În ultimii doi ani, s-au cheltuit din banii publici peste jumătate de milion de lei pentru construcția unui incinerator de deșeuri medicale, aflat pe un câmp deschis, ce aparține comunei Tuzara, deși primăria Primăria nu a emis pentru asta nici certificat de urbanism, nicio autorizație de construcție. Acest fapt a fost confirmat de Ludmila Burghelea, primara comunei Tuzara.
Pentru că nu are toate documentele în regulă, incineratorul de deșeuri nu este funcțional.
„Expresul” a efectuat o solicitare pe platforma „Vreauinfo.md”, cerând informații privin soarta încăperii incineratorului de deșeuri medicale, cu o suprafață de 13 metri pătrați, construit contra sumei de 288 de mii de lei.
Răspunsul a venit de la Consiliul raional Călărași: „La etapa actuală, clădirea este transmisă Consiliului Raional Călărași în baza contractului de comodat de către primăria orașului Călărași. Pe motiv că din 01.01.2023 au intrat în vigoare modificările la Legea nr. 411 din 28.03.1995 cu privire la ocrotirea sănătății, prin care din subordonarea Consiliului raional, spitalul a trecut în subordinea Ministerului Sănatății, soluția identificată anterior nu este aplicabilă. Astfel, sunt identificate mai multe soluții care urmează a fi coordonate cu instituțiile publice vizate pentru a putea soluționa problema”.
Despre ce ”soluție identificată anterior” ar fi vorba, nu este clar în răspunsul oferit de Vasile Timofte, președintele interimar al raionului, precum nu sunt clare nici celelalte ”mai multe soluții” care ar urma să fie coordonate.
Totodată, Vasile Timofte menționează faptul că Spitalul raional Călărași a procurat incineratorul pentru deșeuri medicale, iar acesta urmează a fi pus în funcțiune. „În anul 2021, prin alocarea contribuției necesare pentru ca Spitalul raional Călărași să procure incineratorul pentru deșeuri medicale, a fost o tentativă de soluționare a problemei de către Consiliul Raional Călărași. Deoarece la data de 1 ianuarie 2023, spitalul a trecut în subordinea Ministerului, iar clădirea selectată pentru amplasarea incineratorului este în proprietatea primăriei Călărași, Consiliul orășenesc Călărași urmează să aprobe transmiterea clădirii către spitalul raional pentru a rezolva problema”.
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.
Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
Inițiativa legislativă care prevede dreptul garantat la cetățenia Republicii Moldova pentru fiecare copil născut pe teritoriul țării noastre a fost votată, în a doua lectură, de 68 de deputați, comunică moldpres.md
Potrivit documentului, până în prezent, copiii născuți pe teritoriul țării puteau obține cetățenia Republicii Moldova doar dacă la momentul nașterii cel puțin unul dintre părinți deținea dreptul de ședere, beneficia de protecție internațională sau era recunoscut apatrid de către autoritățile competente. Prin excluderea acestei prevederi, proiectul urmărește conformarea normei legale cu prevederile Convenției ONU privind statutul apatrizilor, Convenției ONU privind reducerea cazurilor de apatridie și Convenției cu privire la drepturile copilului.
Pe data de 13 iunie 2023 în intervalul orelor 7:00 – 10:00, Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Sculeni își va sista activitatea.
Motivul care stă la bază sunt lucrările de trasare a cablurilor de 10KV, aceste activități sunt realizate în contextul implementării proiectului RMCO/4.3/1, pe marginea reabilitării și modernizării punctului de trecere a frontierei
Potrivit reprezentanților Poliției de Frontieră aceste acțiuni se impun pentru asigurarea conectării tuturor rețelelor electrice la generatorul nou instalat, ceea ce va permite conectarea ulterioară la rețelele electrice exterioare.
În acest context, polițiștii de frontieră recomandă, tuturor călătorilor să opteze din timp pentru un alt punct de trecere situat pe frontiera moldo-română, cum ar fi: PTF Cahul, PTF Leușeni, PTF Giurgiulești, PTF Leova.
Efimia Apostol și-a dorit dintotdeauna să fie artistă, dar nu a fost admisă la colegiul de arte, secția muzică, așa că a studiat biblioteconomia. Acum trăiește printre cărți, fiind bibliotecară la Biblioteca Publică Raională „Grigore Vieru” din Călăraș.
Și chiar dacă nu a făcut studii muzicale, astrele s-au aliniat în așa fel încât de 46 de ani este și solista Orchestrei de Muzică Populară „Ciobănaș” din Călăraș.
Cum s-a întâmplat că nu ați fost admisă la colegiul de arte, iar de peste 40 de ani sunteți solista formației „Ciobănaș”?
Eu am vrut să devin artistă, îmi plăcea foarte mult muzica, am vrut ca să fiu totuși cineva în muzică, dar așa s-a primit… Mergând după absolvire la școala de iluminare culturală „Elena Sîrbu” din soroca, acum Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”, ca să-mi încerc și eu abilitățile, adică să ajung acolo unde visam. Eu pe atunci trăiam doar cu cântecul și pentru cântec.
Deci, odată ajunsă la școala de iluminare culturală, mergând la examene, acolo mi s-a spus că nu am auzit muzical. Mamă, ce păcat, ce durere! Ar fi fost mai real să-mi dea o palmă decât să-mi spună că nu am auz muzical. Cât de mult iubeam muzica și uite, ei îmi zic că nu am auz muzical. Și iată că am rămas la aceeași instituie, doar că la secția de biblioteconomie. Am terminat și am mers în sat bibliotecară. Așa și a început cariera mea de bibliotecară.
Cum ați ajuns să fiți solista Orchestrei de Muzică Populară „Ciobănaș”?
Eram în clasa a IX-a, făceam studiile în satul vecin și am avut un TVC la care am cântat un cântec a lui Teodor Negară care era foarte în vogă atunci – „E liniște în codrul verde”. Am fost chemată la bis de de vreo 6-7 ori. Până la urmă l-am cântat în lacrimi. Nu puteam să mă dumiresc, că e atât de bun cântecul ăsta sau eu îl interpretez bine. După care am participat la un alt concurs în care, în juriu era regretatul Grigore Duvidzon, el fiind pe atunci conducător
Orchestrei de Muzică Populară „Ciobănaș”. L-a impresionat vocea mea și s-a apropiat de mine și mi-a propus ca să vin la repetiții în orchestră. Vai de mine, nu vă închipuiți ce am simțit atunci. Îmi ziceam, Doamne, oare chiar eu o să cânt pe scenă? Cum? La Soroca mi-a spus că nu am auz muzical iar aici mă invită să când în orchestră?
Și am mers în orchestra mică, în 1977 și în 1978 am mers în Franța la primul meu concert.
Și vă dați seama când am văzut așa un public de vreo 10 – 12 mii de spectatori. Iar eu, un copil fiind, când am ajuns în fața microfonului, am uitat toate cuvintele. Atunci am început a cânta o strofă dintr-un cântec, o strofă din alt cântec, așa de tare ce m-am buimăcit. Dar totuși dirijorul m-a lăudat pentru că nu am ieșit pe scenă și m-am blocat, dar am ieșit din situație.
Și de acolo a început toată activitatea mea. Am concertat prin multe țări, am cântat pe scene mai mari și mai mici, am participat la multe concursuri, unde am avut succese, chiar succese mari.
Deci verdictul pe care vi l-au dat cei de la Sorocca despre faptul că nu aveți auz muzical nu a fost un impediment pentru dumneavoastră, ci din contra v-a stimulat să demonstrați contrariul?
Da, așa e. Dar îmi amintesc de o situație când colegi de-ai mei din Călărași trebuia să susțină examene la secția muzicală și m-au rugat ca eu să le fiu solistă în timp ce ei vor fi dirijori. Am acceptat, am urcat pe scenă am cântat. Examinatorii au întrebat cine sunt și le-am zis că sunt de la biblioteconomie, am venit doar ca să-mi susțin colegii. Atunci ei s-au mirat cum de eu, cu așa voce, nu învăț la secția de muzică. Și atunci le-am spus clar: Am fost, mi-ați spus că nu am auz muzical, la care ei au rămas fără cuvinte.
De unde luați cântecele pe care le interpretați, câte le aveți în repertoriul dumneavoastră?
Dacă să fiu sinceră, multe cântece le-am preluat din repertoriul altor interpreți, care au fost și sunt pentru mine niște idoli.
Dar aveți piese în care menționați orașul Călărași?
Da, la strigături: „Bine cântă ciobănașul, de răsună Călărașiul”, sau „Badea, ciobănaș la oi și le cântă din cimpoi, le cântă din fluieraș, ca la noi la Călărași”. Astea sunt versurile compuse de Petru Căpitan, dirijorul actual a orchestrei.
Ce simțiți dumneavoastră atunci când îmbrăcați costumul național și ieșiți pe scenă, în fața publicului?
Pentru mine, costumul național este un tot întreg, mă reprezintă, este țara din care provin, este satul de unde vin, este tot ce am eu mai sfânt.
Costumul național popular, îl aveți al dumneavoastră propriu?
Da, eu am o colecție de costume populare, unele sunt cumpărate de la noi, de la meșterii populari, dar am și din România cumpărate, din zona Moldovei. Am vreo opt costume acasă.
Probabil că stau la loc de cinste, acasă?
Da, sunt foarte, foarte bine păstrate. Mă uit la ele ca la ochii din cap. Deci, așa cum am mai menționat, pentru mine, costumul popular este un tot întreg și nu aș renunța la el nici pentru o clipă.
De la cine ați luat acest talent – de a cânta?
Mi s-a moștenit de la mama. Ea a fost o ființă mai melancolică. O auzeam cântând doar atunci când era mai supărată, când avea ea un necaz și cânta cântece mai triste.
În viața de zi cu zi sunteți bibliotecară. Cum se împacă cele două ocupațiile ale dumneavoastră? Aveți timp suficient de mult ca să vă ocupați de ambele sau totuși una prevalează alteia?
Nu, cred eu că dacă ar fi să aleg între viață și muzică, aș alege muzica. Ea este totul pentru mine. Dar nu îndepărtez de mine nici activitatea de la biblitecă pentru că depun străduință în tot ce fac și aici.
Și cum se combină aceste două ocupații ale dumneavoastră?
Atunci când întru în bibliotecă, eu uit că sunt în bibliotecă. Eu cânt și cântă și cărțile. Cred că se combină foarte bine.
Deci, biblioteca pentru dumneavoastră a devenit ca o a doua casă. Aici dumneavoastră petreceți cel mai mult timp. În această ordine de idei, voiam să vă întreb: cum e să trăiți printre cărți?
Într-adevăr, așa și este, biblioteca pentru mine este o a doua casă. Deși acasă mă aflu mai puțin timp, doar noaptea când sunt la culcare, dar restul timpului prețios mă aflu la Biblioteca Publică Raională „Grigore Vieru” din orașul Călărași. Eu mă simt foarte bine printre cărți, deoarece, dacă rețelele sociale te bulversează, te stresează, atunci cartea îți dă puteri, te liniștește.
Zilele trecute reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională(ADR) Centru au efectuat o vizită de lucru în orașul Călărași, unde se execută lucrările de renovare a străzii Mihai Eminescu pe o porțiune de 1,4 km.
Portrivit reprezentanților ADR Centru, în cadrul vizitei de monitorizare, echipa de lucru a examinat atât volumul, cât și calitatea lucrărilor executate pe șantier. Au fost verificate amenajarea trotuarelor pentru pietoni, reabilitarea carosabilului și organizarea spațiilor speciale pentru parcarea transportului. Reconstrucția acestui drum va facilita accesul și interconexiunea între obiectivele turistice din zonă, contribuind la creșterea siguranței circulației atât pentru transportul rutier, cât și pentru pietoni. În următoarele zile, aici vor fi executate lucrările de marcaj rutier.
Menționăm că construcția acestui drum face parte din proiectul „Valorificarea potenţialului turistic al regiunii de centru a Republicii Moldova” și are ca obiectiv principal îmbunătățirea accesului către un șir de obiective turistice importante din zonă, precum Scena – amfiteatru, Muzeul de Istorie și Etnografie, Parcul „Aleea Clasicilor” și altele. Lucrările pentru acest obiectiv au început în luna iunie a anului 2022, iar finalizarea lor este preconizată pentru luna iulie anul curent.
”Proiectul „Valorificarea potenţialului turistic al regiunii de centru a Republicii Moldova” reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii turistice din regiune și în promovarea atracțiilor turistice existente”, au mai scris reprezentanții ADR Centru.
Acest proiect este finanțat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL). Valoarea totală a contractului de antrepriză pentru aceste lucrări se ridică la suma de 20 833 378,82 lei, iar beneficiarul proiectului a cofinanțat 25% din costul investiției.
Pe 8 iunie, anul curent, a fost pronunțată sentința Judecătoriei Ungheni, pe o cauză penală remisă în instanța de judecată de către procurori.
Potrivit sentinței vizate, un bărbat de 37 de ani, a fost recunoscut vinovat pentru comiterea infracțiunii de viol, săvârșit cu bună știință în privința unei persoane care nu a atins vârsta de 14 ani, cât și infracțiunii de acțiuni violente cu caracter sexual, săvârșite în privința unei persoane care nu a atins vârsta de 14 ani ( art. 171 alin.(3) lit.b) și art. 172 alin.(3) lit.a) din Codul penal), fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 14 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Instanța a mai dispus încasarea din contul inculpatului a sumei de 6082 lei, pentru compensarea cheltuielilor avansate de stat pentru efectuarea expertizelor judiciare.
Procurorii au înaintat acuzarea pentru faptul că, în vara anului 2016, pe parcursul lunilor iunie-august, inculpatul, având intenția satisfacerii poftei sexuale, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, aflându-se la domiciliul părinților săi din centrul țării, profitând de situația că la momentul respectiv, la domiciliu nu se afla nimeni, cunoscând cu certitudine despre faptul că rudele sale (două fete minore), nu au atins vârsta de 14 ani, contrar voinței acestora, intenționat, prin constrângerea psihică și fizică manifestată prin amenințări cu moartea și bruscări, pe parcursul perioadei sus menționate, a întreținut cu ele mai multe rapoarte și acte sexuale.
Potrivit informațiilor inculpatul a pledat nevinovat. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
În copilăria mea și, sunt sigură, că și a multor altora, curcubeul reprezenta un fenomen absolut impresionant. Doamne, ce bucurie mai aveam când apărea pe cer după o ploaie de vară cu soare. Cunoșteam pe de rost cele șapte culori și consecutivitatea lor.
Ori de câte ori aveam posibilitatea, desenam cu o satisfacție nemărginită curcubeul, căci el reprezenta, de fapt, copilăria – colorată, frumoasă, veselă.
Și cum mai visam să ajung vreodată să ating măcar marginea curcubeului.
Au trecut anii. Curcubeul continuă să apară pe cer și să ne bucure. Din păcate, nu-i bucură pe toți. Unii, de la un timp, văd în orice curcubeu simbolul LGBT, adică al persoanelor ce se declară de o altă orientare sexuală.
Acum câteva luni, eram la o grădiniță de prin părțile Ungheniului. În sala de festivități, pe fundal, era desenat un curcubeu mare. I-am zis atunci colegei mele, mai în glumă, mai în serios, că o minte bolnavă ar putea vedea în acest desen – ce credeți? – un atentat la… moralitatea noastră, la familia tradițională, cum le place unor politicieni să zică.
Personal, nu mă deranjează în nici un fel orientarea sexuală a cuiva. Să fie sănătoși și să-și trăiască viața fiecare așa cum simte și cum și-o dorește.
Am multe alte lucruri de făcut, mult mai interesante, importante și frumoase, decât să mă uit prin gaura cheii în dormitorul cuiva. Mi se pare că doar unele persoane frustrate și lipsite ele însele de moralitate încearcă să ne țină nouă morală, să lupte, cică, pentru familia tradițională. Alo, familia tradițională se risipește nu din cauza LGBT, ci din multe alte motive. Spre exemplu, pentru că, de la o vreme, ne lipsește educația creștină, pentru că nu acordăm atenția cuvenită educației sexuale, pentru că tinerii noștri nu învață să se respecte reciproc, să fie mai toleranți. Pentru că soții divorțează, fiind unul de altul la depărtare. Adică, unul în Italia, spre exemplu, iar altul acasă ori în Franța. Sau din cauza sărăciei și tot așa mai departe.
Trebuie să fim realiști și sinceri. Și să nu uităm că suntem deja în secolul al XXI-lea. Nu mai putem folosi metodele secolului al XIX-lea, făcând din tot și toate sperietori.
De ce am pornit această discuție? Chiar recent, o școală din Strășeni a atârnat pe fundal, la sărbătoarea ultimului sunet, o panglică imensă reprezentând un curcubeu spectaculos. Unii însă – politicieni „vigilenți” – au văzut în această panglică nu știu ce simbol. Și hai cu sabia înainte, să hăcuiască tot ce le-a stat în cale. Nu au mai contat explicațiile directorului, nu au mai contat părerile oamenilor. Ce mai isterie au pornit, de ți se făcea părul măciucă. Au crezut, mititeii, că își vor ridica astfel ratingul. De unde? S-au făcut, pur și simplu, de rușine.
Eu cred că e timpul să ne maturizăm, să lăsăm culorile în pace, inclusiv curcubeul. De la un timp, de fapt durează de ani buni, nu mai știi ce să pui pe tine. Iei un fular galben, imediat ești etichetat că promovezi un partid, te îmbraci în roșu – e și mai rău, iarăși ești arătat cu degetul. Albastrul iarăși e culoarea aleasă de nu știu ce formațiune politică. Ajungem deja la paranoia. Nu mai ai voie să te fotografiezi într-un lan cu rapiță, căci galbenul predomină și… știți voi ce se întâmplă. Nu mai ai voie să folosești curcubeul în amenajări de săli festive, să-l desenezi căci… știți voi ce se întâmplă.
Oare ce-ar fi dacă fiecare și-ar căuta de treabă, s-ar concentra asupra unor lucruri cu adevărat importante și ar încerca să pună umărul la dezvoltarea și prosperarea comunității în care trăiește.
La finele lunii mai, în orașul Cornești a fost dezvelită o piatră comemorativă, dedicată doctorului Boris Balan, „pentru o viață dedicată sănătății oamenilor”.
Inițiativa a aparținut unui grup de colegi, prieteni și foști pacienți ai doctorului.
Zeci de corneșteni s-au adunat pe aleea din curtea fostului spital raional din orașul Cornești, unde Boris Balan a muncit din 1978 până prin anii 2010. În acea perioadă, dar și mai târziu, nu a existat locuitor din orașul Cornești, din zona Culei și chiar din Ungheni, precum și din multe alte localități, care să nu fi auzit de Boris Balan. Zile întregi, 24 din 24 de ore, dânsul era la spital, alături de micii săi pacienți. Ușa locuinței sale era deschisă mereu pentru cei ce aveau nevoie de ajutor. A ajutat chiar și atunci când se afla în stare gravă pe patul de spital.
A salvat mii de vieți. Uneori, și atunci când nimeni nu mai credea în vreo minune.
Nu întâmplător, mulți dintre cei prezenți la eveniment, au povestit cu lacrimi în ochi istoriile lor de viață sau ale copiilor lor, salvați de doctorul Boris Balan.
Primara orașului Cornești, Vera Buga, a amintit asistenței că, acum doi ani, în semn de recunoștință, o stradă din localitate a fost numită Boris Balan. Iată că acum, prin contribuția unui grup de oameni frumoși, a fost instalată și o piatră comemorativă, care ar putea constitui și un prim-pas pentru transformarea aleii respective într-o alee a Recunoștinței.
Potrivit profesoarei Antonina Negară, la Gimnaziul „Dimitrie Cantemir” din orașul Cornești a fost creată și o galerie a personalităților corneștene, printre care se regăsește și Boris Balan.
La evenimentul de dezvelire a pietrei comemorative au fost prezenți soția doctorului, Zinaida Balan, și feciorul său Vladimir, stabiliți cu traiul la Chișinău.
Pe 24 mai 2023, doctorul Boris Balan ar fi împlinit 69 de ani. Cu aproape trei ani în urmă a fost răpus de Covid. Dânsul însă va trăi veșnic în memoria celor care l-au cunoscut și l-au apreciat.
Spectacolul – document „Dosarele Siberiei” a fost jucat și pe scena Palatului de Cultură din Ungheni, pe data de 7 iunie. Astfel, publicul unghenean a avut oportunitatea inedită de a fi spectatorii unui spectacol de excepție, în regia lui Petru Hadîrcă.
„Dosarele Siberiei” este un spectacol comemorare despre tentativele de exterminare a românilor din spațiul pruto-nistrean în perioada ocupației sovietice a Basarabiei (1940, 1944 – 1991) prin foamete organizată și deportări sistematice.
Sala Palatului de Cultură a fost plină de spectatori, care au venit într-un număr surprinzător de mare. Preț de mai bine de două ore, spectatorii au fost prinși într-un amalgam de emoții cutremurătoare, au audiat mărturii ale românilor basarabeni persecutați, masacrați și exterminați de regimul comunist prin foamete organizată, prin deportări în masă în Siberia de gheață și încarcerați în Gulag.
„Mulțumim tuturor celor care s-au implicat și au făcut tot posibilul ca să venim cu acest spectacol, să împărtășim niște emoții și, credeți-mă, ceea ce au făcut acești bravi actori, este de a reda, cuvânt cu cuvânt, ceea ce au descris înaintașii noștri, care au fost duși în vagoane de vite în Gulag, în Siberia de gheață și s-au întors cu demnitate acasă. Aceste emoții sunt niște lumânări aprinse în amintirea celor care au suportat toate nedreptățile regimului sovietic”, a menționat regizorul Petru Hadîrcă.
„Acesta a fost cel mai frumos spectacol de când există acest Palat de Cultură. Chiar m-au copleșit emoțiile în timpul spectacolului…”, a răsunat de pe scenă și mesajul lui Dionisie Ternovschi, viceprimarul de Ungheni.
Efectele sonore, decorul, dar și prestația talentaților actori de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” au amplificat emoțiile și stările emoționale ale spectatorilor.
„Mi-a plăcut felul în care actorii au transmis emoțiile și au relatat, prin prestația lor scenică, aspectele vieții din trecutul dureros al Basarabiei. De asemenea, decorul și efectele sonore au intensificat stările spectatorilor, am putut empatiza cu aceștia, iar cel mai important e că au adus lacrimi în ochii tinerilor din ziua de azi. Personal, am simțit durere, nu mi-au plăcut nedreptățile prin care au trecut femeile în timpul regimului sovietic”, ne-a spus o adolescentă, Ionela – Mirela Iutiș, imediat după spectacol.
„Știți, eu am citit „Tema pentru acasă”, scrisă de Nicolae Dabija și mi-am amintit de multe momente citite în operă și cele care au fost jucate în scenă. Emoțiile, trăirile se contopesc în ambele cazuri. Sunt foarte impresionată, foarte frumos! Mulțumesc Guvernului că ne-a oferit posibilitatea, celor de vârsta a treia, de a veni și vedea această piesă, la noi în oraș”, ne-a spus și Ludmila Mogîldea, o femeie pensionară prezentă la spectacol.
Turneul are loc în cadrul proiectului susținut de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, autoritățile publice locale și Ambasada SUA în Republica Moldova.
La 1 iunie, țara noastră a devenit centrul Europei, fiind gazda Summitului Comunității Politice Europene. Evenimentul istoric omniprezent în discuțiile publice a adus comunitățile societății noastre mai aproape de valorile europene. Copii, tineri, adulți și vârstnici din toată țara au înțeles că parcursul european al țării noastre este un efort colectiv, al tuturor. Iată de ce, în perioada summitului, mai mulți tineri dornici de a se familiariza cu valorile europene s-au reunit la Eurocluburile și Centrele de Informare dezvoltate de Uniunea Europeană.
Asemenea activități s-au desfășurat la Ungheni, dar și în toate cele 14 eurocluburi și 16 centre de informare din municipiile și centrele raionale.
La Euroclub Ungheni au fost organizate flashmob-uri, filme dedicate și curse de ciclism
Summitul EPC a fost ocazia potrivită de a privi înainte cu încredere și speranță și pentru tânăra generație de la Ungheni. Aici tinerii au promovat valorile europene prin intermediul unor proiecte și inițiative inovatoare – de la un flashmob la școală, o seară de film și chiar curse de ciclism.
„Noi am vrut să transmitem cetățenilor din țările UE că Moldova merită și ea să fie o țară europeană și că suntem niște oameni foarte de treabă.”, a spus Robert Corob, membru Euroclub Ungheni.
„Am educat mai multe generații de tineri care până în ziua de astăzi promovează valorile europene în țările în care își desfășoară activitatea sau studiile. Mereu am încurajat elevii și le-am spus că Europa trebuie adusă la noi acasă.”, a menționat și Olga Budac, coordonatoare Euroclub.
Eurocluburile și Centrele de Informare ale Uniunii Europene reprezintă o rețea extinsă de multiplicatori ai informațiilor despre aportul Uniunii Europene la dezvoltarea Republicii Moldova, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, rezultatele tangibile ale suportului continuu oferit de UE și oportunitățile care pot fi accesate de către membrii comunităților în care funcționează acestea.
NOTĂ: Republica Moldova a fost gazda Summitului Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat la 1 iunie 2023, reunind, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Summitul a avut loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri distanță de Chișinău. Comunitatea Politică Europeană este un for guvernamental paneuropean înființat anul trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, servind drept platformă care întrunește liderii europeni cu scopul a discuta și a identifica soluții pentru cele mai urgente probleme ale Europei, precum securitatea, stabilitatea și reziliența energetică.
O șezătoare printre cărți a fost organizată în ziua de Ispas la Biblioteca Publică Raională ”Grigore Vieru” din Călărași. Iar participanții, persoane de toate vârstele, și-au propus astfel să păstreze și să valorifice meșteșugurile deprinse din moși-strămoși.
Sala de lectură a Bibliotecii Publice Raionale ”Grigore Vieru” din Călărași a devenit neîncăpătoare, adunând laolaltă iubitorii de tradiții. Îmbrăcate în port popular, bibliotecarele, alături de membrii Cluburilor ”Vârsta de Aur” și ”Enigma”, dar și de elevi, copii și membri ai ansamblurilor folclorice, au făcut ca evenimentul să se transforme într-o veritabilă șezătoare.
Spațiul a fost amenajat cu prosoape și covoare vechi, cu obiecte de muzeu, lucrări de artizanat, iar preț de câteva ore cu toții au lucrat, au cântat, au spus glume, au dansat și au pus în scenă mai multe obiceiuri strămoșești.
Bibliotecara Efimia Apostol, a fost cea care a pus la cale evenimentul și s-a îngijit ca totul să iasă impecabil. Dânsa a testat și rolul de moderator, dar și pe cel de interpretă de muzică populară. ”Cred că prin acest eveniment am reușit să-l facem pe fiecare să-și amintească de șezătorile de pe vremuri, sau să afle ce presupuneau acestea. Ne-am propus să legăm astfel generațiile între ele, să creăm punți, astfel încât să nu lăsăm să fie date uitării cele mai frumoase obiceiuri ale neamului”, a declarat bibliotecara.
Expoziția „Pâinea rituală de sărbătoare” a trezit un interes aparte în special pentru cei mai tineri participanți. Iar cele mai emoționante momente ale întâlnirii a fost obiceiul de încreștinare a nou-născutului, care le-a avut în rol de ursitoare pe membrele Ansamblului folcloric ”Codrencele” de la Peticeni. Totodată, petrecerea unui tânăr la armată a fost un episod plin de suspans, iar tinerii prezenți în sală au ascultat, poate pentru întâia dată, mai ulte melodii de cătănie demul uitate.
Ansamblul de dans ”Codrenii (seniori)” de la Călărași au încins atosfera de sărbătoare cu două dansuri populare. În timp ce câțiva elevi de la Gimnaziul ”Constantin Ețco” de la Horodiște au făcut joc de rol și au distrat audiența.
Bibliotecarele au promis că astfel de șezători vor fi organizate periodic în instituție pentru a valorifica patrimoniul cultural și a pune în valoare valorile lăsate moștenire de înaintași.
Șezătoarea intitulată „Obiceiurile și tradițiile de sărbători la moldoveni” a fost organizată în cadrul proiectului „Prevenirea violenței și asistență incluzivă pentru femeile în etate din Moldova”, implementat de către HelpAge International din Moldova, în colaborare cu Asociația Obștească ”Epitrop” din orașul Călărași.
Ieri, 7 iunie, la Săseni a sosit Ludobusul Misiunii Sociale „Diaconia” împreună cu proiectul ”Biblioteca interactivă pe patru roți”.
Astfel, zeci de copii, beneficiari ai Centrului Comunitar din Săseni, au avut parte de o zi cu surprize. Voluntarii Misiunii Sociale „Diaconia” le-au organizat jocuri în aer liber, ateliere de creaţie şi activităţi educative nonformulare. Alături de ei, cei mici s-au distrat şi au şi învăţat regulile de securitate electrică pentru a-şi petrece vara în siguranţă.
Menționăm că proiectul ”Biblioteca interactivă pe patru roți” este realizat de către Misiunea Socială ”Diaconia” în colaborare cu reprezentaţii Premier Energy.
„Acest proiect este unul inedit pentru că nu are loc în clasă, dar totul are loc prin joc, copiii nici nu-şi dau seama că în acest mod învaţă o regulă de securitate. Să nu se urce pe pilonii de electricitate, să nu atingă un cablu electric” a spus, pentru TVR Moldova, Veronica Moraru, reprezentant Premier Energy.
Prin proiectul respectiv, organizatorii îşi propun să prevină cazurile de electrocutare.
Menționăm că în această vară, voluntarii vor ajunge în peste 15 localităţi.
Proiectul Ludobus este destinat copiilor care au un acces limitat la jocuri și activități extrașcolare.
Școala Profesională din Ungheni a fost gazda Târgului locurilor de muncă, organizat în cadrul Programului național Capitala Tineretului 2023.
Potrivit Elenei Burlacu, organizatoarea evenimentului, membră a Asociației Obștești „Centrul de dezvoltare profesională”, scopul evenimentului a fost de a oferi tinerilor posibilitatea să comunice direct cu angajatorul, în vederea orientării profesionale. „La Târgul locurilor de muncă au fost invitate instituțiile de învățământ, inclusiv a fost făcut public acest eveniment pentru ca toți doritorii, care sunt în căutarea unui post de muncă, să vină și să discute cu angajatorii. Ne bucură faptul că, angajatorii prezenți fac parte din diverse domenii de activitate, iar ceea ce mă încântă cel mai mult e faptul că tinerii manifestă curiozitate. Sper că le va stârni interes meseriile prezentate și îi va motiva să-și continue studiile și în alte domenii”, menționează Elena Burlacu, care este și profesoară de limba și literatura română la Școala Profesională.
Timp de trei ore, tinerii au avut posibilitatea să discute pe îndelete cu fiecare angajator în parte, au aflat nu doar despre ofertele de muncă, ci și despre posibilitatea de continuare a studiilor într-un anumit domeniu.
„Ne-am propus ca să orientăm potențialii candidați către Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept și Facultatea Securitate Civilă și Ordine Publică, în calitate de studenți. Al doilea scop este de a suplini funcțiile vacante în cadrul Inspectoratului de Poliție, 17 la număr, desigur cu întrunirea condițiilor necesare”, ne spune Oleg Baroncea, șef Serviciu Patrulare Secția Securitate Publică, din cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni.
Totodată, cei prezenți au putut să se familiarizeze cu tehnica și echipamentul din dotare al Direcției Regionale Vest a Poliției de Frontieră, a Inspectoratului de Poliție, dar și al Direcției Situații Excepționale.
„Am realizat un tur pe la toți angajatorii și pot spune că am avut parte de o experiență interesantă. Am aflat multe lucruri utile despre diferite meserii, unele dintre ele chiar mi-au dat de gândit pentru alegerea viitoarei profesii. Toate profesiile prezentate astăzi sunt atractive, totuși, o meserie interesantă este cea desfășurată de către reprezentanții Poliției de Frontieră, mai ales că am persoane cunoscute care activează în acest domeniu. Iau în calcul posibilitatea de a-mi continua studiile în acest domeniu”, a menționat Lilia Bejan, anul I la Școala Profesională.
„Mi-a plăcut această experiență, deoarece am aflat lucruri noi despre diferite profesii, dar și oportunitățile pe care le poți avea activând într-un domeniu. Sunt foarte mulți elevi care finalizează studiile și se gândesc la viitoarea profesie. Consider că ziua de astăzi ne-a oferit posibilitatea de a afla noi căi de dezvoltare personală și profesională totodată. Personal, mi-a atras atenția Fondul pentru Tineri, mai ales că am aflat de la membrii acestui fond, despre anumite activități care mă pasionează și anume voluntariatul, dar și lucrul cu tinerii”, a spus și Victoria Echim, elevă la liceul „Ion Creangă”.
La târg le-am întâlnit și pe membrele Fondului pentru Tineri, Adriana Cernei și Mădălina Vladei, care au venit să propună tinerilor, cu vârsta cuprinsă între 15 – 18 ani, să se implice activ în grupul de voluntari. „Vrem să arătăm tuturor că avem activități interesante în care se pot implica și ei”, spune voluntarele.
Și reprezentanții Direcției Ocuparea Forței de Muncă Ungheni au venit la Tîrgul locurilor de muncă. Cei prezenți au fost informați de către specialiști despre serviciile și măsurile active de ocupare a forței de muncă. Desigur că, au prezentat și cele mai recente oferte de muncă declarate de către agenții economici.
Tinerii din Ungheni au deja un spațiu al lor, special amenajat, unde vor putea veni să discute, să învețe lucruri noi, să ia cunoștință de oportunitățile pentru ei. Acesta este amplasat în incinta Palatului de Cultură, iar pe 24 mai, într-un număr destul de mare, tinerii s-au adunat la inaugurarea oficială.
„A fost dat start hub-ul antreprenorial pentru tineri, unde tinerii din municipiu, dar și din raion, vor avea parte de activități de dezvoltare personală, de orientare profesională și, nu în ultimul rând, de networking și de cunoaștere de sine. Acest proiect este foarte binevenit aici, la Ungheni, deoarece pe lângă faptul că suntem Capitala Tineretului, ținem foarte mult la tineri și ne bucură foarte mult faptul că, am fost aleși ca localitate în care să deschidem un Hub al tinerilor”, a menționat Marina Zamă, specialist cultură și tineret Primăria Ungheni.
Spațiul amenajat într-o perioadă destul de scurtă, de numai trei luni, are două săli spațioase. Capacitatea hub-ului este în jur de 30 de persoane, unde tinerii se vor putea întâlni și avea diferite activități de recreere. În cealaltă sală, cea de networking, tinerii vor participa la activități de dezvoltare personală, diverse mese rotunde, dar și paneluri de discuție.
„Scopul creării acestui hub este de a crea un spațiu prietenos pentru tineri. Veți avea ocazia să creșteți, să obțineți cunoștințe în atreprenoriat, ghidare în carieră. S-a făcut o muncă colosală într-o perioadă foarte scurtă, ca tinerii să se poată bucura de acest spațiu. Sper ca toate drumurile să ducă spre Idea Hub”, a menționat Svetlana Jalbu, coordonatoare de proiect și reprezentanta Centrului de de Instruiri și Resurse „Pro Bono”.
O parte din tinerii prezenți la inaugurare au participat la școala de primăvară, fiind inițiați în acest domeniu. „Luând în considerarea faptul că eu am fost și participantă la trainingul de instruire referitor la hub-uri. Eu știu că aici o să fie genial, iar tinerii vor avea posibilitatea să se dezvolte, să creeze și să descopere singuri propriile lor talente și abilitățile pe care le posedă”, spune și Anastasia Perdeleanu, elevă la liceul „Vasile Alecsandri”
„Cred că este o idee foarte bună, mai ales că am început mai în serios să mă gândesc la viitoare carieră și consider că este o oportunitate foarte de bună de a mă ajuta să mă orientez mai bine în domeniul în care mi-aș dori să activez în viitor”, a adăugat și Siuzanna Bucica, elevă la liceul „Mihai Eminescu”.
În jur de 20 de elevi de la Liceul „Ion Creangă” au venit în mod organizat, împreună cu profesoara lor, să facă un tur al hub-ului. „În ultima perioadă se realizează multe lucruri frumoase pentru tineri, iar acest lucru nu poate decât să bucure. Consider că acest spațiu este foarte binevenit pentru tineri, mai ales că majoritatea sunt indeciși, iar aici vor putea să fie ghidați și să înțeleagă singuri ceea ce doresc să facă, cu ce să se ocupe”, spune profesoara Margareta Balica.
Alexandru Ambros, primarul municipiului Ungheni a ținut să menționeze faptul că nu întâmplător „Idea Hub” a fost amplasat în incinta Palatului de Cultură, datorită faptului că acesta este locul unde tinerii se întâlnesc frecvent. „Anul acesta am fost desemnați Capitala Tineretului și nu întâmplător. Avem foarte mulți tineri și ne bucură rezultatele lor. Atunci când a venit ideea de a crea acest hub antreprenorial la Ungheni au fost mai multe propuneri. În urma mai multor discuții, s-a ajuns la ideea că, cea mai bună locație ar fi la Palatul de Cultură, mai ales că aici este punctul de convergență al tuturor tinerilor. Spre regret, zona adiacentă nu este foarte amenajată, însă până în septembrie, terenul din jurul Palatului de Cultură va fi reabilitat,”promite primarul de Ungheni.
Amenajarea și dotarea „Idea Hub” a fost posibilă grație proiectului „Hub-uri antreprenoriale pentru pace”, implementat de UNICEF Moldova și UK Aid, în parteneriat cu Centrul de Instruiri și Resurse „Pro Bono”.
În Republica Moldova va fi marcată Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer. Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a aprobat ieri, 7 iunie, raportul pentru inițiativa legislativă prin care se propune completarea Hotărârii Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă, transmite moldpres.md.
Proiectul de hotărâre aparține deputaților Gheorghe Ichim, Oleg Canațui și Iurie Păsat din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Astfel, se propune ca Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer să fie marcată anual, în prima duminică a lunii iunie. Potrivit autorilor, inițiativa are scopul de a majora gradul de conștientizare a provocărilor cu care se confruntă persoanele ce au suferit de această maladie.
Propunerea de instituire a Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer va fi examinată în plenul Parlamentului.
Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea beneficia de finanțări accesibile pentru implementarea proiectelor investiționale în cadrul Programului „373”, aprobat de Executiv.
Programul prevede acordarea creditelor investiționale de către bănci, cu compensarea parțială a ratei dobânzii de către stat și garantarea, după caz, a creditelor cu garanții financiare. Astfel, rata dobânzii la creditele în valută străină este de 3%, iar în lei – de 7%. Pentru creditele cu maturitatea de până la 7 ani, perioada maximă de grație este de 3 ani. Diferența ratei dobânzii va fi acoperită prin intermediul Instituției Publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
Finanțarea pentru activitățile prevăzute în cadrul Programului de stimulare a investițiilor inovaționale „373” se va realiza prin intermediul Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM). Aceasta se va face în limitele bugetului de stat alocat pentru anul respectiv și prin asistența financiară externă.
„Prioritatea noastră este să creștem economia. În acest sens, sectorul IMM este unul vital, iar programul „373” este un ajutor substanțial pentru mediul de afaceri să se dezvolte și să creeze locuri noi de muncă”, a menționat viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministrul dezvoltării economice și digitalizării.
Proiectul prevede posibilitatea acordării unei garanții din Fondul de Garantare a Creditelor, dar care nu va depăși 40% din valoarea creditului solicitat. Resursele financiare disponibile pentru implementarea Programului „373” constituie suma de 255,7 milioane de lei.
Un medic obstetrician ginecolog de la Secția Maternitate a Spitalului Raional Ungheni a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor și metodelor de acordare a asistenţei medicale (art. 213 lit. a) din Codul penal). Sentința a fost pronunțată pe 6 iunie 2023, se arată într-un comunicat al Procuraturii Ungheni.
Însă executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probă de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita profesia de medic pe un termen de 3 ani. Instanța a mai dispus încasarea din contul persoanei inculpate în scopul reparării prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiune, precum și a compensării cheltuielilor judiciare în sumă totală de 64 mii 414 lei.
Procurorii au înaintat învinuirea pe faptul că, la 18 martie 2020 inculpatul, activând în calitate de medic obstetrician ginecolog din secția maternitate a Spitalului Raional Ungheni, aflându-se în sala de naștere în procesul primirii nașterii unei gravide, sfidând prevederile legale care reglementează activitatea medicilor, contrar Standardelor și Protocoalelor clinice aprobate de Ministerul Sănătății, eronat a luat decizia de soluționare a nașterii prin aplicarea ventuzei, fiind efectuate câteva tracțiuni în acest sens, fapt ce s-a soldat cu traumarea căilor de naștere și ale fătului, ulterior complicată cu hemoragia din perioada postnatală și șoc hemoragic grav, iar la 19 martie 2020, drept consecință a acțiunilor neglijente ale medicului respectiv, pentru a fi salvată viața, pacienta a fost supusă unei intervenții chirurgicale în cadrul căreia i-a fost înlăturat uterul și colul uterin, fapt ce a determinat pierderea capacității de reproducere a victimei.
Potrivit raportului de expertiză judiciară, asemenea consecințe se califică ca vătămări corporale grave pentru viață. Inculpatul a pledat nevinovat.
În privința inculpatului, instanța de judecată a aplicat măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara, până la intrarea sentinței de condamnare în vigoare.
Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 7 iunie, prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către S.A. „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public. Astfel, consumatorii casnici urmează să achite 16,73 de lei (fără TVA), sau 18,06 (cu TVA), pentru un metru cub de gaze naturale, un tarif mai mic decât cel solicitat de Moldovagaz, scrie ZdG.md.
Noul tarif va fi aplicat de la data publicării hotărârii ANRE în Monitorul Oficial, adică din 9 iunie.
Potrivit deciziei, „ANRE a constatat existența unor factori obiectivi ce condiționează revizuirea prețului, prioritară fiind reducerea costului mediu anual de procurare a gazului”.
Relglementarea prețurilor vine în urma cererii inițiate de „Moldovagaz”, carea a anunțat luni, 5 iunie, că a înaintat ANRE-ului o cerere privind micșorare tarifului mediu pentru furnizarea gazelor naturale consumatorilor finali la prețuri reglementate pentru anul 2023. Astfel, conform primului proiect al prețurilor reglementate expediat ANRE, tariful mediu la gazele naturale furnizate se propunea să fie diminuat până la 16 492 de lei pentru o mie de metri cubi (fără TVA), sau cu 36,8% mai puțin, ceea ce însemna un tarif pentru consumatorii finali de 18,45 de lei – 19,93 de lei, cu TVA.
În următoarea zi, la 6 iunie, Moldovagaz a expediat un alt proiect, cu „prețul mediu de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii cu devieri financiare în anul 2023” de 16 688 de lei pentru o mie de metri cubi de gaze (fără TVA).
Menționăm că în prezent, consumatorii casnici achită un tarif de 29 de lei și 26 de bani pentru un metru cub de gaze.
Cetățenii moldoveni stabiliți în Grecia, în câteva săptămâni, își vor putea converti permisele de conducere, a declarat pentru Radio Moldova, Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Elenă, Andrei Popov.
Potrivit oficialului, un acord în acest sens a fost negociat între autoritățile de la Chișinău și cele de la Atena.
„Am finalizat negocierile cu privire la Acordul de recunoaștere reciprocă. Cetățenii moldoveni care locuiesc în Grecia, nu este vorba despre turiști, pentru ei permisul este valabil trei luni de zile, dar cei care sunt stabiliți aici nu vor mai trebui să dea examene teoretice și practice, permisul acestora va fi convertit în cel grecesc”, a menționat Andrei Popov.
Precizăm că Republica Moldova are încheiate trei acorduri de recunoaștere și conversiune a permiselor de conducere – cu Italia, Turcia și Lituania.
De asemenea, anterior a fost semnată o Declarație de intenție cu Ministerul Federal al Infrastructurii Digitale și Transport al Germaniei cu privire la procedura de conversiune a permiselor de conducere.
Permisele de conducere eliberate de autoritățile Republicii Moldova sunt recunoscute în baza prevederilor Convenției de la Viena asupra circulației rutiere din 1968 într-un șir de state, atât din Uniunea Europeană cât și din afara spațiului comunitar.
Comunitățile din zona de graniță vor beneficia de circa 85 de milioane de euro prin Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova . Progamul a fost lansat pe 17 mai, la Iași, iar la conferință au participat și Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, împreună cu Veronica Sirețeanu, ministrul finanțelor publice din Republica Moldova.
Programul Interreg NEXT are un buget total de 85.878.268 de euro, din care 77.290.439 de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 8.587.829 de euro este contribuția națională și va fi pentru perioada 2021-2027.
Vor putea primi finanțare proiecte care aduc beneficii comunităților de la frontieră, din județele Iași, Galați, Vaslui, Botoșani (România) și de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.
Domeniile vizate de acest program sunt: sănătatea, educația, turismul și cultura, schimbările climatice, buna guvernanță și managementul frontierei. Astfel, vor putea fi dotate cu echipamente și modernizate unități medicale și instituții de învățământ, vor fi reabilitate obiective turistice și se vor putea realiza proiecte în parteneriat pentru îmbunătățirea managementului frontierei. De asemenea, personalul din aceste domenii va putea beneficia de pregătire și instruiri comune, de schimb de bune practici, iar pentru populația din zonă vor fi organizate campanii de informare și conștientizare pentru prevenirea și reacția în caz de dezastre.
”Fie că vorbim de drumuri reabilitate, de modernizarea școlilor, de dotarea unităților medicale, fiecare investiție este făcută în folosul oamenilor din zonă”, a precizat ministrul Cseke Attila.
Pentru a putea primi finanțare, un proiect trebuie să aibă cel puțin un partener din fiecare stat participant, detaliile privind condițiile de accesare a fondurilor urmând a fi publicate pe website-ul programului, www.ro-md.net.
La evenimentul de lansare au fost prezenți și reprezentanți ai Comisiei Europene, ai autorităților publice centrale și locale din România și Republica Moldova, precum și ai altor organisme interesate de accesarea fondurilor disponibile prin intermediul acestui program.
