Expresul – Pagina 175 – Știri din Ungheni și Călărași

REPORTAJ// „Tăcerea mieilor” la Piaţa centrală din Chişinău

În ajun de Paşti, carnea de miel se vinde ca pâinea caldă, majoritatea moldovenilor dorindu-şi să aibă pe masa de sărbătoare bucate tradiţionale. Carnea de miel aproape că lipseşte în reţelele de comerţ, unde există cât de cât un control al calităţii. În schimb, carnea proaspătă de miel se găseşte din belşug în toate pieţele din ţară şi la cele improvizate la margine de drum. Şi pentru care nu există niciun document privind siguranţa alimentară a produsului.

Certificat medico-veterinar „eliberat de primarul Ion Cioban”

Cei care merg la Piaţa Centrală din Chişinău se întâlnesc cu vânzătorii ambulanţi încă de pe strada Armenească, puţin mai la deal de Procuratura municipiului Chişinău. Aproape fiecare al treilea vânzător din şirul care continuă de pe strada Dosoftei până la Gara auto centrală, ne propune carne de miel cu 120-130 de lei pentru un kilogram sau caş proaspăt de oi cu 140-150 de lei pentru un kilogram.

Marfa, de cele mai multe ori descoperită ca să fie văzută de cumpărători, este expusă pe trotuar, pe tejghele improvizate din lăzi de plastic sau găleţi întoarse. Pe de o parte a şirului de vânzători ambulanţi, trec sute de pietoni. În spate, aglomeraţie mare de automobile şi autocare.

Vânzătorii îşi laudă marfa, fiecare cum poate. Despre certificat veterinar sau alt document care să ateste calitatea produselor nici vorbă.

https://www.youtube.com/watch?v=wkIsP6Ha-i4&t=5s

O femeie cu câţiva miei expuşi la vânzare şi cu o găleată cu brânză proaspătă de oi încearcă să ne convingă că produsele sunt de calitate înaltă, chiar dacă nu poate să ne prezinte niciun document. „Sunt de la stâna noastră, de la Peresecina, raionul Orhei. La noi totul e curat, oile se mulg cu aparatul, nu cu mâna”, ne spune femeia.

Pe o altă tarabă improvizată, un bărbat a scos la vânzare câţiva mei, înveliţi în celofan. Bărbatul ne spune că este din Nisporeni şi are certificat veterinar pentru marfă, doar că l-a uitat acasă. „Mi l-a dat primarul ista al vostru, î-î-î, cum îl cheamă… Ion Ciobanu. Totul e legal”, ne declară bărbatul.

Filmarea mieilor sacrificaţi, interzisă la Piaţa Centrală: „E spaţiu închis”

Pe teritoriul Pieţei centrale din Chişinău, carnea de miel se vinde în cele două hale disponibile. Chiar la intrare în una din ele, pe o tejghea, o movilă din miei sacrificaţi. După ce ne interesăm de preţ, întrebăm vânzătoarea dacă are vreun certificat privind calitatea mărfii. Femeia se întoarce către doi bărbaţi care supraveghează dintr-o parte, dându-ne de înţeles că toate documentele sunt la ei. Cei doi nu se grăbesc însă să ne prezinte vreun certificat, motivând că e la medic. Care medic şi unde se află acesta nu ne spun. În schimb, bărbatul mai tânăr, cu o constituţie atletică, se apropie de noi, încercând să ne smulgă camera. „Cine sunteţi voi, ce drept aveţi să filmaţi? Nu aveţi dreptul să filmaţi în spaţii închise. Voi nu ştiţi legea, dar eu o cunosc bine. Este interzis să filmaţi în spaţii închise”, ne declară bărbatul.

Necunoscutul ne urmărește până ieşim din hală, împiedicându-ne să ne facem munca. Se oprește după ce ieşim şi-l prevenim că, dacă se apropie, apelăm la poliţie.

În cea de a doua hală de comercializare a cărnii, la fel, găsim din belşug miei sacrificaţi. Doar că nimeni nu ne poate prezenta certificate de calitate sau de provenienţă. Mai mulţi vânzători de carne de miel părăsesc locul de muncă după ce le solicităm certificate veterinare. „Ia duceţi-vă şi nu stricaţi dispoziţia oamenilor”, ne apostrofează un bărbat.

În toată hala, doar o vânzătoare ne arată mândră că mieii pe care îi vinde au trecut prin laborator, dovada fiind o ştampilă aplicată pe fiecare dintre ei. „Noi strângem mieii de la stânile din sudul republicii, îi aducem la laborator şi, după ce trec verificările, îi punem în vânzare. Nu ne dau niciun certificat, doar aplică această ştampilă”, ne spune femeia.

„Surpriza” de la laborator: „M-am intoxicat de eram să mor”

Decidem să mergem la laborator ca să constatăm că toată carnea se vinde fără certificat. Aici întâlnim un bărbat care vrea să vorbească cu cineva care poate să-i explice cum se verifică și se vinde carnea la piață. „Am cumpărat o găină şi, după ce am mâncat, m-am intoxicat de eram să mor. Nu ştiu cum m-am prins. Eu am absolvit facultatea de biologie. Trebuia să observ că ceva nu era în regulă cu găina”, ne declară bărbatul.

Operatorul de la casa de schimb valutar ne arătă spre o uşă albă, din metal, pe care nu e scris nimic, că acolo se află laboratorul. Uşa este încuiată. Batem insistent, dar nu ne deschide nimeni. Este ora 11.00.

Administraţia Pieţei centrale… se spală pe mâini

Încercăm să contactăm telefonic pe cineva din administraţia Întreprinderii Municipale „Piaţa Centrală”. Din cele câteva numere de telefoane afişate pe pagina web a întreprinderi, la unul dintre ele ne răspunde o femeie. Se prezentă ca Ana-Maria Gaidău, „jurisconsult” la Piaţa Centrală. Jurista ne spune că administraţia pieţei nu poartă nicio responsabilitate, deoarece halele se află în proprietate privată. „Ei au medicii lor şi fac controalele lor. Ei dau în chirie mesele celor care vând, dar cum este verificată marfa nu ştim. Este proprietate privată”, ne explică femeia.

În reţelele de comerţ, aceeaşi poveste

Chiar dacă înainte de Paşti carnea de miel este la mare căutare, aceasta aproape că lipseşte din magazinele alimentare. Pe teritoriul pieţei de la Telecentru, dintre străzile Docuceaev şi Academiei, într-un magazin în care sunt expuse „produse direct de la fermă”, într-o vitrină-frigider vedem doi miei sacrificaţi, înveliţi cu grijă în polietilenă. Doar că la un preţ mai mare ca la piaţă, de 150 de lei pentru un kilogram.

Vânzătoarea ne dă asigurări că marfa este cu acte în regulă: „Aşa o reţea mare de magazine şi să nu avem certificate de calitate?”. Numai că nici de această dată nu ne este prezentat niciun document. Vânzătoarea ne dă o carte de vizită şi ne îndeamnă să telefonăm la numărul indicat, dacă ne interesează certificatul de calitate.

Revenim peste o zi la magazinul respectiv, să vedem dacă a apărut certificatul pentru a fi prezentat la solicitarea cumpărătorului. În vitrină sunt mai mulţi miei. „V-am dat un număr de telefon, documentele îs acolo”, ne spune vânzătoarea.

Pe cartea de vizită este scris că se vinde doar carne de casă, indicat fiind un număr de telefon în dreptul căruia e scris numele Mihai. „Mieii sunt de la nord. Dar putem să aducem şi de la sud. Staţi fără grijă, totul e ok. Dacă vreţi certificat veterinar, pot să vă aduc o copie de la bază”, ne răspunde la telefon bărbatul pe nume Mihai.

Ce spune reprezentantul ANSA

Maxim Sîrbu, şef de direcţie în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Securitate Alimentară, ne informează că toate reţelele de comerţ, dar şi vânzătorii particulari, trebuie să deţină certificat pentru marfă, eliberat de veterinar. „Legea permite proprietarilor de ovine, care deţin până la 50 de capete, să sacrifice animalele în condiţii de casă. Dar condiţia este că ei singuri trebuie să-şi vândă marfa. În rest, animalele trebuie să fie sacrificate la abator. Indiferent unde au fost sacrificate animalele, vânzătorii trebuie să deţină certificate de la veterinar despre starea de sănătate a animalelor, dacă au fost vaccinate. Toţi trebuie să aibă acest certificat, dacă au scos marfa la vânzare. Dacă animalele au fost bolnave, atunci consumatorii riscă să se aleagă cu infecţii toxico-alimentare grave. Vânzătorilor nu le place când li se cere certificatul veterinar, dar sunt obligaţi să-l prezinte”, ne-a spus funcţionarul.

Sîrbu a precizat că inspectorii ANSA efectuează deseori controale inopinate şi aproape de fiecare dată sunt descoperite nereguli: „Au fost depistate falsificări de produs – sub pretextul că sunt miei, erau vânduţi iezi”.

Cum evităm să cumpărăm… leşul unui câine

Procurând carnea de miel fără certificat veterinar, riscăm să ne alegem cu animale afectate de moniezioză, un vierme parazitar al rumegătoarelor mici, fiind cel mai des întâlnit la miei și iezi, în primele luni după ieșirea la pășune.

Pe lângă problemele generale asociate cărnii roșii, inclusiv creșterea riscului de cancer, există și unele probleme specifice mielului, de care toți consumatorii trebuie să le cunoască. Depinzând de vârsta, greutatea, dar și mediul în care a fost crescut animalul, carnea acestuia poate prezenta câteva probleme.

Pancreasul și ficatul nostru pot avea de muncit „ore suplimentare” în urma mesei de Paşte, deoarece mielul poate fi greu de digerat de către organism. Problema intervine din cauza unor toxine din carne, atunci când animalul este mai mic de zece kilograme și nu are măcar două luni, în momentul tăierii. Dacă mielul este mai mic, poate conține un nivel ridicat de purine, un compus din acidul uric care îngreunează digestia și chiar poate provoca unele boli hepatice.

Profesorul român Gheorghe Mencinicopschi este de părere că mielul trebuie să cântărească în jur de 14 kilograme. Dacă este prea mic, carnea acestuia conține o cantitate prea mare de proteine de tip colagenic. Acestea se digeră mult mai greu, iar mielul nici nu este prea comestibil.

Profesorul sugerează celor care cumpără carnea de miel de la piaţă să fie prudenţi şi să se uite la dinţi, dacă corespund unei rugumetoare erbivore, iar la picioare, dacă sunt copite, şi nu lăbuţe cu ghiare, ca să nu fie înşelaţi şi să cumpere… un câine.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.

Mare atenție la vopseaua pentru ouă! Aceasta are nu mai puțin de 32 de substanțe chimice

Ouăle roșii sunt un simbol important în religia creștin-ortodoxă și nimeni dintre noi nu își poate imagina sărbătorile de Paști fără acest aliment pe masă, scrie agora.md.

Experții atrag atenția cu privire la coloranții periculoși pe care îi conține vopseaua de ouă din comerț, care are nu mai puțin de 32 de substanțe chimice.

Dacă citești eticheta unui de plic cu vopsea de ouă vei găsi următoarele ingrediente:

Tartrazina (E102) – dă culoarea galbenă – E 102 a fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.
E110 – culoarea galben-oranj – Nu se consideră a avea restricții dietetice. Totuși, atenție la originea acestui colorant, care este un derivat sulfonat al colorantului Sudan I, un mutagen și cancerigen de categoria 3, interzis ca și colorant alimentar în uniunea europeană din 1995.
E122 – azorubină – colorant roșu – Deoarece este un colorant azoic, azorubina poate crea intoleranţă la persoanele intolerante la salicilaţi. Este un eliberator de histamină, şi poate intensifica simptomele astmului. În combinaţie cu benzoaţii (E 210-215 poate favoriza hiperactivitate la copii (sindromul ADHD).
E 133 – conferă culoarea albastră – Aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici obţinut din gudron de huilă. Efecte secundare: unele persoane acuză reacţii alergice, NU este recomandat copiilor hiperactivi, nu este permis în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.
HT (E 155) – brun – Este folosit pentru a înlocui cacao sau caramel ca colorant. A fost aprobat pentru utilizare de către Uniunea Europeană. Este interzis în Australia, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Suedia, Elveția și Statele Unite.

Vopselele pentru ouăle de Paște pot fi toxice pentru organism, deoarece sunt obținute industrial, din coloranți artificiali. Se recomandă să utilizați mănuși pentru a evita contactul direct cu vopseaua. Spălați bine ouăle și folosițile doar pe cele proaspete.

În cazul în care vopseaua din comerț nu te încântă, poți apela cu încredere la câteva metode naturale care vor colora ouăle de Paște la fel de frumos.

Cele mai des folosite alimente ce oferă culori naturale:

Sfeclă (roșu/roz/maro): 1 sfeclă mare, tăiată cubulețe + 2 căni de apă
Varză roșie (albastru): ½ varză rosie, feliată + 2 căni de apă
Coji de ceapă roșie (portocaliu intens/maro): coajă de la 4 cepe mari + 2 căni de apă
Turmeric (galben): ¼ de cană de turmeric proaspăt feliat sau 2 linguri de turmeric uscat + 2 căni de apă
Afine (gri/albastru): 2 căni de afine congelate + 2 căni de apă (nu-l fierbeți această conbinație. Lăsați la infuzat!)
Morcovi (portocaliu/galben): 3 morcovi mari, feliați + 2 căni de apă
Spanac sau pătrunjel (verde): 2 căni de spanac sau 1 legătură de pătrunjel + 2 căni de apă
Coji de ceapă galbenă (portocaliu): coajă din 4 cepe mari + 2 căni de apă
Cafea (maro): 2 cești de cafea preparată tare.

Expresul.md

Mai multe categorii de populație ar putea fi scutite de a achita polița de asigurare

Mai multe categorii de populație vor fi scutite de obligativitatea de a achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de membrii Comisiei parlamentară protecție socială, sănătate și familie, comunică moldpres.md.

Astfel, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă persoanele cu dizabilități sau pensionarii, care fac parte din una dintre următoarele categorii: proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, cu excepția grădinilor și loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosință pe bază de contract; fondatorii de întreprinderi individuale; titularii de patentă de întreprinzător; persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția comerțului cu mărfuri supuse accizelor; persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie sau horticultură ori de obiecte ale regnului vegetal.

Proiectul de lege urmează a fi supus consultărilor publice și prezentat pentru dezbateri în plenul Legislativului.

Opinii / Lucia Bacalu: „Ceva e putred la mijloc”

La sfârșit de martie, mai exact pe 27 martie, a fost marcată aniversarea de 105 de la Unirea Basarabiei cu România. E o sărbătoare importantă, care, bineînțeles, nu trebuie trecută cu vederea. Este o parte din sufletul nostru, o parte din istoria noastră. E o zi în care, din punctul meu de vedere, ar trebui să mai medităm ce au făcut predecesorii noștri și ce avem de făcut noi. E o zi în care fiecare dintre noi ar trebui să mai pună o pietricică la marea lucrare de reunificare a neamului.

Din păcate, e și o zi în care unioniștii noștri autodeclarați nu scapă momentul să mai fluture cu tricolorul pe ici-colea și să arunce pietre în grădina altora. Cică, dacă nu organizezi sau nu ieși la vreun miting cu prilejul acestui eveniment, ești antiromân, ești dușman al poporului, ești cu rușii, ești pentru război și tot așa mai departe. Numai ei, unioniștii care flutură cu tricolorul, sunt, cică, cei mai tari și cei mai buni. Să fie.

Nu am văzut, însă, în afară de țipete, isterii și fluturări de steaguri, ca aceștea să-și răsuflece cu adevărat mânecile și să se apuce serios de treabă. O spun cu mare regret.

Dar de lucru este încă foarte și foarte mult. E nevoie de răbdare, de explicații, de exemple frumoase. Trebuie să recunoaștem că încă o bună parte din populație nici nu vrea să audă de reîntregire, iar la auzul cuvintelor „român”, „România”, „românesc” mai au atacuri de panică, mai au frustrări și frici.

Îmi amintesc de niște mesaje veninoase, plasate pe rețelele sociale anul trecut. Erau adresate Primăriei municipiului Ungheni. Cum așa, ditamai primăria se face că plouă și nu organizează nici un miting cu ocazia Unirii? Acel ins, ca și alții de altfel, se pare că vrea să accepte doar informațiile care îi plac lui. Iar lui, ca și altora, le plac doar noutățile proaste. Dacă e ceva de bine, cu siguranță vor scormoni, se vor zbuciuma până nu vor scoate măcar ceva urât. Nu vor găsi, vor născoci. Vor manipula. Vor evita adevărul.

De ce trebuie să fluture toți cu tricolorul? Oare o punte creată între formațiile artistice de la noi și de peste Prut nu înseamnă nimic? Oare o lansare de carte a unui scriitor venit de peste Prut nu înseamnă nimic? Oare schimburi de bune practici nu înseamnă nimic? Oare activitatea filialei unei biblioteci din România la noi este egală cu zero?

Mai ieri, o profesoară de istorie, pe care, se pare, o luase valul, amenința că va scrie în ziare, va anunța nu știu ce presă că, vezi Doamne, primăria nu organizează nimic cu ocazia aniversării de 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nimic, în viziunea domniei sale, înseamnă miting, parade cu tricoloruri.

Dar de ce acea profesoară de istorie nu a binevoit ea să organizeze o manifestare, la care să-și invite actualii și foștii elevi, colegii de serviciu, prietenii etc. Oare chiar trebuie să aștepți de fiecare dată semnalul primăriei?

Și apropo, dacă fiecare primărie din Republica Moldova s-ar ocupa doar de organizarea tuturor evenimentelor, prilejuite de anumite date remarcabile, probabil nu ar mai reuși să facă nimic altceva. Unul vrea un miting prilejuit de începutul vreunui război, altul – prilejuit de sfârșitul războiului, al treilea – cu ocazia zilei de naștere a scriitorului său preferat și tot așa mai departe.

Deschideți calendarul evenimentelor istorice și datelor remarcabile. Cu siguranță, veți da de sute de evenimente care pot și nu ar strica să fie marcate.

De ce m-am referit la Unire, în mod special? Pentru că, în ultimii ani, unioniștii noștri de serviciu nu scapă nici o ocazie să arunce măcar câte o săgeată în adresa autorităților, fie naționale, fie locale. Ceva e putred la mijloc.

Sondaj / Câți moldoveni sărbătoresc Paștele, câți vopsesc ouăle, dar și câți merg la Paștele Blajinilor

Un număr record de cetățeni ai Republicii Moldova, adică 97,1% din populație, se pregătesc să sărbătorească Paștele în acest an. Aceasta reprezintă cea mai mare proporție înregistrată de la începutul monitorizării de către iData acestui indicator în 2017, depășind recordul negativ din 2020, când doar 91,6% din populație au sărbătorit Paștele, în contextul pandemiei de COVID-19, transmite Barometrul iData. Într-o notă optimistă, 58,7% dintre adulți au declarat că vor respecta Postul Paștelui cel puțin o zi, în creștere cu aproape 9 puncte procentuale față de anul trecut. Se observă o diferență între mediul rural, unde 67,5% din populație vor ține postul, și cel urban, cu o rată de 47,1%. Mai multe femei (63,9%) decât bărbați (52,8%) au menționat că vor respecta postul cel puțin o zi. Durata medie a postului a crescut de asemenea, de la 7,4 zile în 2022 la 10,3 zile în 2023, iar numărul celor care intenționează să postească în totalitate aproape s-a dublat, de la 5,9% la 10,6%. De asemenea, ponderea celor care postează între 8-14 zile și 15-21 zile a crescut semnificativ, de la 10,6% la 13,7%, respectiv de la 2,7% la 6%. La nivel regional (cele 20 de regiuni statistice iData reprezintă un teritoriu continuu unde locuiesc câte circa 130 mii locuitori), regiunile Fălești și Florești înregistrează cel mai mare procent de persoane care țin postul, depășind 80%. În schimb, în orașele mari și în regiunea Cahul, mai puțin de jumătate din populație respectă această tradiție.

În ceea ce privește vopsirea ouălor, un simbol tradițional al Paștelui, 89,9% din moldoveni intenționează să practice acest obicei în 2023, în scădere ușoară față de 92,3% în 2022. Regiunile Călărași și Orhei se remarcă prin cel mai mare procent de ouă vopsite, în timp ce Edineț, Botanica și Comrat înregistrează cele mai scăzute cifre, între 84-88%. În medie, gospodăriile vor vopsi cu 1,5 ouă mai mult decât în anul anterior, ajungând la 18,6 ouă pe gospodărie. În special, a crescut ponderea celor care vor vopsi peste 20 de ouă, de la 24,3% la 30,4%, în timp ce ponderea gospodăriilor care vor vopsi între 11-20 de ouă a scăzut de la 40,8% la 36,1%. Din punct de vedere al culorilor ouălor vopsite, ouăle roșii rămân cele mai populare, fiind preferate de 85,7% dintre gospodării, în ușoară scădere față de anul precedent (89,3%). Interesul pentru ouăle vopsite pe bază de plante, în culori naturale, a crescut de la 16,9% la 23,9%. Alte culori populare sunt galben (17%), albastru (12,9%), verde (12,1%), roz (7,8%), violet (3,1%), cafeniu (2,8%) și negru (1,4%).

În ceea ce privește costurile mesei de Paști, o gospodărie și-a planificat să cheltuie, în medie, 1941 de lei în 2023, în creștere cu aproximativ un sfert față de 2022 (1556 lei). Această creștere este comparabilă cu nivelul inflației pentru această perioadă, ceea ce înseamnă că, deși costurile mesei de Paști vor fi mai mari, totuși cantitatea de produse pe masă va fi aproximativ aceeași ca anul trecut.

Paștele Blajinilor, sărbătorit la o săptămână după Paște, va atrage aproximativ 83,2% din populația țării, care intenționează să meargă la cimitir. Doar 14,2% dintre adulți au spus că nu vor merge, iar 2,6% nu au răspuns. În special, se va merge la cimitire în mediul rural (85,8%) și ceva mai puțin în orașe (79,6%). Tinerii cu vârste între 18-29 de ani (68,9%) vor veni într-o măsură mai mică spre cimitire, comparativ cu grupul de vârstă 45-59 ani (91%) sau cel de 60 ani și peste (88,6%). La nivel regional, interesul pentru a merge la cimitire de Paștele Blajinilor este mai mic în Chișinău și Bălți, în regiunea Anenii Noi și Cahul, și ceva mai crescut în regiunile de Nord, în special în regiunea Fălești.

Aceste tendințe și schimbări evidențiază revenirea la tradiții și valorile autentice în Republica Moldova, în contextul unui an marcat de incertitudini și schimbări. În ciuda creșterii costurilor, sărbătorirea Paștelui și a Paștelui Blajinilor continuă să unească națiunea și să mențină legăturile cu tradițiile strămoșești.

Este important de menționat că la nivelul regiunii statistice iData, marja de eroare a eșantionului este mai mare și unele rezultate pot fi nereprezentative. Cu toate acestea, dacă tendința se menține pe o perioadă mai lungă de timp, atunci aceasta corespunde realității.

Expresul.md

Se ieftinește energia electrică

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi, 12 aprilie, noile tarife la energia electrică.

Consumatorii deserviți de FEE Nord, vor plăti un tarif de 3,58 lei/kwh, cu 26 de bani mai puțin.

224 bani/kWh pentru energia electrică furnizată la punctele de intrare în rețelele electrice de transport, cu 26 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
244 bani/kWh – la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport, cu 26 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
268 bani/kWh pentru consumatorii finali ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV), cu 27 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
358 bani/kWh – de tensiune joasă (0,4 kV), cu 26 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare.

Astfel, în urma analizei datelor prezentate de furnizori, au fost aprobate următoarele prețuri reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L., diferențiate în funcție de punctele de delimitare sau locurile de consum ale consumatorilor finali:

205 bani/kWh pentru energia electrică furnizată la punctele de intrare în rețelele electrice de transport, cu 42 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
225 bani/kWh – la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport, cu 42 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare
228 bani/kWh pentru consumatorii finali ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune înaltă (35–110 kV), cu 42 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
247 bani/kWh – de tensiune medie (6–10 kV), cu 42 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare;
299 bani/kWh – de tensiune joasă (0,4 kV), cu 43 bani/kWh mai puțin decât prețul în vigoare.

Factorul principal care a determinat micșorarea prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor finali este semnarea de către furnizorul S.A. „Energocom”, căruia i s-a impus obligația de procurare a energiei electrice necesară furnizorilor serviciului universal și de ultimă opțiune și operatorilor de sistem, a unui contract de achiziție a energiei electrice de la MGRES (Centrala de la Cuciurgan), pentru o perioadă de șase luni, la un preț de 66 de dolari pentru un MWh, cu 7 dolari mai puțin decât în ultimele patru luni.

Noile tarife intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Menționăm, că pe 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) informa precum că operatorii sistemelor de distribuție și furnizorii serviciului universal și de ultimă opțiune de energie electrică au depus solicitările de ajustare a tarifelor și prețurilor reglementate pentru energia electrică livrată consumatorilor finali.

Expresul.md

Foto/ ”Nunta ca la Măcărești” a fost jucată la Moldexpo

În perioada 6 – 8 aprilie, reprezentanții comunei Măcărești au participat la expoziția Tourism & Travel Expo, organizată la CIE ”Moldexpo”.

În cadrul expoziției a fost organizat și festivalul-concurs ”Casa Părintească”- destinație turistică, unde au fost prezentate standuri decorate în stilul ”Casa Mare”. Gospodinele din comuna Măcărești au ales să prezinte gastronomia locală, de la pâine ritualică până la bunătăți sărate și dulci, care au fost evaluate după gust, design și estetică.

”Pentru prima dată am participat la acest Festival și cu această ocazie vrem să aducem mulțumiri tuturor pentru această oportunitate. În cadrul standului, ”Casa Mare” am reușit să prezentăm și să amenajăm, așa cum facem la Măcărești și Frăsinești. Expoziția de artizanat, meșteșugărit și gastronomie tradițională a fost prezentată atractiv cu oferirea posibilităților de degustare a bucatelor și băuturilor făcute de gospodinele și gospodarii din comuna Măcărești”, a menționat Aliona Buraga, directoarea Casei de Cultură din Măcărești.

În ultima zi a concursului, ansamblul de dansuri populare pentru maturi ”Lunca Prutului” din Măcărești, acompaniat de Grupul de lăutari de la Palatul de Cultură din Ungheni, au prezentat obiceiul ”Nunta ca la Măcărești”.

”Mă bucur că am putut impresiona nu doar turiștii moldoveni, dar și pe cei internaționali cu un program cultural-artistic teatralizat realizat în baza tradițiilor populare ”Nunta ca la Măcărești”. Această expoziție ne-a arătat dorința și efortul depus de consăteni în promovarea patrimoniului cultural material și imaterial al Comunei Măcărești”, a mai adăugat Aliona Buraga.

Menționăm că raionul Ungheni a fost repezentat de către producătorii/prestatorii locali – Crama Mircești, Bahmut Club, Vinăria Ungheni și de comuna Măcărești. Aaceștia au fost vizitați de către reprezentanți ai Ministerului Culturii, Agenției de Investiții, Moldexpo, USAID, ANTRIM, APIT, mai multor județe din România, unui șir de prestatori de servicii turistice și mulți vizitatori.

La festival au fost înscriși, în total, 12 participanți, reprezentat de producători autohtoni și inițiative de valorificare a caselor tradiționale vechi, renovate și puse în serviciul turistic, transformate în pensiuni sau muzee locale. Modalitățile de promovare au inclus elemente de folclor, bucătărie tradițională, obiecte de artizanat, tot ceea ce reprezintă tezaurul cultural, moștenit de la străbuni.

Consiliile raionale înscrise în concurs au fost: Cahul, Călărași, Criuleni, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Râșcani, Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Ungheni și UTA Gagauzia.

Sursa foto: Primăria Măcărești

Gabriela Boxan

Toți șoferii care doresc să-și vândă mașina sunt obligați să anunțe compania de asigurări

Proprietarii de automobile sunt obligați să anunțe compania de asigurări dacă își vând automobilul, donează sau schimbă, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare(CNPF).

„Este important să informați asigurătorul RCA că nu mai dețineți în proprietate mijlocul de transport asigurat, deoarece, doar în acest mod, aveți posibilitatea fie de a cesiona (transmite) drepturile contractuale de asigurare obligatorie RCA noului proprietar, fie de a rezoluționa (desființa) contractul existent”, susține CNPF.

Astfel, dacă decideți să rezoluționați contractul ca urmare a înstrăinării autovehiculului, aveți oportunitatea să recuperați o parte din banii plătiți pe prima de asigurare, doar cu condiția că nu a fost achitată sau nu este datorată nicio despăgubire pentru accidente produse din vina asiguratului, care au avut loc în perioada de valabilitate a contractului RCA.

Chiar dacă are loc înstrăinarea vehiculului fără informarea asigurătorului RCA și se produce un accident din vina persoanei care a achiziționat mijlocul de transport, compania de asigurări poartă răspundere în baza contractului RCA încheiat cu fostul proprietar

Expresul.md

Capitala Tineretului 2023 la Ungheni și-a intrat, oficial, în drepturi

„Îndrăznește să-ți trăiești visurile. Din nou!” – sub acest slogan a fost lansat programul Capitala Tineretului 2023 la Ungheni, pe 10 aprilie.

De altfel, Ungheniul a devenit Capitala Tineretului pentru a doua oară, primul titlu fiind obținut în 2011, când a fost introdusă, pentru prima dată, Capitala Tineretului. „Iată că peste 12 ani, trofeul revine la Ungheni și nu este deloc întâmplător”, a subliniat Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, după care a mai adăugat: „În municipiu, trăiesc peste 5 mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 20 de ani. Ungheni este locul unde tinerii se conectează. Va fi un an în care voi, tinerii, vî veți putea manifesta”.

Startul activităților de tineret, care se vor desfășura pe durata întregului an, a fost marcat printr-un eveniment festiv, la care au participat circa 500 de tineri din țară, reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, organizații de tineret, specialiști în domeniul tineretului, lucrători, lideri de tineret, reprezentanți ai centrelor de tineret.

Evenimentul a început cu un flashmob cu genericul „Tinerii pentru o lume mai bună”. În cadrul flashmob-ului, tinerii din Ungheni au demonstrat, în drum spre Palatul de Cultură, o multitudine de pasiuni: dans, muzică, sport, hipism, sau ciclism.

De asemenea, în Palatul de Cultură au fost amenajate spații speciale pentru prezentarea diferitor activități de interes pentru tineri, au fost organizate diverse expoziții și panouri pentru fotografii tematice. Tinerii au putut să se înscrie și să participe și la o tombolă cu premii.

„Ne așteaptă un an productiv, în care sperăm că vă veți implica la maxim. Nu uitați să visați și să munciți din greu. Doar atunci, cu siguranță, veți obține rezultate foarte bune”, a răsunat îndemnul lui Dionisie Ternovschi, viceprimarul municipiului Ungheni către tineri.

Pe scena Palatului de Cultură a răsunat și „Imnul tinereții”, interpretat de grupul UnFolk de la Centrul Cultural Multifuncțional „Regina Maria”, sub conducerea cantautoarei Alionei Leșanu. De asemenea, a fost descifrat logo-ul Capitalei Tineretului.

„O spun cu toată certitudinea că nu este un titlu simplu sau populist. Este un titlu pentru care fiecare tânăr din Ungheni a lucrat. Am lucrat și eu pentru acest titlu în momentul în care am intrat ca membru în Fondul pentru Tineri Ungheni, alături de care am încercat să dezvoltăm sectorul de tineret din regiune și am demonstrat că vocea tinerilor contează. Titlul obținut invită pe fiecare dintre noi să acționăm, să fim pro-activi”, afirmă și Anastasia Balamatiuc, elevă la Liceul „Mihai Eminescu”, menționând, totodată că este mândră de faptul că Ungheniul a obținut titlul de Capitala Tineretului pentru anul 2023.

Prezent la eveniment, Sergiu Gurin, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a înmânat simbolul Capitalei Tineretului 2023, primarului municipiului Ungheni. Totodată, dânsul a ținut să menționeze că acest program aduce un suflu activ și dinamic la nivel local, mobilizând autoritățile publice locale, societatea civilă, centrele, consiliile și liderii de tineret, pentru a realiza dezideratele tinerilor conform așteptărilor și potențialului acestora.

În partea a doua, Angela Ciocîrlan, președinta Asociației „Făclia”, a direcționat tinerii la o ”Șezătoare modernă cu tinerii”. „De fapt, este un dialog cu tinerii, unde vocea lor este auzită și ascultată, unde vom putea să comunicăm cu ei și să scoatem niște idei valoroase pentru agenda tinerilor. Aceasta se va regăsi pe masa autorităților locale și naționale, astfel ca gândul și visurile lor, cu adevărat, să devină realitate”, a subliniat ea.

În programul Ungheni – Capitala Tineretului 2023 sunt implicate activ trei asociații obștești: „Făclia”, „Alfa Beta” și „Centrul de Dezvoltare Personală” – care beneficiază de suport financiar din bugetul de stat de circa 1,3 mln lei, oferit prin intermediul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.

Reamintim că municipiul Ungheni a fost declarat Capitala Tineretului 2023, în cadrul unui concurs deschis, desfășurat de către Ministerul Educației și Cercetării la finele anului 2022. Precizăm că municipiul Ungheni a mai deținut titlul de „Capitală Tineretului” în Republica Moldova în anul 2011, în cadrul primei ediții a programului.

Tatiana Tesliuc

Locul I pentru raionul Călărași la Festivalul – concurs ”Casa Părintească – destinație turistică”

Raionul Călărași s-a întors cu locul I de la Festivalul – concurs „Casa părintească – destinație turistică”, organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și C.I.E. Moldexpo în cadrul Expoziției Internaționale Specializate Tourism & Travel Expo 2023, care s-a desfășurat în perioada 6 – 8 aprilie.

Acesta a obținut premiul pentru cea mai complexă și atractivă prezentare a destinației turistice din raion.

Potrivit organizatorilor, festivalul – concurs are scopul de a valorifica potențialul turistic rural și promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică, care este o oportunitate pentru dezvoltarea comunităților locale. Printre obiectivele de bază a concursului au fost: stimularea comunităților locale în dezvoltarea și promovarea turismului rural, parte importantă a ofertei turistice naționale, promovarea și valorificarea istoriei, a folclorului, a tradițiilor și obiceiurilor și ale etniilor conlocuitoare, dar și atragerea turiștilor din țară și de peste hotare la acțiunile culturale organizate în teritoriu și la obiectivele turistice din spațiul rural.

Festivalul – concurs a inclus 4 compartimente de bază: Prezentarea în cadrul standului a principalelor destinaţii turistice din localitate; Prezentarea în cadrul standului a casei mari tradiţionale în funcție de localitatea originară; Artizanat și gastronomie tradiţională cu prezentare şi degustare de bucate şi băuturi; Programe cultural-artistice teatralizate, realizate în baza tradiţiilor populare.

Compartimentele în baza cărora au fost apreciate consiliile raionale au fost: Cea mai complexă prezentare a destinaţiilor turistice; Cea mai reușită prezentare a Casei Mari; Cea mai reușită prezentare a artizanatului și gastronomiei tradiționale; Cel mai reprezentativ program artistic.

Astfel, în baza evaluării juriului ,,pentru cea mai complexă şi atractivă prezentare a potențialului turistic al raionului ca destinație turistică” s-a acordat Premiul Mare pentru UTA Găgăuzia, locul I – raionul Călărași și pe locul locul II s-a clasat raionul Cahul. Premiile au fost acordate învingătorilor concursului de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

Consiliile raionale înscrise în concurs au fost: Cahul, Călărași, Criuleni, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Râșcani, Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Ungheni și UTA Gagauzia.

Menționăm, că Expoziția Internațională Specializată Tourism & Travel Expo 2023 este organizată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova la C.I.E. ,,Moldexpo”, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului cu suportul strategic al USAID Moldova (Proiectul de Competitivitate si Reziliență Rurală Dezvoltăm Moldova Rurală) și ANTRIM, cu participarea UNDP Moldova, consiliilor raionale, APIT.

Sursa foto: Facebook / Consiliul Raional Călărași

Produsele alimentare sunt din ce în ce mai scumpe

Prețul produselor alimentare a crescut cu peste 22% în luna martie, față de situația de acum un an. Cel mai mult s-au scumpit legumele, fructele, pâinea și zahărul. Datele Biroului de Statistică mai arată că și prețurile pentru mărfuri s-au majorat cu 12 la sută, iar costurile pentru servicii – cu 37%, transmite Biroul Național de Staistică.

Potrivit statisticii oficiale, pâine și ouăle s-au scumpit cu 22 la sută față de luna martie 2022. O creștere de peste 51% au înregistrat legumele, iar în cazul fructelor majorările sunt de 32%. De asemenea, carnea și produsele lactate s-au scumpit cu 14%, iar zahărul – cu 47 la sută. Singura reducere, de doar 0,5%, a înregistrat uleiul vegetal.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu 12%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la materiale de construcție – 15%, încălțăminte – 12% și confecții – 10%. În cazul carburanților și medicamentelor, majorările au fost de aproximativ 6 la sută.

Biroul Național de Statistică mai arată că, timp de un an, cheltuielile pentru serviciile de întreținere s-au dublat. De exemplu, prețul pentru energia electrică a crescut cu peste 100%, pentru gazele naturale – cu 57%, iar pentru apa potabilă și canalizare – cu 12%.

Teama de a nu fi luat ”la cătănie” mai există încă la Călărași

Despre mersul încorporării în rândul Forțelor Armate a tinerilor din raionul Călărași s-a discutat în detalii în Ședința Colegiului Consultativ din cadrul raionului Călărași, petrecută la data de 28 martie 2023. Deși datele nu sunt atât de îngrijorătoare ca în alte regiuni ale țării, tinerii din raionul Călărași încă nu prea dau năvală să meargă la armată.

Viorel Damian, șeful Secției administrativ-militare Călărași a declarat în cadrul întrunirii că, deși se depun în permanență eforturi pentru a le explica tinerilor ce înseamnă armata și pentru a-i convinge despre beneficiile serviciului militar, oricum mai există încă reticență din partea acestora.
”Din păcate, multă lume este prea puțin informată despre armata din țara noastră. Oamenii cunosc lucrurile doar din povestite, iar de foarte multe ori, realitatea e cu totul alta. Acum ar fi păcat să mai afirmăm că soldații nu sunt hrăniți cum ar trebui în armată, pentru că lucrurile s-au îmbunătățit în ultimii ani inclusiv la acest capitol. Un lucru este clar, un tânăr care face armata se dezvoltă, își formează un viitor, iar în foarte multe cazuri își găsește mult mai ușor un loc de muncă și, în plus, are șansa să-şi facă ulterior o carieră militară”, este de părere Viorel Damian.

Sarcina impusă raionului Călărași în cadrul Campaniei de încorporare în Armata Națională toamnă 2022 – iarnă 2023 a fost de 38 de recruți. Aceasta a fost îndeplinită în proporție de 47,3%, mai exact, 18 tineri din întreg raionul au devenit soldați. Patru dintre ai au fost încorporați de la Sipoteni, câte doi – din orașul Călărași, dar și de la Vălcineț, Căbăiești și Horodiște, iar câte unul – de la Bahmut, Hoginești, Țibirica, Meleșeni, Bravicea și Sadova. Restul satelor nu au dat armatei nici un recrut.

Vorbind despre cauzele unui număr mic de tineri încorporați în armată, Viorel Damian a menționat următoarele: ”În primul rând, responsabilii de evidența militară sunt numiți prin dispozițiile primarului și în afară de funcția de bază, pentru care sunt salarizați, domeniul administrativ-militar este atribuit suplimentar și nu este remunerat, fapt ce duce la neglijarea acestei laturi a activității. Printre alte cauze se mai includ: opunerea rezistenței din partea tinerilor și a părinților acestora, conlucrarea slabă cu inspectorii de sector, migrația tinerilor peste hotare, dar și starea de sănătate precară a unora dintre aceștia”.

Șeful Secției administrativ-militare Călărași a mai spus că pentru a realiza sarcina de încorporare au fost organizate deplasări în satele din raion și s-au făcut ședințe cu primarii și responsabilii de evidență militară din raion. Cu toate acestea, atât la sfârșitul procesului de încorporare, cât și pe parcursul perioadei date, au fost constatate mai multe abateri contravenționale. În acest sens, au fost aplicate în total 30 de amenzi recruților care au ignorat citațiile secției administrativ-militare de a se prezenta la comisiile de încorporare. ”Cu regret, chiar zilele trecute am înaintat către organele competente și un dosar penal pe numele unei persoane care se eschivează de la satisfacerea serviciului militar în termen”, a ținut să menționeze Viorel Damian.

În perioada 30 ianuarie – 31 martie 2023, conform legislației în vigoare, Secția administrativ-militară a desfășurat o campanie de recrutare a tinerilor născuți în anul 2007, astfel că au fost luați la evidența militară alți 282 tineri din întreg raionul.

Doina Chicu

O cale de acces în orașul Ungheni și un parc amenjat în orașul Călărași – două proiecte care ar putea fi implementate curând

La Ungheni ar putea fi modernizată infrastructura rutieră municipală pentru revitalizarea economică sustenabilă, iar la Călărași ar putea fi modernizat scuarul de pe strada Biruinței, unde vor fi amenejate zone pentru odihnă destinate pe categorii de vârstă și interes.

Despre acest lucru a anunțat Agenția de Dezvoltare Regională(ADR) Centru, care a evaluat în teren fiecare dintre cele 9 cereri de finanțare recepționate în cadrul concursului pentru propuneri de proiecte în dezvoltare urbană lansat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Astfel, specialiștii agenției au mers însoțiți de autoritățile locale pentru a verifica corespunderea datelor indicate în cererea de finanțare cu situația efectivă din localitate.

Proiectele care vor fi implementate din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală în cadrul acestui Apel de proiecte vizează inițiative de revitalizare a zonelor defavorizate în orașele din Regiunea Centru, eligibile pentru concurs.

Astfel, dacă vor fi promovate pentru finanțare de către comisia interministerială, urmează să avem: două scări care ar putea deveni atracție turistică, dar și cale de acces către obiective importante din orașele Anenii Noi și Rezina; două centre sportive multifuncționale pentru sportivii din Șoldănești și Telenești; două parcuri amenajate cu zone pentru odihnă destinate pe categorii de vârstă și interes la Călărași și Criuleni; albiile râurilor Ișnovăț din Ialoveni și Cogălnic din Hîncești, reabilitate și amenajat spațiul adiacent; o cale de acces reamenajată pentru locuitorii din orașul Ungheni.

ADR Centru reamintește că, după finalizarea recepționării cererilor de finanțare în cadrul Concursului pentru identificarea, evaluarea și aprobarea proiectelor de dezvoltare urbană, revitalizare economică și socială a orașelor, propuse spre finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, la sediul ADR Centru a fost întrunită comisia de evaluare administrative a dosarelor, care a validat toate cele 9 cereri de finanțare depuse.

După vizitele în teren, specialiștii în monitorizare ai ADR Centru vor pregăti rapoarte de vizită pentru fiecare proiect, care vor fi înaintate către comisia interministerială, unde se va desfășura etapa finală a concursului de proiecte.

Atenție! Pescuitul în râul Prut și lacul Delia sunt interzise

Agenția de Mediu a făcut public ordinul prin care stabilește perioadele de timp în care este interzis pescuitul în Republica Moldova. Astfel, pe râul Prut, pescarii nu vor putea prinde pește timp de 60 de zile, începând cu 9 aprilie; pe fluviul Nistru – în perioada 10 aprilie-15 iunie, iar pe râurile mici din țară perioada de prohibiție a fost stabilită de 82 de zile – între 10 aprilie și 30 iunie, transmite ecopresa.md.

Astfel, prin ordinul din 3 aprilie al Agenției de Mediu:

se interzice pescuitul timp de 60 de zile consecutive, în perioada de la 09 aprilie până la 7 iunie 2023 inclusiv, de la intersecția râului Prut cu frontiera de nord a Republicii Moldova cu Ucraina până la satul Teţcani, în lacul de acumulare Costeşti-Stînca și în râul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca până la satul Giurgiuleşti;
timp de 67 de zile consecutive, în perioada de la 10 aprilie până la 15 iunie 2023 inclusiv, este interzis pescuitul în fluviul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea până la orașul Camenca, în lacul de acumulare Dubăsari, în fluviul Nistru în sectoarele de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari până la satul Palanca (km 28) și în brațul Turunciuc, și în lacul Cahul;
se interzice pescuitul timp de 82 de zile consecutive, în perioada de la 10 aprilie până la 30 iunie 2023 inclusiv, pe râurile Ciorna, Răut, Ichel, Bîc şi Botna afluenți ai fluviului Nistru, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, pe râurile Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gârla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sarata, Tigheci afluenți ai râului Prut, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, în bălțile Manta, și pe râurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepția obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele.

Totodată, în obiectivele acvatice piscicole naturale este interzis, în cursul anului, pescuitul: speciilor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova cum ar fii nisetrul, cega, păstruga, morunul, lostrița, văduvița și șalăul vărgat. De asemenea, este interzis pescuitul morunașului în bazinul fluviului Nistru.

Pescuitul în perioada de prohibiție este sancționat cu amenzi de până la 1 000 de lei pentru pescari și până la 15 mii de lei pentru agenții economici. Prinderea peștelui cu instrumente electrice, substanțe narcotice se amendează cu până la 7500 de lei.

Sănătate pentru toți. Azi este ziua mondială a sănătății

Sănătate pentru toți – este genericul Zilei Mondiale a Sănătății care se sărbătorește azi, 7 aprilie.

Acest generic intuit întregii societăți umane de către Organizația Mondială a Sănătății pentru a îmbunătăți calitatea vieții, bunăstării cuprinzătoare a întregii populații și îmbunătățirea indicatorilor pozitivi ai asistenței medicale la nivel global.

Acest obiectiv se regăsește și în Programul Național de Prevenire și Control al Maladiilor Netransmisibile în Republica Moldova pentru anii 2023-2027. Acest Program Național are ca bază o abordare integrată a factorilor de risc responsabili de apariția și declanșarea maladiilor netransmisibile, în rîndul întregii populații și activitățile concentrîndu-se pe acțiuni multisectoriale cu accente de responsabilități majore.

Programul Teritorial Ungheni (ce urmează a fi elaborat în baza celui Național ca abordare unică la nivel de stat – va fi cu acces liber de aprobare și de completare din parte societății civile locale) prevede atingerea și dezvoltarea cu succes a 4 obiective majore de îmbunătățire a stării de sănătate a populației printre ele fiind: promovarea sănătății și a mediilor favorabile sănătății fără boli infecțioase și netransmisibile; controlul tutunului; alcoolului și îmbunătățirii statutului nutrițional al persoanei pe tot parcursul vieții; reducerea poluării aerului.

În plus Programul Teritorial va urmări crearea unei abordării echitabile din punct de vedere al drepturilor fundamentale a omului, acțiunile urnînd a fi orientate prioritar asupra grupurilor vulnerabile de populație, ce necesită asistență medicală integrată centrată pe persoane concrete cu necesități complexe.

Realizat de Nicolae Deliu, specialist al Secției Promovarea Sănătății din cadrul Direcției Centrului de Sănătate Publică Ungheni

Tradiții și superstiții de Florii, dar și cele mai populare prenume de flori purtate de moldoveni

În această duminică, creștinii-ortodocșii sărbătoresc Floriile, cu o săptămână înainte de Paște. Floriile se mai numesc Duminica Patimilor, marcând şi începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește odată cu Învierea Domnului, scrie agrotv.md.

Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat.

Potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul.

Credincioșii adună crenguţe de salcie și le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane în case, ca să-i păzească pe toţi membrii familiei de boli.

Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

De Florii, se face dezlegare la pește, acesta nu trebuie să lipsească din meniul de sărbătoare. Comform tradiției, nu se spală pe cap, pentru a nu albi înainte de vreme. Se mai spune ca așa cum va fi vremea de Florii, va fi şi de Paşte. Gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană celor mai săraci. Cele mai sărbătorite prenume de Florii sunt Florin, Florentina, Viorel, Viorica și Margareta.

Potrivit datelor prezentate de către Agenția Servicii Publice și care au fost bazate pe statisticele din „Registrul de stat al populației din Republica Moldova”, cele mai populare prenume de floare purtate de către moldoveni sunt următoarele:

Viorica – 15 579 de persoane;
Viorel – 9 422 de persoane;
Liliana – 7 957 de persoane,
Lilian – 5 390 de persoane;
Violeta – 4 580 de persoane;
Crina – 1 013 persoane;
Florin – 548 de persoane;
Florentina – 116 persoane;
Romaniţa – 71 de persoane;
Yasmin – 66 de persoane;
Narcisa – 26 de persoane;
Lăcrimioara – 21 de persoane;
Brânduşa – 21 de persoane;
Lili – 13 persoane;
Iris – 10 persoane;
Bujor – 10 persoane;
Crin – 10 persoane;
Narcis – 7 persoane;
Trandafir – 2 persoane;
Floricica – 2 persoane.

Un medic de la Ungheni a fost condamnat pentru malpraxis

Trei de ani de închisoare, atât riscă un medic, de la Spitalul Raional Ungheni, care a fost condamnat pentru malpraxis, după ce în instituția la care activa a decedat un pacient. Acuzatul deținea funcția de șef al Unității de Primire Urgențe din raionul IMSP SR Ungheni, fiind învinuit de încălcarea din neglijență a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, transmite deschide.md.

Potrivit datelor din dosar, învinuitul, aflându-se la data de 09 noiembrie 2018, în serviciul de gardă, nu a apreciat severitatea stării clinice a unui pacient, care s-a adresat la Unitatea de Primiri Urgențe în aceeași zi, aproximativ la ora 21:00, nu a stabilit diagnosticul clinic definitiv, nu a alcătuit şi îndeplinit un plan de examinare şi tratament corespunzător şi l-a plasat pe acesta în secția Psihonarcologie din cadrul spitalului, unde nu a fost supravegheat în dinamică.

Prin urmare, ziua următoare, în jurul orei 00:45 pacientul a decedat în rezultatul unui stop cardiac, cauzat de cardiomiopatie (toxică), pe fundalul stării de ebrietate alcoolice avansate.

Precum afirmă procurorii, medicul a sfidat prevederile legale care reglementează activitatea medicilor, contrar Standardelor și Protocoalelor clinice aprobate de Ministerul Sănătății.

Inculpatul a pledat nevinovat.

Totodată, se menționează că executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probă de 3 ani. De asemenea, instanța a dispus încasarea din contul inculpatului în scopul reparării prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiune, precum și a compensării cheltuielilor judiciare a sumei de 346.860 de lei.

Învinuitul are interdicția de a părăsi țara, până la intrarea sentinței de condamnare în vigoare.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Expresul.md

Accidente? Traumatisme? Intervenții ale pompierilor? Vedeți cu ce s-au soldat cele 3 zile de ninsori abundente la Ungheni

Cele 3 zile de ninsori continuie, înregistrate la începutul săptămânii ne-a luat prin surprindere pe toți, inclusiv și autoritățile publice locale, de la care cetățenii cereau drumuri de acces curățite. Muncitorii de la serviciul de salubritate au lucrat non-stop chiar și în acele condiții extrem de nefavorabile. Iar un singur greder și 2 tractoare, plus alte câteva mecanisme au lucrat în permanență, deși afară ningea neîncetat și stratul de zăpada se acoperea foarte repede. Prioritare au fost curățirea căilor de acces spre instituțiile de educație.

Și șoferii au fost luați, desigur prin surprindere, pentru că în zilele când s-au înregistrat în jura de +20 de grade, mulți dintre aceștia s-au găbit să-și echipeze mașina cu anvelope de vară. Iar această grabă a unora dintre ei, s-a soldat și cu câteva accidente.

Potrivit lui Sergiu Noroc, ofițer superior Auto de Stat, în zilele de luni și marți (3 și 4 aprilie) nu a fost înregistrat niciun accident de mașină. În schimb ziua de miercuri, 5 aprilie, între orele 8.00 și 17.00, au fost înregistrate 7 accidente rutiere minore cu tamponări, soldate doar cu prejudicii materiale. Iar în ziua de joi, 6 aprilie, a fost înregistrat doar un singur caz de accident. Cele mai multe accidente s-au înregistrat în orașul Ungheni, urmat și de localitățile Unțești, Frăsinești și Medeleni.

Iar adresări la medicii traumatologi au fost mai puține decât în zilele obținuite, iar pacienți cu fracturi cauzate de căzături în aceste zile nu a fost înregistrați, ne-a spus Elvira Stati, șef interimar al Spitalului raional Ungheni, nici la spital, nici la Secția Consultativă și nici la Unitatea de Primiri Urgente.

Nici pompierii nu au stat degeaba. Potrivit lui Sergiu Postolachi, șeful Direcției Situații Excepționale Ungheni, în aceste zile s-au înregistrat 6 intervenții: 5 tractări în regiunea Floreni – Sculeni – Cioropcani în urma cărora au fost slavate 15 persoane, dar și o intervenție la o casă multietajată în care exista riscul prăbușirii acoperișului.