să semneze contractul de achiziție a energiei electrice cu Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldgres).

Aceasta semnifică că deficitul de curent electric în Republica Moldova se va aprofunda, transmite timpul.md cu referire mold-street.com.

Andrei Spînu nu a oferit o explicație a cauzelor nesemnării contractului cu Moldgres, dar a precizat că pentru luna noiembrie, SA Energocom a semnat următoarele contracte pentru livrare a energiei electrice:

s-a prelungit contractul cu OMV Petrom pentru 50 MWh pentru luna noiembrie;
s-a prelungit contractul cu Nuclearelectrica pentru 35 MWh pentru luna noiembrie;
pentru ziua de mâine, s-a procurat 5.530 MWh energie electrică de pe OPCOM (bursa română de electricitate).

În consecință pentru ziua de astăzi, 1 noiembrie, se înregistrează un deficit necontractat de energie electrică de aproximativ 4.070 MWh, ceea ce constituie 30-40% din necesar.

„Reducerea consumului de energie electrică este extrem de importantă. Vă rog să continuăm efortul de economisire la nivel național.

Avem multe exemple bune, dar sunt sigur că mai este loc pentru responsabilitate”, a scris Andrei Spînu.

Începând de azi, șoferii sunt obligați să circule cu farurile aprinse și pe timp de zi

De astăzi, conducătorii auto sunt obligați să circule cu faza scurtă a farurilor şi pe timp de zi. Măsura este prevăzută în Regulamentul Circulației Rutiere, transmite moldpres.md.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, măsura se întreprinde anual în perioada rece a anului, caracterizată de vreme instabilă, însoțită de ploi, timp posomorât și ceață, care reduc vizibilitatea în trafic.

Până acum, de obicei, dacă inspectorii de patrulare vedeau un automobil care nu are incluse luminile corespunzătoare în funcție de perioada menționată sau vremea de afară, îl trăgeau pe dreapta și conducătorul auto primea o avertizare. Mai nou, din vara acestui an, au intrat în vigoare două amenzi care spun gata cu avertizările.

Conform alineatului 4 al articolului 230 din Codul Contravențional, modificat, nesemnalizarea vehiculului cu semnul distinctiv, conform prevederilor RCR, nerespectarea exigențelor de folosire a dispozitivelor de iluminat pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, se sancționează cu amendă de la 3 la 6 unități convenționale (150-300 de lei) și cu aplicarea a 2 puncte de penalizare. Aceeași amendă, dar fără puncte de penalizare, se va da pentru neconectarea în faruri a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi, conform prevederilor RCR.

Totodată, șoferii vor fi obligați să circule cu pneuri de iarnă în perioada când carosabilul este acoperit cu gheață, polei sau zăpadă.

Măsura de a circula cu farurile aprinse și pe timp de zi este valabilă până pe 31 martie 2023.

Portul Fluvial Ungheni are un nou director

Directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, l-a prezentat colectivului pe noul manager al întreprinderii de stat Portul Fluvial Ungheni. Este vorba de fostul militar Roman Natrașevschi, care a fost șef al Secției Înmatricularea Transporturi și calificarea conducătorilor auto din Ungheni.

Directorul Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, a discutat cu angajații întreprinderii despre provocări legate de dezvoltarea portului de stat, necesitatea unor investiții și migrația forței de muncă în transportul naval. „Există un potențial mare de creștere nevalorificat, mai ales în contextul asigurării rutelor actuale logistice. Important e să avem o viziune unde vrem să ajungem: să extindem portul, să avem mai mulți angajați și locuri de muncă sigure și bine plătite”, a spus directorul APP.

La rândul său, Roman Natrașevschi a spus că va valorifica experiența fiecărui angajat, încercând să soluționeze eventualele probleme apărute în interesele întreprinderii și ale statului.

În primele 10 luni ale acestui an, întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni a înregistrat un profit de peste 7 milioane de lei, de circa trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Bibliotecarele de la Biblioteca din Ungheni – în ajutorul cetățenilor pentru a îndeplini cererea de compensații la energie

Spațiul Bibliotecii Publice Raionale „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a devenit neîncăpător zilele trecute. Mai mulți locuitori ai municipiului și nu doar, au solicitat ajutorul bibliotecarelor pentru a efectua pașii corecți la completarea cererii pentru a beneficia de compensații la energie.

Începând cu data de 17 octombrie, când bibliotecile au anunțat că sunt gata să ajute localnicii în completarea cererii, sute de localnici au pășit pragul bibliotecii din Ungheni. La sfârșit de săptămână, în holul bibliotecii publice raionale, printre multidudinea de oameni care își așteptau rândul, am întâlnit-o și pe Vera Oboroc. Femeia spune că a aflat de la știri că la bibliotecă o vor putea ajuta să completeze cererea și să obțină compensații pentru factura la energie. Era venită pentru a doua oară. Prima dată când a venit, a renunțat să aștepte în rând, pentru că erau prea mulți oameni. A doua oară s-a înarmat cu răbdare și era dispusă să aștepte cât ar fi nevoie, numai ca să fie ajutată la completarea cererii. „Cam greu… Am venit alaltăieri și era lume multă așa că nu am așteptat, iată am venit și azi. Acum sunt mai puțini, dar erau mulți când am venit eu, dar au mai plecat dintre ei”, spune Vera Oboroc, după care adaugă: „Online nu știu cum să îndeplinesc cererea. Am vorbit cu mai mulți și majoritatea mi-au spus că încearcă să completeze și nu reușesc”. Deși femeia spune că procedura este una anevoioasă, totuși speră că va beneficia o compensație bună, pentru că are o pensie de puțin peste o mie și locuiește de una singură. „Vara achit o sumă mai mică pentru energie, dar pe timp de iarnă ajung la 700 de lei”, spune ea.

Și Olga Dereneu afirmă că cheltuielile sunt mari, mai ales pe timp de iarnă. Locuiește împreună cu soțul și are o pensie de 3.000 de lei. Însă, cheltuielile la factură, mai ales în sezonul rece, dar și scumpirile care se țin lanț, sunt din ce în ce mai mari și, cu greu mai fac față. „Eu cred că ar fo fost mai bine dacă se punea un tarif comun la toți, pentru ca să nu ne poarte pe drumuri, dar nu e așa cum vrem noi…”, spune Olga Dereneu.

Potrivit Tatianei Nazîru, specialistă relații cu publicul la Biblioteca Raională „Dimitrie Cantemir”, cea care este implicată activ în ajutoarea persoanelor care au nevoie de ajutor, spune că bibliotecarele oferă asistență și ajutor la completarea chestionarelor pentru peste 100 de persoane zilnic. Cei care se adresează, de cele mai multe sunt cei vârstnici, care nu au acces la internet, sau nu au anumite competențe digitale pentru a se înregistra pe platformă, dar și tinerii, care au întâmpinat unele dificultăți la accesarea platformei. „De obicei, noi ne străduim și-i ajutăm pe toți”, a remarcat Tatiana Nazîru.

Până la data 25 octombrie, inclusiv, la Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” au fost înregistrate 950 de cereri. În total, pe platforma compensatii.gov.md, s-au înregistrat peste 200 de mii de cetățeni.

O rachetă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Victime nu sunt, au fost distruse doar geamurile mai multor locuințe

Ministerul Afacerilor Interne informează că în această dimineață, o rachetă doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean a căzut în extremitatea de nord a localității Naslavcea din Republica Moldova, aflată la hotar cu Ucraina. La moment nu sunt înregistrate victime, dar ferestrele mai multor locuințe din Naslavcea au fost distruse.

Autoritățile ucrainene au informat că în această dimineață a avut loc un atac cu drone asupra barajului Dnestrovsc1, de pe teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 km de barajul Naslavcea. Atacul rusesc nu a afectat barajul, dar au fost atacate componentele electrice aferente barajului ucrainean, vizate fiind transformatoarele electrice.

Autoritățile ucrainene anunță că nu există pericol de inundații.

Ministerul Afacerilor Interne informează că a luat toate măsurile de protecție, cu privire la racheta care a căzut pe teritoriul localității Naslavcea. Zona în care a căzut racheta a fost încercuită pentru a evita eventuale pericole, iar un grup de documentare se află la fața locului.

La Călărași se lucrează la cele mai inedite combinații de ceaiuri din plante bio

După ce de la o vreme agricultura ecologică a ajuns și la Călărași, doi tineri antreprenori și-au unit eforturile și își propun să revoluționeze piața cu produse unice, create după propriile rețete.

Vorbim despre tinerii Cristina Smolenschi, proprietara primului lan de șofran certificat ecologic din țară, dar și despre Grigore Țîcu – tânărul care deține șase hectare de levănțică, cultură pentru care a obținut nu doar certificat ecologic moldovenesc, dar și unul internațional.

I-am surprins pe cei doi lucrând de zor la un proiect chiar în incinta Incubatorului de afaceri din orașul Călărași, în atelierul lui Grigore Țîcu, unde lucrează zilnic la bunul nume al brandului său, făcând ceaiuri din plante aromatice și medicinale, extrăgând uleiuri esențiale și ambalând frumos produsele obținute pe lanul său de la Novaci. Așa cum în aceste zile șofranul a început să dea în floare, peste deal, la Sipoteni, Cristina Smolenschi a venit cu inițiativa de a-și conjuga eforturile cu Grigore pentru a da șofranului său nu doar statutul de ”aur roșu” al gastronomiei, așa cum a fost supra-numit, ci și cel de plantă numai bună de pus în ceaiuri, sau în ulei esențial.

Potrivit Cristinei Smolenschi, odată uscate, florile de șofran vor putea fi utilizate în diferite combinații de ceaiuri. Printre cele mai cunoscute proprietăți ale șofranului se includ îmbunătățirea circulației sanguine, reglarea ritmului cardiac și secreția oxitocinei în organism – substanță care înlătură stările de oboseală, anxietate și depresie. ”Cunoscând faptul că Grigore are utilaj performant, am venit cu ideea de a usca florile de șofran în aparatul ce face această operațiune ”la rece”. Pot spune cu certitudine că această colaborarea nu este deloc întâmplătoare, pentru că am ales să îmi unesc eforturile cu Grigore anume pentru că împărtășim principiile agriculturii ecologice, ambii suntem tineri și am găsit în el o motivare de a continua lucrul început și de a dezvolta un viitor acasă”, a adăugat tânăra antreprenoare.

Grigore Țîcu a crescut într-o familie de moldoveni plecați la muncă în Italia, iar după ce a făcut studii în marketing, a revenit acasă și are grijă de afacerea familiei. Tânărul a devenit cunoscut după ce a organizat două ediții a unui festival de proporții în lanul de lavandă, chiar pe dealul de la Novaci. Recent tânărul antreprenor a reușit să-și achiziționeze utilaj de ultimă generație. Și dacă până acum s-a concentrat mai mult pe producerea uleiurilor esențiale, din acest an a început a usca diverse plante pe care le crește: lavandă, siminoc, roiniță (numită și melisă), mentă, salvie, dar și cătină. Acum se vor adăuga și florile de șofran din care speră să obțină o combinație perfectă cu lavandă și roiniță – pentru a obține un ceai relaxant puternic. ”Am achiziționat recent un utilaj care usucă plantele la minus 20 de grade. Este o metodă total nouă și cred că în Moldova suntem chiar primii care deținem și utilizăm un astfel de uscător, care păstrează toți nutrienții și toate principiile active ale plantelor și fructelor care ajung să fie uscate”, ne-a spus Grigore Țîcu. Tânărul spune că este mereu în căutare de plante și fructe crescute în condiții de agricultură ecologică, așa că a acceptat provocarea Cristinei Smolenschi fără a sta prea mult pe gânduri.

Acum tinerii antreprenori speră să găsească combinația perfectă între produsele lor bio cu proprietăți terapeutice, iar ulterior vor încerca să le exporte în țările europene.

Doina Chicu

Timp de două zile, la Chișinău, s-a desfășurat Forumul ONG-urilor din Moldova

Peste 170 de reprezentante și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din țară s-au întâlnit, pe 26 și 27 octombrie, pentru a discuta cele mai importante subiecte privind societatea civilă, de a găsi soluții la provocările apărute, de a împărtăși experiența obținută și de a stabili noi parteneriate cu alți colegi din țară și peste hotare. În premieră pentru Forumul ONG-urilor, ediția a XI-a, au participat și ONG-uri din țările Parteneriatul Estic – Georgia, Ucraina și Armenia. De asemenea, în cadrul forumului s-a votat noua componență a Consiliului ONG și a fost redactată Rezoluția Forumului, informează Diez.md.

În prima zi a Forumului, participanții au asistat la patru panele de discuții în cadrul cărora au fost abordate subiecte ce țin de perspective de colaborare a societății civile cu autoritățile publice centrale, promovarea și dezvoltarea imaginii sectorului asociativ și durabilitatea financiară a sectorului asociativ din Moldova. La sfârșitul primei zile de forum, reprezentanții societății civile au făcut cunoștință cu raportul de activitate a Consiliului ONG pentru ultimii doi ani.

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, a vorbit despre succesele pe care guvernarea, împreună cu societatea civilă, a reușit să le obțină în domeniul egalității de gen, libertatea presei, accesul la informații, etc.

„Parlamentul manifestă o deschidere absolută pentru sectorul asociativ, punând accentul pe fortificarea societății civile în calitate de partener egal al guvernării nu doar în elaborarea politicilor, dar și în implementarea lor. Deja am obținut rezultate bune în promovarea egalității de gen, țara noastră este un exemplu pentru unele state din UE, când vine vorba despre reprezentarea femeilor în politică. Avem 40 % femei deputate în parlament, iar președinția, guvernul, curtea constituțională, procuratura anticorupție sunt conduse de femei. Și în continuare vom continua să promovăm egalitatea de gen, drepturile omului, democrația și transparența în procesul de guvernare.”

Svetlana Țurcanu, secretară generală adjunctă a Guvernului Republicii Moldova, le-a mulțumit reprezentanților ONG-urilor care se implică activ în consultările publice cu autoritățile centrale, devenind un actor important în elaborarea legilor de interes național: „Țin să mulțumesc partenerilor de dezvoltare și a Delegației UE pentru tot sprijinul oferit ONG-urilor de-a lungul anilor. Acest lucru are o contribuție imensă la dezvoltarea statului. De asemenea, guvernul salută implicarea activă a societății civile în consultările publice a politicilor pe care le elaborăm. Mai nou, împreună cu societatea civilă, am consultat în regim hibrid cel mai important proiect de dezvoltare a țării Strategia Națională de Dezvoltare «Moldova europeană 20/30». Colegii noștri din sectorul asociativ au contribuit enorm la îmbunătățirea proiectului de lege care a fost aprobat în prima lectură de parlament.”

În cadrul primului panel de discuții, Tudor Lazăr, membrul Consiliului ONG, a descris situația ONG-urilor din Moldova: „În prezent, în Moldova sunt circa 3 800 de ONG-uri, care pot fi considerate active, iar majoritatea (80 %) dintre ele se află în Chișinău. La fel, atestăm că anual în Moldova sunt înregistrate în medie câte 400 de organizații noi. Dacă tot ni se spune că aceste organizații nu generează nimic, atunci vreau să vă spun că din informațiile ONG-urilor, care au prezentat rapoartele financiare, au avut venituri de 4,1 miliarde de lei, în anul 2021, adică circa 200 de milioane de dolari – bani care sunt în economie, se plătesc impozite, salarii, cotizații etc.”

În același timp, Tudor Lazăr a menționat că datorită eforturilor depuse pentru democratizarea statului, autoritățile centrale încep să devină mult mai receptive și tind spre o colaborare mai deschisă cu ONG-urile. „Simțim o colaborare mai bună cu autoritățile, sunt mult mai deschise decât câțiva ani în urmă, înregistrăm mai puține atacuri la adresa ONG-urilor din partea politicienilor, ceea ce a condus la creșterea încrederii față de OSC-uri.”

Mai multe detalii citiți AICI.

Germanii au premiat cele mai frumoase fotografii surprinse la Călărași

Aniversarea de 30 de ani din momentul înfrățirii dintre raionul Călărași și orașul Bühl din Germania a fost marcată prin mai multe activități comune, inclusiv printr-un concurs de fotografii ale călărășenilor care au ajuns să fie premiate și expuse pe cărți poștale, dar și în format mare, atât în Germania, cât și în alte țări unde există orașe înfrățite.

Concursul online de fotografii cu genericul “Acasă la Călărași” a fost lansat încă în primăvara anului 2020, însă a fost sistat din cauza pandemiei de Covid 19 și reluat abia în această vară. Învingătorii au fost desemnați prin vot online, după ce și-au transmis lucrările către o platformă web special creată în acest sens. În concurs au intrat peste o sută de fotografii, realizate de 35 de participanți, care au surprins peisaje pitorești din raionul Călărași, diferite îndeletniciri ale oamenilor locului, evenimente, monumente arhitecturale etc.

Potrivit lui Evgheni Tihonov, șeful Direcției Economie, Agricultură și Dezvoltare Rurală Călărași, publicul din Moldova nu a putut vota. ”S-a decis acest lucru din motiv că s-a dorit păstrarea principiului obiectivității. Cele mai frumoase lucrări au fost premiate și expuse în cadrul unei expoziții în orașul înfrățit Bühl, la Sărbătoarea Prunelor din luna septembrie, iar ulterior expoziția mobilă și-a schimbat locația în alte orașe”, a declarat Evgheni Tihonov.

Maria Stratan din orașul Călărași a devenit marele câștigător al concursului și va beneficia de o călătorie pentru două persoane în orașul Bühl, cazare, dar și niște bani de buzunar.

De profesie jurist, femeia povestește că fotografia a devenit marea sa pasiune în urmă cu mai mulți ani, dar a crescut în intensitate acum un an, când a primit cadou un aparat de fotografiat profesionist. Fotografia câștigătoare a surprins o poartă veche din lemn, năpădită de buruieni, prin care pătrund razele de soare. ”Trec zilnic pe lângă această curte părăsită și nu știu cine sunt stăpânii. Mereu mi-a atras atenția, iar într-o zi am văzut acele raze de soare care treceau prin buruienile ce au crescut înalte cât ea, am scos aparatul și am fotografiat-o, pentru că mi-a părut chiar ceva mistic acolo. Atunci când alegeam cele trei fotografii pentru concurs, am dat de ea, iar soțul m-a încurajat să o aleg anume pe ea, fiind convins că va fi câștigătoare”, ne-a spus Maria. Deși a fost neîncrezătoare că ar putea să placă publicului, autoarea a fost surprinsă să vadă cum de la o zi la alta au crescut voturile, iar la final s-a clasat pe primul loc.

Printre câștigători s-a numărat și muzeograful Mariana Iurcu, care acum speră să poată aduce expoziția de fotografii și la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală din orașul Călărași, ducând tratative cu organizatorii. ”Am ales o fotografie care redă tradițiile pascale la Călărași și pe care am realizat-o în ograda Muzeului ”Casa Părintească” al doamnei Tatiana Popa de la Palanca, în anul 2020. Poza redă transmiterea tradițiilor din generație în generație. Am depus și alte două fototgrafii care la fel au plăcut și au ajuns să fie expuse: una ce a surprins trânta a doi sportivi de la Școala Sportivă Specializată în Rezerve Olimpice de la Călărași, iar cealaltă a reprezentat cursa unui călăreț, care duce cu gândul la simbolul numelui de Călărași. Mulțumim organizatorilor pentru această oportunitate”, a ținut să menționeze Mariana Iurcu.

Câștigătorii s-au ales cu premii bănești, dar și cu alte cadouri oferite de o bancă din Germania.

Doina Chicu

Moldova trece la oră de iarnă. Duminică vom da ceasurile cu o oră în urmă

Pe data de 30 octombrie 2022 în ultima duminică a lunii octombrie, pe întreg teritoriul țării va avea loc trecerea la timpul “de iarnă”. Astfel, acele ceasornicelor vor fi date cu o oră în urmă.

Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2022, la ora 03:00. Mai exact, ora 03:00 va deveni ora 02:00. Așadar, ziua de 30 octombrie 2022 va avea, de fapt, 25 de ore, ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră mai mult în acea noapte.

Schimbarea orei are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. Vom reveni la ora de vară abia în ultima duminică din luna martie, adică pe data de 26 martie 2023.

Medicii susţin că o persoană are nevoie de una sau două săptămâni de la momentul schimbarea orei până la când organismul uman se obișnuiește cu noul fus orar. Tot aceștia mai spun că trecerea la ora de iarnă poate avea efecte negative asupra sănătății organismului, iar cei mai afectați sunt copiii și persoanele vârstnice. Doctorii mai spun că în această perioadă trebuie să reduceți consumul de stimulente, precum cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante.

În ultimii ani, schimbarea orei a fost un subiect lung dezbătut, iar țările membre UE ar trebui să decidă dacă vor rămâne definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă. Astfel, 85% dintre locuitorii Europei au spus că sunt de acord, dar cu toate acestea, încă nu s-a luat o decizie definitivă.

Pentru schimbarea orei de vară există argumente pro și contra. Astfel, unii spun că ne oferă zile mai lungi, ocazie cu care vom face economie la facturi, însă nu este deloc așa, după cum s-a demonstrat în cele mai recente studii.

VIDEO / Liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni mai eficientizat energetic, cu ajutorul fondurilor de stat și a finanțărilor europene

Tot mai multe instituții de învățământ din țară își îmbunătățesc condițiile de studii cu ajutorul proiectelor de eficiență energetică, finanțate din fonduri de stat și europene. Exemplu în acest sens este Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Ungheni care nu numai că își repară edificiile, făcându-le mai confortabile pentru elevi și profesori, dar își propun să popularizeze eficiența energetică și gestionarea inteligentă a energiei.

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Ungheni este una dintre cele mai mari instituții de învățământ din regiunea centru, în care studiază 1280 de elevi. Instituția dispune de patru blocuri de studii. La începutul anului 2021, autoritățile publice locale au accesat fonduri europene în valoare de circa 60 de mln. de lei pentru un proiect amplu de eficientizare energetică a clădirii liceului. Proiectul a inclus schimbarea geamurilor, termoizolarea fațadei și a acoperișului, schimbarea cablajului, înlocuirea sistemului de iluminat cu becuri led, instalarea unui sistem de ventilare cu recuperarea energiei, repararea interioară și exterioară a edificiului, precum și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 10 kW.

La moment, lucrările sunt finalizate, urmează a fi dată în exploatare doar centrala fotovoltaică.

Irina Munteanu, învățătoare din cadrul liceului, spune că după implementarea proiectului, elevii au parte de condiții mai bune de studiu: „Copiii vin într-o clasă curată, luminoasă, spațioasă. Simțim acea căldură la propriu și la figurat”.

De menționat că numai din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, aproape 100 de instituții educaționale, școli și grădinițe, își vor moderniza infrastructura în anii 2022-2023, în cadrul Programul Național „Satul European”.

Din cele 44 de instituții de învățământ preuniversitare din raionul Ungheni, 10 încă nu dispun de grupuri sanitare în interior

Din cele 44 de instituții de învățământ existente în raionul Ungheni, 10 nu dispun de grupuri sanitare în interior. Atât elevii, cât și angajații utilizează veceul din curte. Motivul principal ar fi lipsa unui sistem funcțional de apeduct și canalizare în localitate, dar și bugetul deficitar al instituției.

În raionul Ungheni activează 44 de instituții de învățământ, dintre care 8 licee, 34 de gimnazii și 2 școli primare. Potrivit lui Nicolae Brașoveanu, metodist principal din cadrul Direcției Educație Ungheni, în 14 instituții funcționează veceuri atât interioare, cât și exterioare. În 20 de instituții de învățământ, grupurile sanitare sunt situate doar în interior și sunt funcționale. În majoritatea instituțiilor sunt instalate boilere electrice, iar elevii și cadrele didactice au acces la apă caldă și, desigur, rece.

În alte 10 instituții funcționează doar veceurile din exterior. „În 4 instituții, din cele 10, veceurile se află într-o stare deplorabilă și sunt situate la o distanță mare de clădirea în care învață copiii. În alte trei instituții sunt veceuri interioare reparate de câțiva ani. Însă, din lipsa apeductelor în localități, angajații instituției, anterior, pompau apa din fântâni, însă, din motiv că fântânile seacă, accestea au devenit nefuncționale. Problema aceasta se atestă în școlile mici și care au deficit de buget”, susține Nicolae Brașoveanu.

Totodată, dânsul afirmă că de la bugetul de stat, nu se alocă bani pentru construcția sau reparația grupurilor sanitare. Recent însă, reprezențanții de la Ministerul Educației au cerut informații despre starea grupurilor sanitare din instituțiile de învățământ. „Pentru unele instituții chiar am făcut și devizul de cheltuieli, însă a fost vorba despre niște proiecte, iar cu părere de rău, noi nu am intrat în nici unul. Pentru școlile mici nu au fost alocați bani din bugetul de stat privind construcția sau renovarea grupurilor sanitare. Ceea ce s-a făcut, a fost posibil din bugetele mici ale instituției și din componenta raională prin demersuri, ședințe ale consiliului raional, pentru a se aloca careva bani pentru construcția veceurilor. Spre exemplu, grupul sanitar, care de fapt este o construcție – anexă cu intrare din interior, construit la gimnaziul din Morenii Noi anul trecut, a fost realizat din componenta raională, fiind alocați în jur de 80% din suma necesară și contribuția administrației publice locale”, a mai adăugat Nicolae Brașoveanu.

Ne-am propus să aflăm care este situația în unele instituții de învățământ din mediul rural, la capitolul grupuri sanitare, discutând cu managerii unor gimnazii din raionul Ungheni

În Gimnaziul din satul Cornești învață 125 de elevi. Atât copiii, cât și angajații instituției utilizează veceul din curtea instituției. Valentina Morozovschi, directoarea gimnaziului, afirmă că veceul din curtea instituției are delimitat spațiul atât pentru profesori, cât și pentru fete, și băieți. „Pentru a se spăla pe mâini, copiii merg spre sala de festivități, unde la intrare, sunt instalate lavoare și uscătoare electrice de mâini”, a specificat ea.

Din lipsa unui sistem de canalizare la nivel de localitate, este dificilă renovarea unui bloc sanitar interior funcțional, deși, spune directoarea, locuri pentru ele sunt.

În Gimnaziul Sinești învață 78 de elevi. Ei utilizează blocurile sanitare din interiorul școlii. „De vreo 3-4 ani, ele sunt funcționale. Acum noi le-am renovat, sau mai bine zis le-am reparat practic, deoarece era doar locul, însă nu funcționau. Blocurile sanitare sunt separate, pentru fete, băieți și angajați. Apa pentru spălat mâinile este rece. Apă caldă încă nu avem”, spune Ana Nistor, directoarea gimnaziului Sinești.

În Gimnaziul din Todirești învață 320 de elevi. În această instituție funcționează atât blocurile sanitare din interior, cât și din exterior. Grupurile sanitare au fost renovate cu suportul financiar acordat din componenta raională, dar și prin implementarea unui proiect.

„În interior avem 4 grupuri sanitare pentru elevi și două – pentru profesori, reparate fie din bugetul raional, fie din proiecte și, desigur din bugetul instituției. „În grupurile sanitare interioare e curat, e bine, copii se spală pe mâini cu apă caldă, sunt instalate uscătoare de mâini”, menționat Maria Savciuc, directoarea gimnaziului.

De asemenea, instituția de învățământ are veceu și în curte, însă este utilizat destul de rar, doar în cazul în care nu este apă la robinet. În satul Todirești există un sistem de apeduct și canalizare, la care este conectat și gimnaziul.

Menționăm că recent, prim – ministra Natalia Gavrilița a menționat la una dintre ședințele guvernului, despre necesitatea construcției grupurilor sanitare în școli, care ar trebui să fie o prioritate atât în cadrul proiectelor de dezvoltare regională, cât și pentru Ministerul Educației. De asemenea, ea a cerut prioritizarea acestor proiecte și redirecționarea anumitor fonduri până la sfârșitul anului 2022.

Tatiana Tesliuc

CNAM a dat startul campaniei de informare despre drepturile şi obligaţiile pacienților

Pacienţii îşi aşteaptă rândul pentru fi consultaţi de medici

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a lansat joi, 27 octombrie, campania anuală de informare despre drepturile şi obligaţiile beneficiarilor în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Ediția curentă are genericul „Asigurat e mai bine” și se axează pe beneficiile asigurării medicale obligatorii. Scopul campaniei constă în creşterea nivelului de informare a populaţiei despre serviciile și medicamentele acoperite financiar din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM).

„Dorim ca cetățenii să-și cunoască drepturile în calitate de asigurat și să le revendice. Fiecare persoană care a achitat prima de asigurare și a respectat pașii de acces la servicii de sănătate beneficiază gratuit, în caz de necesitate, de asistență medicală, medicamente compensate, operații costisitoare etc.”, a menționat Ion Dodon, directorul general al CNAM.

Asigurarea medicală obligatorie include un spectru larg de servicii medicale, iar costul unei operații poate atinge și sute de mii de lei. Acești bani sunt alocați de CNAM instituțiilor medicale contractate datorită contribuțiilor făcute de cetățeni în fondurile de asigurare medicală obligatorie.

În cadrul campaniei vor fi difuzate mai multe filmulețe ce prezintă cazuri ale unor pacienți care au beneficiat de intervenții medicale costisitoare în baza asigurării medicale obligatorii. De asemenea, a fost lansat un spot în variantă video și audio despre modalitatea de a obține analogi de insulină și dispozitive medicale, care sunt compensate în premieră din fondurile AOAM începând cu 1 iulie 2022.

Produsele video vor fi plasate pe pagina web şi cea de Facebook a CNAM, difuzate de mass-media și în mediul online, precum și pe ecranele amplasate în agenţiile teritoriale ale CNAM, în instituţiile medicale.

Campania cuprinde și webinare cu medici și farmaciști pentru a le aduce la cunoștință ultimele noutăți referitoare la prestarea serviciilor medicale și farmaceutice în sistemul de asigurare medicală obligatorie.

Pentru a crește gradul de informare a persoanelor despre beneficiile asigurării medicale obligatorii, drepturile pe care le au în sistem, precum și despre transparența gestionării fondurilor AOAM, CNAM expediază pacienților scrisori prin care sunt înștiințați despre serviciile medicale de care au beneficiat pe durata internării în spital și costul acestora, acoperit din fondurile sus-menționate.

Printre acțiunile campaniei se numără și distribuirea de materiale informaționale despre serviciile incluse în asigurarea medicală obligatorie.

Campania va fi desfăşurată în perioada 27 octombrie 2022 – 31 martie 2023.

O ungheneancă a fost desemnată una dintre cei mai inovatori profesori din Republica Moldova

Pe 25 octobrie, a avut loc Gala „Profesor Inovator 2022”, unde Veronica Rotari împreună cu alți 21 de profesori au fost desemnați cei mai inovatori profesori din Republica Moldova.

Veronica Rotari este profesoară de chimie și fizică la Liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni, coordonatoarea Grupului de Inițiativă Locală „Eminescienii” și director adjunct al liceului. Iar, în cadrul Galei, aceasta s-a învrednicit cu titlul de „Profesor Inovator 2022” Tekwill.

”Succesul este atunci când ai încredere în forțele proprii și când ceilalți cred în tine! Ajungând în categoria Profesor Inovator, între cei 22 profesori din țară, primul gând a fost către elevii mei care mă inspiră! Succesul meu, este succesul elevilor mei!” a scris pe rețele de socializare Veronica Rotari.

În cadrul acestei gale, profesorii au fost premiați pentru rezultatele remarcabile obținute, după ce au reușit să implementeze metode interactive de predare și să promoveze digitalizarea. Profesorii nominalizați au fost selectați din cei peste 1.000 de pedagogi din țară, care au finalizat cu succes programul de formare de vară al „Tekwill în fiecare școală”.

La un an de la lansarea proiectului educațional Tekwill în Fiecare Școală, cca 1.000 de profesori au urmat un program complex pentru a aduce în școli disciplinele viitorului, inclusiv: design grafic, proiectare și dezvoltare web, inteligență artificială, video story telling, inteligența emoțională în comunicare și altele. Grație dedicației și vocației profesorilor, circa 50.000 de elevi au acces la cursuri aliniate cu solicitările actuale de pe piața muncii.

Proiectul “Tekwill în Fiecare Școală” este implementat de Tekwill în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene , Suediei și alți donatori internaționali.

Reamintim că, Veronica Rotari a fost protagonista unui podcast realizat de EXPRESUL din seria Ungheni #560. Puteți asculta AICI podcastul.