Expresul – Pagina 211 – Știri din Ungheni și Călărași

De un an de zile Judecătoria Ungheni a devenit mai accesibilă și mai confortabilă pentru public

Judecătoriile model-pilot Bălți și Ungheni au împărtășit experiența lor de transformare în instanțe accesibile și confortabile pentru vizitatori, care comunică cu justițiabilii și comunitatea, modernizează procesele prin crearea serviciilor online și au standarde înalte de calitate și performanță la Forumul național privind implementarea conceptului de instanță model – colaborare, învățare și adaptare. Acest forum a fost organizat de Proiectul USAID Moldova „Instanțe Judecătorești Model” cu scopul de a promova, la nivel național, reformele aplicate timp de un an de cele două judecătorii pilot, reforme care au adus beneficii atât justițiabililor, cât și judecătoriilor.

La eveniment au participat reprezentanți din toate judecătoriile, curțile de apel, din cadrul Curții Supreme de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției.

Șeful Misiunii USAID în Moldova, Scott Hocklander, a declarat că „încrederea în justiție începe acolo unde cetățenii interacționează cu instanțele”.

„În urmă cu un an, ne-am angajat să testăm conceptul de instanță model în două judecătorii – Bălți și Ungheni. Astăzi, auzim despre rezultatele acestor judecătorii pilot care lucrează din greu pentru a obține statutul de instanță model. O instanță model este un exemplu de oferire a serviciilor îmbunătățite comunității. Scopul principal al acestui proiect este de a folosi aceste judecătorii pentru a stabili standarde de excelență și de a inspira alte instanțe din Moldova”, a spus șeful Misiunii USAID.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a menționat că „transparentizarea instanțelor, digitalizarea serviciilor, stabilirea unei conexiuni între instanțe și justițiabili, precum și asigurarea unei justiții echitabile sunt postulate centrale ale unui stat de drept”.

„Cetățenii Republicii Moldova merită să aibă o justiție corectă. Este îmbucurător că acest proiect a prins contur și deja sunt unele progrese. La Bălți am fost personal și am văzut schimbările, la Ungheni urmează să ajung. A crescut numărul de dosare soluționate, dar și s-a micșorat durata medie de examinare a acestora. Este foarte importantă și educația juridică a cetățenilor, și apropierea instanțelor de justițiabili prin comunicare, crearea ghidurilor, paginilor Facebook pentru a informa cetățenii”, a declarat ministrul.

„Acum un an, când am lansat Proiectul Instanțe Judecătorești Model, ne-am propus să ajutăm instanțele judecătorești pilot să aplice cele mai bune practici și standarde internaționale pentru a deveni mai accesibile, transparente și prietenoase pentru justițiabili. Prin exemplul Judecătoriei Bălți și al Judecătoriei Ungheni, ne dorim să inspirăm și alte instanțe judecătorești să implementeze bunele practici în domeniul managementului calității, performanței, comunicării, automatizării, astfel încât justițiabilii să beneficieze de servicii de cea mai înaltă calitate, oferite de instanțele judecătorești”, a completat directoarea Proiectului „Instanțe Judecătorești Model”, Natalia Vîlcu.

„Ne bucurăm să vedem instanțe care aplică reforme unice în țară, acestea contribuie la îmbunătățirea actului justiției și a experienței pe care o au justițiabilii în instanță, începând cu deschiderea față de justițiabili și încheind cu optimizarea organizării muncii și o performanță mai bună. Ne dorim să replicăm acțiunile care au adus rezultate bune în toate instanțele din țară, astfel încât justițiabilii, dar și populația să apeleze cu încredere la sistemul judecătoresc”, a declarat președintele interimar al Consiliul Superior al Magistraturii, Dorel Musteață.

Președintele Judecătoriei Bălți, Ion Pâcaleu, a declarat că „acum un an nici nu-mi puteam imagina că vom efectua sondaje de satisfacție a justițiabililor și că aceștia vor fi, în măsură de 86-89%, satisfăcuți de experiența lor în judecătorie sau că ne vom bucura de o colaborare continuă cu mass-media, comunitatea locală și împreună vom îmbunătăți procedurile judecătorești și calitatea serviciilor”.

„Suntem instanța care dispune de plăți electronice, astfel încât justițiabilii economisesc timp pe drumuri la bancă; dispunem de spații de așteptarea confortabile și cu toate cele necesare justițiabililor, inclusiv zone pentru încărcarea telefoanelor și calculatoarelor și spații de joacă pentru copii; comunicăm activ cu publicul nostru prin intermediul rețelelor de socializare și avem unii dintre cei mai buni indicatori la capitolul dosare soluționate”, a completat el.

Președintele Judecătoriei Ungheni, Vasile Șchiopu, a menționată că „doar printr-o colaborare vastă cu populația, profesiile juridice și proiectele din domeniu, administrația locală, organizațiile neguvernamentale, dar și susținerea întreg colectivului instanței a fost posibilă schimbarea la față a judecătoriei Ungheni”.

„Noi am convocat în consilii consultative comunitatea locală și instituțiile cu care interacționăm ca să înțelegem cum putem îmbunătăți și simplifica procedurile noastre interne. Acum am trecut multe procese pe online și intenționăm să dezvoltăm și mai mult serviciile de la distanță, inclusiv ședințele de judecată prin videoconferință. Ne bucurăm de o colaborare bună cu media locală care are grijă să informeze populația cu privire la ultimele noutăți juridice. Organizăm evenimente de educație juridică pentru public, astfel încât sporim accesibilitatea serviciilor noastre. Am dezvoltat materiale de comunicare într-un limbaj accesibil, să fie utile tuturor justițiabililor”, a spus el.

Proiectul „Instanțe Judecătorești Model” este o inițiativă realizată cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Proiectul își propune să susțină judecătoriile în realizarea și menținerea statutului de instanță-model și să sporească eficiența, performanța și calitatea serviciilor instanțelor, astfel încât să crească și satisfacției vizitatorilor instanțelor.

În 2022, USAID marchează cea de-a 30-a aniversare a activității sale în Moldova. Construind un parteneriat de succes pe parcursul a trei decenii, USAID a oferit și continuă să ofere sprijin Republicii Moldova pentru a dezvolta și spori competitivitatea sectoarelor cheie ale economiei, a îmbunătăți standardele de viață ale cetățenilor, a promova principiile guvernării democratice și a consolida reziliența statului. Începând cu 1992, USAID a oferit cca 648 de milioane de dolari pentru implementarea a peste 120 de proiecte de asistență financiară și tehnică în următoarele domenii: Agricultură, Turism, Sectorul vitivinicol, Industrie ușoară, Democrație și guvernare responsabilă, Educație, Sectorul tehnologiei informației (IT), Justiție și anticorupție, Dezvoltare comunitară, Comerț și export, Sectorul energetic, Sănătate și Asistență COVID-19, etc.

Violența prin ochii copiilor – un atelier de pictură inițiat de EXPRESUL

Peste 20 de elevi ai Școlii de Arte Plastice „Raisa Cojocaru” din Ungheni au participat la un atelier de pictură, cu genericul „Violența prin ochii copiilor”, care a avut loc lpe 30 septembrie.

Dar, până a purcede la desenul propriu zis, elevii au fost implicați într-o discuție despre formele violenței și consecințele acesteia asupra dezvoltării copilului. Aceștia și-au expus părerile despre acest fenomen, au evidențiat formele violenței și au exemplificat actorii cheie la care poate apela în cazul în care sunt martorii acestui fenomen.

Activitatea a avut loc în cadrul campaniei de informare „Mamă, tată – iubește-mă! Protejează-mi copilăria!”, inițiată de Expresul.

„Prin desen, copiii își exprimă emoțiile pe care le-au trăit sau le-au observat în societate. Acești copii vor reda prin intermediul culorilor și formelor, care sunt consecințele violenței și consider că ei vor reuși prin desen să prezinte acest fenomen care, din păcate este foarte frecvent în societatea noastră”, a spus Cristina Dragomir, directoarea Școlii de Arte Plastice „Raisa Cojocaru”.

Astfel, Anastasia Caliga, una dintre dintre participante la atelier, spune că își dorește să transmită prin intermediul desenului ei, mesajul ca să nu mai fie violență în lume, deoarece acest fenomen are consecințe urâte asupra dezvoltării copilului. „Desenul meu îl reprezintă pe un băiețel caruia îi este frică de tata care mereu îl ceartă, iar el plânge. Am ales să reprezint abuzatorul în tonuri gri, iar copilul înconjurat doar de culori, la fel închise, care semnifică emoțiile negative pe care le trăiește acesta”, spus ea.

„Prin desenul meu am vrut să redau faptul că mulți copii sunt martori ai violenței, fie în familie, fie în stradă. Am vrut să arăt că unii adolescenți se simt ca într-o cușcă și nu pot explica nimănui ce simt atunci când sunt supuși frecvent unei forme de violență”, a intervenit și Mădălina Rîbac, o altă elevă.

Desenele copiilor urmează să fie expuse în holul Școlii de Arte Plastice „Raisa Cojocaru”, dar și la Biblioteca raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni.

Un reportaj foto puteți vedea AICI.

Ungheniul este unul dintre raioanele cu cele mai multe cazuri de intoxicație cu ciuperci

În Raionul Ungheni, pe parcursul anului 2021 au fost înregistrate 9 cazuri de intoxicații cu ciuperci, iar pe parcursul a 9 luni ale anului 2022 – 2 cazuri. Această statistică a fost realizată în contextul Săptămânii Naționale de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci.

În perioada 3-9 octombrie se desfășoară Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci, care este marcată în fiecare an. Scopul acesteia este de a informa și a crește gradul de conștientizare a populației despre pericolul consumului ciupercilor otrăvitoare și efectele asupra sănătății, măsurile de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci, precum și primul ajutor în caz de intoxicație.

Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci are în acest an genericul ,,Evitați cumpărarea ciupercilor din locuri neautorizate”.

Toamna este anotimpul cel mai bogat după varietatea specifică a ciupercilor comestibile. În această perioadă pot fi recoltate o bună parte de specii din sezonul de vară și specii ce formează corpuri sporifere doar în această perioadă. Pe lângă efecte benefice asupra organismului uman, ciupercile ascund și un pericol pentru sănătate – intoxicațiile cu ciupercile otrăvitoare. Colectarea ciupercilor din apropierea gunoiștilor, din păduri, sau procurarea din locuri neautorizate implică riscuri majore pentru sănătatea consumatorului final.

Pe teritoriul țării noastre au fost identificate 836 specii de macromicete, dintre care 121 sunt comestibile, 57 – toxice și 658 – necomestibile.

Ciupercile au un rol important în viața omului, constituind o sursă importantă de hrană, fiind totodată și bioindicatori şi bioremediatori ai mediului. Aceste valori de însemnătate vitală, precum și valențele ecofiziologice în ecosistemele naturale, fac din ciuperci un grup de organisme cu reale influențe în sfera socialeconomică a omului. După compoziția chimică, ciupercile sunt apropiate de legume, însă conțin, în comparație cu ele, o cantitate mai mare de proteine. Compoziția chimică diferă de la o specie la alta, iar, în cadrul aceleiași specii, depinde de stadiul de dezvoltare al ciupercilor, de substratul nutritiv pe care se dezvoltă, de partea corpului sporifer luată în considerare (pălărie, picior, etc.), de condițiile de climă și de perioada de creștere.

Intoxicaţiile cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală, iar rapiditatea în stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului pot salva viaţa bolnavului.

Principala cauză a intoxicațiilor cu ciuperci a fost consumul în alimentaţie a ciupercilor culese de persoane de sine stătător sau procurate de la comercianţii de pe marginea şoselelor din preajma pădurilor. O altă cauză constă în prepararea incorectă a ciupercilor în condiţii de casă.

Intoxicațiile grave, chiar mortale, cu ciuperci sălbatice constituie în prezent un fenomen destul de frecvent în Republica Moldova. Gravitatea intoxicației depinde de specia de ciuperci, de cantitatea consumată și chiar de vârstă – copiii, bătrânii și persoanele cu boli cronice sunt deosebit de sensibili.

Înainte de a merge în pădure pentru a culege ciuperci sau de a le procura trebuie de știut, cel puțin teoretic, cum arată unele specii de ciuperci otrăvitoare care pot fi găsite în pădurile noastre. Orice persoană căreia îi place să meargă la cules ciuperci ar trebui să-și amintească clar că nu merită să pună ciuperci necunoscute în coș. Chiar și cea mai mică ciupercă otrăvitoare, deja prelucrată împreună cu restul ciupercilor, poate genera un șir de consecințe grave.

Primul ajutor în caz de intoxicații cu ciuperci

În cazul intoxicațiilor cu ciuperci, dacă primul ajutor este prompt și bine asigurat, chiar și persoanele intoxicate cu cele mai periculoase specii pot fi salvate.În linii generale, ciupercile toxice pot avea o perioadă de incubație scurtă (de la 15 minute până la 3 ore) sau lungă (primele simptome apar după un interval de 12 sau chiar 72 de ore după ce au fost consumate).

În aproximativ 2 ore de la consumul ciupercilor toxice poate apărea greaţă, vomă, diaree, transpiraţia excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale etc. Peste 6 ore pot apărea dureri de cap, ameţeli şi agravarea stării de vomă, pierderi de conştiinţă, halucinaţii și chiar comă.

Semnele intoxicației, cu perioada de incubație îndelungă, apar după ce toxinele s-au absorbit în organism. În lipsa asistenței medicale specializate starea se înrăutățește vădit și pot apărea complicații severe.

La apariția primelor simptome ale intoxicației cu ciuperci se apelează imediat numărul de urgență 112, dat fiind riscul unei evoluții grave, uneori letale.

Măsuri necesare de realizat până la sosirea echipei medicale:

Persoana intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) de temperatura camerei şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, compot, suc.
Se inițiază spălături gastrice prin provocarea vomei. Procedura se repetă până ce conținutul stomacului/apele vomitive devin limpezi;
Persoana afectată trebuie să stea în pat; se interzice efectuarea activităților fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mișcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă va intensifica absorbția toxinelor în sânge);
Se mai recomandă de a administra un purgativ, de exemplu sulfat de magneziu (remediu care accelerează peristaltismul intestinal);
În mod obligatoriu, se indică un enterosorbent (de exemplu, cărbune activat).

În Republica Moldova, pe parcursul anului 2021 s-au înregistrat 143 cazuri de intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 180 persoane, dintre care 41 copii cu vârsta de până la 17 ani. Pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2022, au fost înregistrate 15 cazuri de intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 19 persoane, dintre care 2 copii cu vârsta de până la 17 ani. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în raioanele Orhei, Edineț, Florești, Călărași și Ungheni.

Evitați cumpărarea ciupercilor din locuri neutorizate !!!

Gazele naturale vor putea fi cumpărate sau vândute pe piața română. Energocom a obținut licența

Societatea pe Acțiuni Energocom a obținut licența la ANRE România pentru a putea cumpăra sau vinde gaze naturale pe piața română. Anunțul a fost făcut astăzi de către vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, transmite MOLDPRES.

Totodată, oficialul a informat că Energocom a fost înregistrat pe Regional Booking Platform și poate accesa depozitele de stocare gaze din Ucraina.

„De asemenea, Moldelectrica a semnat un acord cu Transelectrica România pentru livrare de urgență ale energiei electrice în caz de necesitate. Ne bucurăm că începem săptămâna cu vești bune din domeniul energetic. Pas cu pas, creștem nivelul de siguranță energetică al țării noastre”, a scris Andrei Spînu pe o rețea de socializare.

La finele săptămânii trecute, vicepremierul a anunțat că, în luna octombrie, livrările de gaz din partea concernului rus Gazprom au fost limitate cu 30%. Moldovagaz a primit confirmarea parțială a volumelor pentru luna curentă. Astfel, din cele 8.06 mln de m3 de gaz pe zi (pentru ambele maluri), au fost confirmate 5.7 mln de m3 pe zi. Oficialul a precizat că dacă Gazprom nu va oferi cele 30%, acestea vor fi suplinite din rezervele Energocom (53,5 mln de m3 de gaz), prin intermediul licitațiilor zilnice sau rezervările pot fi făcute zilnic la decizia Gazprom.

INTERVIU / Sorin Bădulescu, șeful Biroului Consular Ungheni: „Orașul este așa cum mi l-am imaginat”

Sorin Bădulescu, șeful Biroului Consular din Ungheni, a fost investit în funcție la finele anului 2021. Înainte de a fi responsabilizat în această funcție, timp de 4 ani a coordonat activitatea de asistență procedurală și operațională pentru funcționarii consulari care utilizează sistemul informatic ECONS și Centrul de Contact și Suport pentru Cetățenii Români din Străinătate, care deservește solicitanții de servicii consulare.

Anterior, a lucrat și pentru Ambasada României la Viena, unde era responsabilizat cu mentenanța funcțională a sistemelor informatice, inclusiv cele consulare. Înainte de misiunea de la Viena, a coordonat activitatea de administrare a sistemelor informatice din MAE și de la misiunile diplomatice din străinătate. Iar în perioada anilor 90 a făcut parte din echipa care a implementat și întreținut prima rețea informatică de interconectare a unor misiuni diplomatice ale României cu Centrala Ministerului Afacerilor Externe.

– Atunci când a fost deschis Biroul Consular din Ungheni, în 2011, principala sarcină a acestuia a fost să acorde permis de mic trafic la frontieră unghenenilor. Câte persoane au beneficiat de acest serviciu de-a lungul acestor ani?
Peste 35 de mii de permise au fost eliberate.

– Acum, populația mai solicită acest permis?
În număr mic, dar vin. Nu mai sunt așa multe solicitări ca în primii ani de funcționare a Biroului Consular Ungheni. Totuși, cei care au avut permis de mic trafic vin să și-l schimbe, dar vin și persoane care nu au avut deloc.

– Și iată că din luna februarie activitatea Biroului a fost extinsă. Cetățenii pot să dea aici jurământul de credință față de România pentru a obține cetățenia română…
Pandemia de Covid-19 a creat dezechilibre în ceea ce privește prestarea serviciilor consulare la oficiile consulare românești, inclusiv în Republica Moldova. În acea perioadă s-au adunat multe cereri în portalul Econsulat.ro față de posibilitățile de soluționare existente la oficiile consulare respective. Această situație a generat un răspuns prompt din partea conducerii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) prin sprijinirea ac-tivității oficiilor consulare cu detașarea de personal și reorganizări interne conforme noilor resurse umane alocate, inclusiv la Biroul Consular din Ungheni. Datorită funcționării într-un spațiu restrâns de lucru cu publicul, conducerea MAE a decis ca la actualul sediu al Biroului să diversifice serviciile consulare prestate, în prima fază doar cu depunerea jurământului de credință față de România. Această decizie a fost susținută cu un efort deosebit din partea MAE prin suplimentarea resurselor umane și materiale.

Fiind un singur spațiu necompartimentat de lucru cu publicul, în același timp cu prestarea serviciului de depunere a jurământului de credință față de România nu poate fi prestat un alt serviciu consular, deoarece toate cele trei ghișee sunt ocupate pentru prelucrarea dosarelor celor programați (circa 9-10 cetățeni per sesiune). După, urmează susținerea sesiunii solemne de depunere a jurământului de credință față de România, când nu trebuie să se mai afle în incintă decât persoanele care depun juramântul. Acest program se aplică de luni până joi, inclusiv. Ziua de vineri a fiecărei săptămâni a fost rezervată pentru serviciul de eliberare a permisului de mic trafic de frontieră, pentru eliberarea duplicatelor la certificatele de cetățenie rectificate și pentru alte solicitări.

– Dacă e să vorbim în cifre, până acum, câte persoane au depus jurământul la Biroul Consular din Ungheni?
Peste 6500 de cetățeni.

– Mai sunt și alte servicii pe care le acordă Biroul Consular din Ungheni? Care sunt cele mai solicitate servicii de către cetățeni?
Acum, Biroul Consular Ungheni acordă serviciul de eliberare a permisului de mic trafic de frontieră și serviciul de depunere a jurământului de credință față de România. Ultimul este cel mai solicitat, săptămânal sunt peste 200 de cetățeni care depun jurământul față de România.

– Cum decurge o zi de muncă la Biroul Consular Ungheni?
Înainte de începerea lucrului cu publicul la ghișeu, efectuăm verificarea corespondenței, prioritizarea solicitărilor, prestarea serviciilor consulare la ghișeu. În pauzele scurte dintre sesiuni (dacă mai rămâne timp) răspundem la clarificările consulare sosite pe mail sau telefon. După încheierea lucrului cu publicul (în general, ora 15.30) definitivăm procesarea documentelor și apoi fie răspundem la solicitările consulare sosite, fie desfășurăm activitățile adminsitrative legate de funcționarea Biroului.
În măsura în care ne permite timpul, încercăm să fim prezenți la evenimentele importante din viața orașului sau a raionului.

– Un consul are și un mandat. Cât durează acest mandat?
De regulă, mandatul durează 4 ani. Mandatul meu este de șef al Biroului Consular Ungheni, parte a Consulatului General (CG) Bălți, și coordonez activitatea biroului, fiind în strânsă legătură cu consulul general de la CG Bălți.

– Ce impresii v-a lăsat orașul nostru, oamenii de aici, locurile, bucătăria…
Am ajuns la post când se amenaja strada Națională, nu era pus încă covorul asfaltic. Orașul este așa cum mi l-am imaginat: liniștit, cu oameni ocupați, dar calmi, cu viața molcomă, fără aglomerația unui oraș cosmopolit. Bucătăria locală folosește aceleași ingrediente ca și în România, dar într-o altă formă de prezentare. Folclorul și tradițiile sunt la fel ca dincolo de Prut…

– Ați reușit ceva să vizitați? Ce v-a plăcut cel mai mult?
Am fost la obiectivele importante din oraș, cum sunt: Primăria, Consiliul raional, Palatul de Cultură, Parcul Micul Cluj, momente de încărcătură istorică și culturală și bineînțeles, la Zona Economică Liberă. Am fost invitat, cu diverse aniversări istorice sau culturale, să particip în cadrul raionului Ungheni la activități care mi-au arătat însuflețirea de care dau dovadă locuitorii, manifestându-se conform culturii și tradițiilor locale din România.

– Cum vedeți orașul Ungheni la finalul mandatului dumneavoastră?
Orașul are mult potențial de dezvoltare, mai ales după finalizarea construirii noului pod de patru benzi peste Prut. Orașul va fi mult mai animat și cu mai multe servicii consulare solicitate din partea cetățenilor locali, sau aflați în tranzit.

Natalia Junghietu

VIDEO/ Consiliile Consultative, formate pe lângă judecătoriile Bălți și Ungheni, schimbă practicile în interesul justițiabililor

Au introdus o practică nouă care le-a permis să îmbunătățească mai multe procese de ordin procedural sau organizatoric. Vorbim de magistrații Judecătoriilor Bălți și Ungheni, care de un an consultă specialiști din mai multe domenii, dar și reprezentanți ai societății civile în cadrul Consiliului Consultativ. Datorită acestor consultări, judecătoriile au îmbunătățit accesul în instanță pentru persoanele cu dizabilități, au îmbunătățit comunicarea cu mass-media și au simplificat interacțiunea cu polițiștii, avocații și inspectorii de probațiune.

Din componența Consiliului Consultativ fac parte judecători, procurori, polițiști, avocați, jurnaliști, asistenți sociali, dar și alte persoane în dependență de temele abordate. Președintele judecătoriei Ungheni susține că în cadrul Consiliului Consultativ se discută simplificarea procedurii de audiere a victimelor violenței în familie.

„S-au discutat chestiuni destul de importante, care pe parcurs încep să dea roade. Spre exemplu avem așa categorie de dosare ca cauzele violenței în familie. Dosarele respective se examinează în 24 de ore de la ora înregistrării dosarului, Cetățenii sunt de obicei din familii vulnerabile și se află la distanță mare, în, localități îndepărtate. Prezența lor este foarte complicată în ședința de judecată și atunci noi am hotărât în cadrul consiliului să găsim modalități ca să-i audiem la distanță prin sistemul de teleconferință”, a menționat Vasile Șchiopu, președintele Judecătoriei Ungheni.

Consiliul Consultativ se reunește în ședințe atunci când apar subiecte care necesită a fi discutate într-un cadru larg.

„Au fost mai multe adunări în care ne-am axat pe momentele de bază și strategiile activității Judecătoriei Bălți și anume implementarea serviciilor digitale și dezvoltarea acestora. 00:39 MUSCĂ 00:47 A apărut semnătura electronică a judecătorului, pe actele judecătorești, care este opozabilă semnăturii vii, fizice. O altă implementare este E-dosarul, partea stând acasă, având acces la site-ul Judecătoriei Bălți, depune acțiunea de acasă”, afirmă Andrei Guțu, judecător la Judecătoria Bălți

Noua formă de interacțiune între instituții le-a facilitat activitatea Serviciului de probațiune, Inspectoratelor de poliție, Agenției Servicii Publice. „A fost simplificată procedura de executare a ordonanțelor de protecție, acum sunt expediate în format electronic pe poșta biroului și se execută practic momentan, cum este primită, în decurs de jumătate de oră. Tot în baza acestui consiliu a fost încheiat un acord cu inspectoratul de poliție și agresorul și victima sunt escortați la Biroul de probațiune unde sunt instalate dispozitivele de monitorizare, pentru a monitoriza această sancțiune”, a menționat și Adrian Groza, șef Birou de Probațiune Bălți.

„Principala reușită este faptul că Judecătoria Bălți și Judecătoria Ungheni au dat dovadă de deschidere, de dialog cu societatea civilă și cu reprezentanții societății în general, este un lucru foarte bun”, a spus și Diana Grosu, președinta ADO LEX XXI.

Consiliile consultative ale judecătoriile Bălți și Ungheni au fost constituite în premieră în țara noastră cu suportul Proiectului USAID ”Instanțe Judecătorești Model”. Reprezentații instanțelor sunt satisfăcuți de rezultate și încurajează colegii lor din alte judecătorii să preia această practică de consultare la nivel de comunitate.

Declarație. Transformarea raioanelor în municipii vine să ajute la rezolvarea problemelor majore ale localităților

O inițiativă, recent lansată în spațiul public, prevede ca actualele raioane ale Republicii Moldova să fie transformate în municipii, după modelul municipiului Chișinău, unde toate localitățile din municipiu vor alege primarul general de municipiu, consiliul municipal, iar în fiecare sat sau oraș, parte a municipiului, va fi ales un primar și un consiliu local. Inițiativa lansată curând de către Coaliția pentru Descentralizare, formată din: Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), Asociația Promo-LEX și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost explicată de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de astăzi a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, municipalizarea nu înseamnă anularea reformelor în administrația publică, dar vine să ajute la rezolvarea problemelor localităților, cum ar fi organizarea sistemului educațional, a asistenței sociale, finanțarea drumurilor, gestionarea taxelor locale etc. „În ajun de alegeri locale nu se pot face lucruri mărețe, în contextul municipalizării se propune îmbunătățirea sistemului administrativ, fără costuri politice suplimentare”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță declară că municipalizarea înseamnă ca fiecare raion să fie transformat în municipiu, format din orașul de reședință și toate satele care în prezent formează raionale. În felul acesta, va dispărea consiliul raional și președintele de raion, o structură inutilă care există în toată țara, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, care tot sunt unități administrativ teritoriale de nivelul II, cum sunt raioanele. Veaceslav Ioniță declară că cele mai bogate unități administrativ teritoriale din Republica Moldova au o singură structură: primarul și consiliul municipal; scăpând de structura intermediară raională, iar raioanele, care sunt sărace, au și prima și a doua structură.

Economistul afirmă că raioanele sunt un rudiment de la sistemul centralizat, când bugetul unei localități este parte componentă a bugetului raional și fiecare primar trebuie să meargă la raion să-și aprobe bugetul, iar bugetul raional era parte componentă a bugetului de stat. „Erau dependenți unul de altul. Raioanele împărțeau banii și controlul politic în țară. Sunt câțiva ani de când ne-am eliberat de acest control politic. Primarii au relații directe cu bugetul de stat. Nu mai sunt dependenți de raioane. Și raioanele sunt revoltate de faptul că atunci când invită primarii la ședință, aceștia nu vin”, a afirmat economistul.

În prezent, susține analistul economic, nimeni nu știe ce se petrece în consiliile raionale. Acestea, nu sunt autorități publice locale în tot sensul cuvântului. Dacă în cazul primarului, ales de către oameni, are buget, taxe locale și probleme pe care trebuie să le rezolve, în cazul consiliilor raionale oamenii nu au idee cum a fost ales președintele de raion și cu ce se ocupă el și instituția pe care o conduce.

Expertul a menționat că 95% din toți banii bugetelor raionale sunt transferuri de la bugetul de stat și doar 3,6% reprezintă taxe locale. 73% din veniturile acestora sunt pentru salarii. Astfel, tot ce este în prezent consiliul raional nu este altceva decât o structură care îndeplinește funcții ale Guvernului și îi împarte banii în teritoriu după cum îi spune Guvernul. Nu are dreptul de a decide de unde să ia bani, nici cui să dea bani. „Nu putem vorbi de nici o autonomie locală. Avem creată o structură virtuală la nivel local care împiedică adevărata autonomie”, a menționat expertul

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, tot ce se dorește prin municipalizare este ca toți banii, care în prezent se împart prin consilii raionale, să fie direct împărțiți primăriilor, ca să crească astfel puterea primăriilor. „În cadrul unui raion actual, cele mai mari cinci primării au 72 de milioane de lei transferuri și 15 milioane de lei din taxele locale. Restul 21 de primării, conform acestui model, au 13 milioane de lei venituri din taxele locale. 21 de primării au mai puțin decât primele cinci”, a spus Veaceslav Ioniță.

În prezent consiliu raional, are venituri proprii la nivel de 2-3%. Primăria de reședință are 33% din veniturile proprii. Celelalte primării – circa 15% venituri din taxele locale. „Primăriile de reședință, exact ca orașul Chișinău, trebuie să fie motorul de dezvoltare a viitoarelor municipii, care vor fi exact după mărimea actualului raion. Primarul și consiliul îndeplinesc două funcții: pe cele raionale și pe cele municipale. Puterea consiliului raional în colectarea taxelor locale este de trei ori mai mică decât a orașului de reședință. Să nu ne mai mirăm de ce raioanele sunt așa de sărace”, a opinat expertul.

Economistul mai susține că investițiile sunt unicul domeniu unde raioanele au ceva mai mult, dar aici sunt banii pe care îi primesc de la Guvern, după care, se mai întâmplă în prezent, politic decide consiliul raional cui dă bani. „Ar trebui să meargă acești bani direct la primărie pentru a rupe orice dependență politică dintre raioane și primării. Consiliile raionale sunt aici niște intermediari, sunt structuri care primesc bani de la bugetul de stat și împart banii primăriilor. Unele raioane mai vor să-și mențină influența politică prin investiții, încearcă să creeze dependență față de unele primării. Vor ca primarii să vină la ei să ceară investiții. Nu trebuie să fie așa. Este legea care spune cum trebuie să fie repartizați banii veniți de la bugetul de stat”, susține economistul.

Analistul economic a remarcat că primul efect al municipalizării va fi creșterea puterii financiare a primăriilor, deoarece va fi lichidată actuala structură, consiliile raionale, care în prezent primesc banii de la stat și îi împarte în teritoriu, după cum îi spune statul. Alt efect, este că vor fi oferite primăriilor funcțiile și competențele de care au fost lipsite și transmise consiliilor raionale. „Dacă am face această optimizare, dacă în loc de consiliu raional, președinte de raion, vicepreședinți, mașini de serviciu și toate celelalte elemente, vom avea un primar de municipiu, ales de tot poporul, un consiliu municipal, ales de toată populația municipiului, vom avea o singură structură, care va fi mai puternică și va avea o datorie directă față de populație”, a remarcat analistul economic.

Potrivit expertul, va putea fi dublat numărul de angajați în primăriile municipale, ca să fie rezolvate mai rapid problemele municipale. „Doar făcând acest lucru este posibil să majorezi salariile angajaților din primării cu cel puțin 25%, deoarece vor fi lichidate funcțiile inutile. Un primar de municipiu își va planifica investițiile pe întreg municipiul. În prezent avem primării fără competențe și funcții, lăsate fără bani, și ne întrebăm de ce primarii nu fac nimic. Acestea în prezent practic nu au buget, deoarece li s-au luat toate competențele și banii, care sunt la consiliile raionale”, a explicat expertul.

Un efect important se va resimți la primările nu foarte mari, care primind competențe și resurse financiare își vor întări capacitatea și posibilitățile de soluționare a problemelor la nivel local, iar primarul municipiului și consiliul municipal va deveni o forță puternică cu buget de 180-300 milioane lei din primul an. „În felul acesta facem un pas înainte spre descentralizare, spre a întări puterea primarilor, iar alte reforme, optimizări, comasări, deoarece nu se reușește acum, oricând pot fi făcute”, a conchis analistul economic.

Conceptul de municipalizare a fost prezentat și pe platformă parlamentară.

Rezervele de stat vor fi completate cu încă 15 milioane m3 de gaze naturale, care vor fi depozitate în Ucraina

15 milioane de m3 de gaze naturale vor fi procurate de SA „Energocom”, în două tranșe, și stocate în depozitele din Ucraina. O asemenea decizie a fost luată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidate de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Stocurile de gaze naturale vor fi procurate și livrate în baza unui contract-cadru de vânzare-cumpărare a gazelor naturale de tip EFET, încheiat între SA „Energocom” și SA „Moldovagaz”.

Pentru prima tranșă, de 10 milioane m3, prețul de achiziție va constitui 1882,78 de dolari per 1000 m³ și va fi confirmat prin actul de predare-primire între SA „Moldovagaz” și FJSC „Gazprom”, la care vor fi adăugate costurile de livrare prin sistemul de transport al SRL „Moldovatransgaz”.

A doua tranșă de procurare a gazelor naturale, în volum de 5 milioane m3, va fi efectuată în luna octombrie, la un preț preliminar de 1.058,11 de dolari per 1000 m³, estimat conform situației din 23 septembrie 2022. Preţul final al gazelor naturale va fi recalculat după stabilirea preţului de import al gazelor naturale pentru SA „Moldovagaz” în luna octombrie curent. De asemenea, membrii CSE au decis alocarea a 511 milioane lei, din bugetul de stat, SA „Energocom” pentru majorarea capitalului social.

În scopul acoperirii cheltuielilor suportate pentru gestionarea crizei refugiaților, membrii CSE au decis să aloce, din Fondul de Intervenție al Guvernului, mijloace financiare în sumă de 589,7 mii lei pentru acordarea sporurilor salariale angajaților antrenați în procesul de gestionare a fluxului de refugiați. Alte 445,1 mii lei vor fi distribute autorităților publice locale de nivelul I și 3287,3 mii lei – celor de nivelul II, pentru întreținerea centrelor de plasament temporar pentru persoane refugiate. În același scop, Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) îi vor fi alocate cca 1,877 mii lei, iar Ministerului Educației și Cercetării (MEC) – 119,9 mii lei.

Dispoziția CSE mai prevede acordarea Ucrainei, în calitate de asistență internațională, a bunurilor materiale în valoare de 16 579 091.05 lei, din ajutoarele umanitare primite pentru gestionarea crizei refugiaților din gestiunea MMPS. Lista bunurilor expediate este aprobată prin Ordinul ministrului Muncii și Protecției Sociale și se regăsește în anexa Dispoziției.

Ziua Națională fără alcool – 2 octombrie 2022

În fiecare an la 2 octombrie marcăm Ziua Naţională fără alcool, cu scopul de a informa populația generală despre daunele și riscurile pentru viață a consumului de alcool, pentru a contribui la stimularea renunțării la această deprindere nocivă.

Alcoolul are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și cancer. Consumul exagerat de alcool generează costuri enorme a asistenței medicale pentru tratament și recuperare, pierderi economice cauzate de decese premature și incapacitatea de muncă.

Alcoolul este o substanță psihoactivă care provoacă dependență. Utilizarea dăunătoare a alcoolului duce la o povară mare a bolilor și are consecințe sociale și economice semnificative. Utilizarea nocivă a alcoolului poate dăuna și altor persoane, cum ar fi membrii familiei, prietenii, vecinii, colegii.

Consumul de alcool este cauza a peste 200 de boli, traume și a altor afecțiuni cum ar fi tulburări mentale și de comportament, inclusiv dependența de alcool, și boli grave netransmisibile, cum ar fi ciroza hepatică, unele tipuri de cancer și boli cardiovasculare.

O parte semnificativă din povara bolilor legate de alcool rezultă în urma traumelor neintenționate și intenționate, inclusiv accidentelor rutiere, violenței și sinuciderilor. Leziunile fatale legate de alcool tind să apară la grupe de vârstă relativ tinere.

Consumul de alcool de către viitoarea mamă poate provoca sindromul alcoolic fetal, complicații, naștere prematură.

La nivel global, consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate și moarte prematură. La fel este afectată semnificativ viaţa comunităţii și a familiei (violenţă domestică, divorțuri, accidentele rutiere, huliganism, traume și accidente din imprudență, furturi etc.). Există diferențe de gen în ceea ce privește mortalitatea și morbiditatea legate de consumul de alcool. Din toate decesele la nivel global, procentul deceselor cauzate de alcool în rândul bărbaților este de 7,7%, comparativ cu 2,6% din toate decesele în rândul femeilor. Consumul total de alcool pe cap de locuitor la nivel global în a. 2016 a fost de 19,4 litri de alcool pur, în rândul femeilor – 7,0 litri.

Unul din 10 decese în fiecare an este cauzat de alcool, însumând aproape 1 milion de decese, preponderent în populația tânără. Republica Moldova se află în topul ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume, cu toate că în ultimii ani se atestă o diminuare: de la 15,2 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15+ ani în anul 2016, la 12.9 litri în a.2019, potrivit Observatorului Global al Sănătății al OMS. Totodată, în țara noastră unul din patru decese (26,1%) este asociat consumului de alcool. Bărbaților le revine 20,6 litri alcool pur/locuitor, iar femeilor – 5,9 litri alcool pur/locuitor.

Către 1 ianuarie 2021 în supraveghere medicală se aflau 46057 bolnavi de alcoolism cronic, 553 bolnavi cu psihoze alcoolice. 24% dintre adolescenți de 13 – 15 ani consumă cel puțin o dată în săptămână băuturi alcoolice; practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice. Cele mai accesibile băuturi pentru adolescenți sunt berea, vinul și alcopopul (băutură alcoolică dulce);

Impactul consumului de alcool asupra sănătății este determinat în mare măsură de cantitatea totală de alcool consumată și de modelul de consum, în special de cele asociate cu episoadele de consum abuziv.

Consumul de alcool poate influența nu numai frecvența îmbolnăvirilor, traumelor și a altor afecțiuni de sănătate, ci și consecințele acestora și modul în care se dezvoltă în timp.

OMS se concentrează pe dezvoltarea, implementarea și evaluarea intervențiilor rentabile pentru controlul consumului dăunător de alcoolul, precum și pe crearea, compilarea și diseminarea informațiilor științifice bazate pe dovezi, privind consumul și dependența de alcool și consecințele asupra sănătății fizice și sociale.

Doar acționând împreună putem reduce efectele negative ale alcoolului asupra sănătății și societății.

Criza energetică folosită ca instrument de manipulare a consumatorilor

Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact puternic asupra piețelor energetice din întreaga lume. În timp ce la nivel internațional se caută surse alternative de aprovizionare cu resurse energetice, soluții de diminuare a prețurilor și a impactului economic și social al acestei crize, unii politicieni populiști și foști politicieni din R. Moldova distribuie falsuri și mesaje speculative, încercând să-și facă capital politic. Experții le recomandă oamenilor să analizeze critic orice declarație și să ia în calcul contextul regional și internațional.

Liderul Partidului Patrioții Moldovei, Mihail Garbuz, a publicat recent în rețeaua Facebook un video în care afirmă că Republica Moldova deține zăcăminte impunătoare de petrol, care i-ar asigura necesitățile pentru decenii întregi, însă România „ne fură” petrolul. „În Moldova este petrol. Petrolul nostru moldovenesc, care este situat la o adâncime de 5 km, care este de o calitate superioară din care se poate face benzină, motorină, se pot încălzi case și prețurile la aceste resurse energetice vor fi în mod natural cele ale noastre, moldovenești, cele pe care le vom stabili noi”, spune politicianul cu viziuni pro-ruse Garbuz care la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 a promovat un referendum de intrare a Moldovei în componența Federației Ruse.

Datele oficiale referitoare arată cu totul altceva. Astfel, potrivit informațiilor publicate de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, la 1 ianuarie 2021, Republica Moldova dispunea de aproximativ 112 mii de tone de petrol, iar anual se extrag aproximativ 5 tone. Cantitatea de rezerve exploatabile de petrol ar ajunge pentru ceva mai mult de o lună și nicidecum pentru 70 de ani, așa cum pretinde M. Garbuz. Din informațiile Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în țara noastră sunt utilizate anual aproape 900 de mii de tone de produse petroliere. Nu corespund adevărului nici afirmațiile că „România ne fură petrolul”.

A lansat speculații pe seama crizei energetice și fostul șef de stat, Igor Dodon care a deținut anterior (2006-2009) și funcția de ministru al Economiei și Comerțului. El a publicat în rețeaua Facebook o declarație în care a acuzat actuala guvernare că ar avea interese personale, folosindu-se de criza gazelor: „Guvernarea a inventat noi scheme de sustragere din bugetul de stat a altor câteva sute de milioane prin efectuarea unor achiziții de gaze naturale netransparente și neclare și de stocare a acestora într-un stat vecin”. Dodon s-a referit la dispoziția din 29 august curent a Comisiei pentru Situații Excepționale, prin care Societății pe Acțiuni „Energocom” i s-a permis să achiziționeze 10 milioane de metri cubi de gaze naturale de la SA „Moldovagaz” care vor fi depozitate în depozitele de stocare din România. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că Republica Moldova nu va plăti nimic pentru această asistență acordată de statul român, aceste depozite fiind cea mai potrivită și apropiată locație.

Aceste declarații ale unor politicieni și foști politicieni nu sunt argumentate și nu fac altceva decât să încingă spiritele în societate și să amplifice nemulțumirea oamenilor, care și așa sunt îngrijorați de scumpirile din ultima perioadă. Dumitru Vicol, expert moldovean în domeniul pieței financiare și a strategiilor de dezvoltare, care activează în prezent în Marea Britanie, regretă că acești politicieni, dar și alte părți interesate nu le explică oamenilor că țara noastră este dependentă energetic în totalitate. „Criza energetica este una globală, iar impactul asupra economiei este parțial explicat și de factorii interni, dar și de dependența energetică a Moldovei. Am putea diviza impactul inflaționist pe factorii externi, în jur de 70%, iar restul 30% sunt factorii interni”, susține expertul.

Scumpirile în sectorul energetic s-au făcut resimțite începând cu a doua jumătate a anului 2021. Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Uniunii Europene, prețul combustibililor a crescut și mai mult urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei care a generat, de asemenea, preocupări legate de securitatea aprovizionării cu energie în UE. Decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaze către mai multe state membre ale UE a înrăutățit și mai mult situația, Federația Rusă folosind problema gazului ca o armă împotriva mai multor state.

Asociația Presei Independente

Un cutremur de pământ a făcut prăpăd la Călărași

Capacitatea de reacție a serviciilor și autorităților în cazul unor situații critice a fost testată la data de 16 septembrie la Călărași, prin organizarea unui exercițiu de simulare. Exercițiul a presupus înlăturarea consecințelor unui cutremur de pământ cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, produs în dimineața zilei, la ora 6:20. Drept urmare, ar fi fost afectată infrastructura, au fost înregistrate întreruperi de energie, s-au produs incendii în locuințe, și chiar s-au prăbușit clădiri, s-au rupt diguri și s-au produc accidente rutiere grave.

Așa că zeci de oameni au fost treziți ”cu noaptea în cap”, fiind convocați de urgență la Consiliul raional pentru a participa, la prima oră a dimineții, la o Ședință a Comisiei Situații Excepționale.

Potrivit lui Nicolae Steclari, șeful Serviciului Situații Excepționale Călărași, pentru lichidarea consecințelor presupusului cutremur, au fost solicitate toate formațiunile protecției civile și toate serviciile de urgență și cele raionale. ” În primul rând s-a convocat Comisia pentru Situații Excepționale cu instituirea punctului de dirijare a acțiunilor în situații de risc. Ulterior participanții au mers în diferite locații pentru a gestiona situațiile de criză oferite. Astfel de exerciții sunt un bun prilej de a vedea nivelul de pregătire al fiecărui serviciu, de a prelua experiențe și de a fi încrezători că ne-am putea descurca bine în eventualitatea unor situații reale”, a declarat Nicolae Steclari.

Astfel, salvatorii și pompierii au scos sinistrații de sub dărâmăturile unui vechi cămin al Școlii Profesionale, executând chiar și misiuni la înălțime pentru a evacua persoanele din clădire și a-i preda medicilor de pe ambulanță. În aceeași clădire, specialiștii au avut misiunea de a reconecta sursele de energie electrică și termică.

Mai târziu salvatorii au intervenit pentru a descarcera mai multe mașini în care au rămas oameni blocați în urma unui accident rutier la marginea orașului. Și aici a fost nevoie de eforturile medicilor, ale polițiștilor, dar și ale altor actori.

La scurt timp, după ce nivelul apei dintr-un bazin acvatic a crescut considerabil, s-a purces la evacuarea persoanelor, iar digul a fost întărit prin conjugare de eforturi.

Din scenariu nu au lipsit nici accidentele rutiere cu scurgere de substanțe toxice, pe care forțele implicate au avut misiunea de a le lichida consecințele avariei, iar un focar de rabie a fost imediat lichidat.

Potrivit lui Alexandru Tataru, șef-adjunct interimar al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, astfel de acțiuni se organizează periodic în întreaga țară, după un plan bine stabilit. ” Astfel de aplicații sunt organizate în fiecare raion o dată la cinci ani și au drept scop perfecționarea și verificarea capacităților de reacție și conducere a formațiunilor protecției civile la nivelul republican, pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale”.

După aproape 8 ore de exerciții, evenimentul s-a încheiat cu o ședință de totalizare cu participarea tuturor actorilor implicați în înlăturarea consecințelor presupusului seism.

Doina Harea

BERD va oferi finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 25 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Aceștia vor fi oferiți pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide.

Banii vor fi folosiți pentru realizarea infrastructurii de management a deșeurilor solide, achiziționarea echipamentelor și utilajelor pentru transport, sortare, reciclare, compostare în mai multe raioane: Ungheni, Nisporeni, Călărași, Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni, Cahul, Cantemir, Taraclia și autoritățile locale ale UTA Găgăuzia. Lucrările se vor desfășura în cadrul proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, care urmează a fi implementat în perioada 2023-2027.

Împrumutul în valoare de 25 de milioane de euro are un termen de valabilitate de 15 ani, care include și perioada de grație de patru ani.

De menționat că în luna august, Ministerul Mediului a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Băncii Europene pentru Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în vederea definitivării aspectelor tehnice pentru implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”. Acesta urmează a fi implementat cu participarea a trei parteneri: BEI, BERD și partea asigurată de un alt potențial donator.

În rezultatul discuțiilor cu conducerea Ministerului Mediului, pentru a evita situații de tergiversare și refuz a autorităților publice locale de alocare a terenurilor incluse în studiile de fezabilitate pentru construcția poligonului de deșeuri și a stațiilor de transfer, s-a solicitat de a schimba unele aspecte funcționale și anume necesitatea transmiterii terenurilor destinate poligonului regional de deșeuri și a stațiilor de transfer în proprietate statului, cu transmiterea ulterioară a acestora în gestiunea economică a operatorilor regionali, astfel încât să fie asigurată continuitatea proceselor. Totodată, a solicitat identificarea unor soluții în care pentru un număr de aproximativ 25 % din populație din Regiunea de Management al Deșeurilor (RMD) numărul 5 (raioanele: Nisporeni, Ungheni şi Călăraşi), să fie examinată opțiunea colectării deșeurilor de la casă la casă și nu la platforme centralizate.

Expresul.md din nou sub lupa Media Radarului

Expresul.md a ajuns din nou sub lupa media radarului. În perioada 5 – 8 septembrie, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a actualizat gradul de credibilitate a 40 de portaluri de știri pe platforma Media Radar, inclusiv Expresul.md. Verdictul final a fost: Portalul corespunde în mare parte criteriilor minime de credibilitate descrise de experții Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în metodologia de monitorizare. În rezultatul monitorizării, Expresul.md a acumulat de la 42.57 de puncte.

Portalurile au fost evaluate în baza mai multor criterii: disponibilitatea datelor de identificare; declarația privind politică editorială; norme profesionale asumate public, cum ar fi Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova; calitatea produselor mediatice; accesibilitatea navigării pe site.

Expresul.md se află pe locul 10 din cele 40 de portaluri media, după Ziarul de gardă, TV8, Moldstreet, NewsMaker, Agenția de știri IPN și Compania Teleradio Molodva, Agora.md, Diez.md și Nokta.md.

Punctele obținute, conform criteriilor de credibilitate:

Disponibilitate date de identificare – 5
Declarație politică editorial – 5
Norme profesionale asumate public – 5
Calitate produse mediatice – 24,57
Accesibilitate navigare (usability) – 3.

Punctajul maxim pe care îl poate acumula un portal constituie 56 de puncte, iar indicele de credibilitate al portalurilor informaționale a fost dedus prin sumarea punctelor atribuite fiecărui criteriu. Astfel, instituțiile media care au acumulat între 46 și 56 de puncte au fost declarate surse media de încredere pentru utilizatori. Cele care au obținut între 36 și 45,9 puncte întrunesc o mare parte din criteriile de credibilitate. Dacă portalul a obținut între 26 și 35,9 puncte, acesta întrunește o parte din criteriile de credibilitate, iar utilizatorii lui trebuie să dea dovadă de precauție. Dacă a acumulat între 16 și 25,9 puncte, site-ul întrunește prea puține din criteriile de credibilitate. În sfârșit, dacă instituția media a obținut mai puțin de 16 puncte, utilizatorii nu pot avea încredere în aceasta.

Cele 40 de portaluri monitorizate de experții-evaluatori ai CJI sunt: Diez.md, Protv.md, Tribuna.md, Jurnal.md, Nokta.md, Nordnews.md, Ntv.md, Primelestiri.md, Realitatea.md, Telegraph.md, Kp.md, Deschide.md, Publika.md, Replicamedia.md, Paranteze.md, Actualitati.md, Cotidianul.md, Newsmaker.md, Tuk.md, Ziarulnational.md, Aif.md, Gazetadechisinau.md, Gagauzinfo.md, Trm.md, Agora.md, Infotag.md, Grt.md, Moldstreet.com, Observatorul.md, Sinteza.org, Esp.md, Omg.md, Zdg.md, Timpul.md, Tv8.md, A-tv.md, Ipn.md, Unimedia.info, Noi.md și Expresul.md.

Lemn există suficient pentru a face față tuturor cererilor, dar acesta încă nu este tăiat

Încă în luna iulie, tuturor autorităților publice locale li s-au cerut să întocmească o listă cu doritorii de a procura lemne la preț de stat. Oamenii au dat buzna la primării pentru a solicita masă lemnoasă, însă, din motiv că, din start nu a fost stabilită o limită, au scris fiecare cât au socotit de cuviință. Ulterior, cei de la Ministerul Mediului a venit cu o rectificare, sugerând ca prioritar pe liste să fie incluse persoanele vârstnice, cu dizabilități și cei din familii socio-vulnerabile, ca mai apoi să beneficieze și celelalte persoane. A fost stabilită și limita – 5 metri steri. Iar această cantitate va fi distribuită în două tranșe.

Ulterior, lemnul de foc urmează să fie comercializat de către întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării. Totodată, a fost creată și o platformă online www.lemne.md, unde toți cetățenii pot consulta ocolul silvic din apropierea localității sale, prețul speciilor de lemn, cantitatea de lemne aflată în stoc, dar și numărul de contact al responsabilului.

În luna august, autoritățile au transmis listele către Ocoalele Silvice din regiune și s-au trezit cu o serie de neclarități privind distribuția lemnelor, care, potrivit lor, întârzie să fie făcută. La fel și oamenii, care odată ce au scris cererea, așteaptă să li se ofere cantitatea de lemne care i se cuvine, în mod organizat.

Cum sunt repartizate lemnele

În acest sens, ne-am propus să vedem care este situația în câteva dintre localitățile raionului Ungheni privind aprovizionarea cu masă lemnoasă a locuitorilor.

În comuna Mănoilești sunt în jur de 1100 de gospodării. Pe listele întocmite de primărie s-au înscris în jur de 600 de persoane. Valentina Grosu, primara comunei Mănoilești, a declarat că s-a produs o neclaritate încă de la început. Din start, nu a fost concretizat cât lemn îi revine unei gospodării, astfel, oamenii au scris pe liste o cantitate mai mare de lemne. Ulterior, în baza indicațiilor venite din partea Ministerului Mediului, primarii au trebuit să revizuiască listele, prioritate acordându-se persoanelor socio-vulnerabile și vârstnicilor. „Noi nu putem să selectăm familiile cele mai vulnerabile, pentru că, în sezonul de iarnă, toți sunt vulnerabili, toți au nevoie de lemne. Din acest motiv, am actualizat lista pe care am făcut-o inițial și, am indicat în rândul fiecăruia, câte 3 metri steri”, a afirmat ea.

Potrivit ei, oamenii vin adesea la primărie pentru a afla când vor putea procura acei 3 metri steri de lemne că iată, iată, iarna bate la ușă. Iar reprezentanți primăriei s-au pomenit într-o situație dificilă, deoarece încă nu au nici ei multe răspunsuri. „Am fost la Întreprinderea „Silva Centru” și am discutat cu reprezentanții de acolo. Mi s-a spus că lemne încă nu sunt, tăierile vor începe în luna octombrie. Iar pe la începutul lui noiembrie, lemne în stoc vor fi, însă nu va fi tot necesarul. Iarăși, cumva va trebui să selectăm prioritar persoanele”, afirmă Valentina Grosu.

În comuna Negureni sunt în jur de 430 de gospodării. Potrivit Mariei Artiomov, primara de Negureni, pe listă s-au înscris 204 de cetățeni. „Fiecare are acum nevoie de lemne. Listele au fost prezentate la Ocolul Silvic Cornești, dar și la cel din Călărași. Fiecare înscris pe listă va trebui să se adreseze la ocol cu buletinul de identitate, atunci când se va anunța că începe distribuția lemnelor”, explică ea. Maria Artiomov consideră această procedură este una destul de anevoioasă și complicată în special pentru cei vârstnici sau cu dizabilități, care nu se pot deplasa personal până la ocolul silvic. „Eu nu văd nici o organizare. Noi am făcut listele, le-am transmis mai departe, ce s-a cerut de la primărie s-a făcut, dar în rest? Nuștiu ce va fi… E foarte greu…”, a mai adăugat indignată de situație, primara de Negureni.

Și Antoci Alexei, primarul comunei Valea Mare, spune că a transmis lista responsabililor și i-au dat asigurări că peste o săptămână vor începe a tăia lemne din pădure. În comuna Valea Mare sunt în jur de 1700 gospodării, iar pe listă s-au înscris circa 700 de oameni, iar majoritatea celor care s-au înscris sunt persoane în vârstă, sau nevoiașe. Totodată, ca să se implice în distribuția lemnelor, primarul recunoaște că administrația nu dispune nici de transport, nici de combustibil și, nici de oameni care să încarce și să descarce lemne. „Suntem în căutare de soluții. Poate vom găsi căruțe sau tractoare de capacitate mică ca să încărcăm câte trei metri, ca să le ducem la bătrâni”, a spus primarul.

Ce spun unii dintre responsabili

Contactat de Expresul, Petru Iachimovschi, șeful Ocolului Silvic Valea Mare, susține că în prezent, la Ocolul pe care-l administrează, doar trei primării au înaintat listele pentru masă lemnoasă, din cele 8 care sunt în regiune. „Lemne în stoc avem dar sunt puține, doar 15 metri steri. La sfârșitul lui octombrie planificăm tăieri, și vom obține peste 2000 de metri ster de lemn. Dar este foarte puțin, nu o să putem acoperi necesarul de lemne solicitat. Ca să aprovizionăm toți oamenii de pe listă, noi trebuie să tăiem toată pădurea… Deci, e imposibil. Noi respectăm anumite tratamente silvice. Sunt anumite reguli de eliberare a masei lemnoase”, a afirmat Petru Iachimovschi.

În raionul Ungheni sunt patru Ocoale Silvice. Potrivit platformei www.lemne.md, la data de 27 septembrie, la Ocolul Silvic Sculeni erau disponibili 127 metri steri de lemne, la Ocolul Silvic din Pîrlița, erau 93 metri steri de lemn, la Ocolul Silvic Cornești – 126 metri steri, iar la Ocolul Silvic din Valea Mare – 5,5 metri steri.

Reprezentanții Ministerului Mediului dau asigurări că lemn există suficient pentru a face față tuturor cererilor

Întrebat cum trebuie să fie organizat procesul de achiziție a lemnelor de foc, Vlad Madan, consultantul principal al Ministerului Mediului, responsabil de comunicarea cu mass-media a declarat pentru Ziarul de Gardă că „din toată ecuația aceasta trebuie să dispară autoritatea publică locală pentru că misiunea dânșilor a fost să întocmească o listă pentru ca Ministerul să poată estima masa lemnoasă necesară pentru sezonul rece și, practic, aici ar fi trebuit să se încheie istoria cu administrația publică locală”.

„Odată ce aceste liste au fost elaborate este un punct de plecare pentru administrațiile publice locale, care au și ei fâșii forestiere de protecție, de pe marginea drumurilor. Și dânșii ar putea suplini necesarul de masă lemnoasă, în condițiile în care în anumite locuri pentru moment se constată o lipsă”, a firmat Madan, după care a mai adăugat: „După estimările pe care le-au făcut specialiștii de la Moldsilva, lemn există suficient pentru a face față tuturor cererilor. Până în acest an, a fost și această modalitate de a merge direct la ocolul silvic, dar existau și intermediari. Or, cei mai mulți dintre noi apelau la intermediari care solicitau un preț dublu și se aducea lemnul acasă. Acum, pentru a ține sub control prețul lemnului din țara noastră – s-au exclus intermediarii. Evident că există unele dificultăți pentru o anumită categorie de oameni pentru ca să-și aducă lemnul acasă”.

Tatiana Tesliuc

Moldova se pregătește de sezonul rece. Primele cisterne de păcură au ajuns în țară

Primele cisterne de păcură, care vor suplini rezerva de stat, au ajuns ieri, 26 septembrie, în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, transmite moldpres.md.

Potrivit sursei citate, Guvernul este în proces de pregătire pentru sezonul rece al anului.

În scopul asigurării necesarului de păcură pentru perioada rece, pe 15 septembrie curent, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis că Societatea de Acțiuni „Termoelectrica” va semna contracte de vânzare-cumpărare a păcurii, în cantitate de până la 190 de mii de tone.

Achiziția efectuată de Termoelectrica va fi scutită de plata taxei pe valoarea adăugată, a accizei și a taxei vamale, pe o perioadă ce nu va depăși 31 mai 2023. Transportarea păcurii va fi asigurată de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

La mijlocul lunii septembrie, Termoelectrica a anunțat că are în rezerve păcură pentru a asigura serviciile de termoficare timp de o lună și jumătate. Sezonul de încălzire ar urma să demareze la mijlocul lunii octombrie. Astfel, conform estimărilor, păcura din rezerve ar fi suficientă pentru a asigura serviciile de termoficare până în luna noiembrie inclusiv. Totodată, cele 190 de mii de tone de păcură ce urmează a fi procurate ar fi suficiente pentru a putea furniza energia termică pe toată perioada rece a anului.

Din cauza crizei energetice și prețului mare la gazele naturale, autoritățile au anunțat că Termoelectrica va trece la păcură. Totodată, instituțiile publice urmează a fi conectate la sistemul centralizat de încălzire pentru a economisi resursele financiare.

A fost lansat concursul de selecție a localității ce va deține titlul „Capitala Tineretului – 2023”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat astăzi concursul de selecție a localității ce va deține titlul „Capitala Tineretului – 2023”.

Potrivit MEC, în cadrul programului, pe parcursul unui an, urmează să fie concentrate activităţile de tineret ale autorităţii publice locale, ONG-urilor naționale şi locale, organizaţiilor internaţionale, precum şi ale autorităților publice centrale. „Dezvoltarea localităților prin implicarea tinerilor şi valorificarea potenţialului acestora este o prioritate a Guvernului. Prin programul „Capitala Tineretului”, Ministerul Educației și Cercetării susține tinerii – resursa strategică a țării, pentru a pune în valoare ambiția, profesionalismul, entuziasmul tinerilor, dar, în special, pentru a susține inițiativele tinerilor, realizând apropierea cu administrația publică locală și dezvoltând proiecte necesare societății”, se menționează într-un comunicat de presă al MEC.

Eligibile pentru aplicarea la Program sunt autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv cele constituite în UTA Gagauz-Yeri și autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea, constituite pe teritoriul municipiului, cu excepția mun. Chișinău și a autorităților administrației publice locale care au deținut titlul „Capitala Tineretului” în ultimii trei ani de la ediția pentru care se depune dosarul de aplicare.

Pentru implementarea programului, MEC va aloca circa 1 milion de lei (aproximativ 50 de mii de euro) și va oferi suport metodologic și logistic. Dosarul poate fi depus on-line la adresa de e-mail: capitala.tineretului@mec.gov.md sau cancelaria@mec.gov.md, până la data de 14 noiembrie curent.

În anii 2020 și 2021 titlul „Capitala Tineretului” a fost obținut de comuna Sipoteni, raionul Călărași, iar în 2022, acesta a fost deținut de orașul Ștefan Vodă.

Scurt istoric:

Localitățile deținătoare ale titlului ,,Capitala Tineretului”
Anul	Localitatea
2011	mun. Ungheni
2012	mun. Cahul
2013	or. Ialoveni
2014	or. Soroca
2015	or. Sîngerei
2016	or. Ialoveni
2017	s. Varnița (din raionul Anenii Noi)
2018	mun. Cahul
2019	s. Costești (din raionul Ialoveni)
2020-2021	s. Sipoteni (din raionul Călărași)

Ce reprezintă Programul ,,Capitala Tineretului”?

Capitala Tineretului reprezintă o iniţiativă inspirată din experienţa Forumului European de Tineret şi presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, sunt concentrate activităţile de tineret.

Beneficiile pentru localitatea câștigătoare:

suport financiar și logistic din partea autorităților publice centrale, Ministerul Educației, Cercetării va acorda suport financiar în valoare de cca 1 milion de lei, în dependență de calitatea programului de activități înaintat de Aplicant;
vizibilitate și promovarea activităţilor pe durata titulaturii la nivel național;
comunicare cu instituţiile şi organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare;
participarea în elaborarea politicilor naţionale de tineret, consultarea politicilor;
consolidarea parteneriatelor locale între ONG-urile de tineret şi administraţia publică locală;
atractivitate pentru parteneri, instituţii naționale, finanţatori şi fundaţii.

Înălțarea Sfintei Cruci – tradiții, obiceiuri, superstiții

Astăzi , 27 septembrie, creștinii ortodocși de stil vechi din întreaga lume sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, așa cum se mai numește sărbătoarea în popor. Crucea este simbolul principal al Creștinismului. Crucea este prezentă și pe stema Republicii Moldova, fiind un element care a determinat identitatea poporului și a statalității sale de la întemeierea Principatului Moldovei (1359) și până în prezent, transmite IPN.

Înălțarea Sfintei Cruci este ziua care amintește de un moment semnificativ din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena. În ajunul unei lupte cu rivalul său Maxentius, care avea o armata mai numeroasă, împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer i-a apărut o cruce formată din stele, însoțită de inscripția „Cu acest semn vei birui!”. După victorie (s-a produs la 28 octombrie 312), Elena, a dorit să găsească crucea pe care a pătimit Mântuitorul Iisus Hristos. Mergând și căutând la Ierusalim, care pe atunci era stăpânit de împăratul perșilor, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a identificat Crucea Mântuitorului, dintre trei găsite, printr-o minune. Aducând acolo o femeie bolnavă, creștinii au apropiat-o de fiecare dintre cele trei cruci. Când s-a apropiat de a treia, bolnava s-a vindecat. Patriarhul Ierusalimului, Macarie, a înălțat Crucea deasupra amvonului în Biserica Învierii din Ierusalim. De atunci, în fiecare an, la 27 septembrie este cinstită Ziua Înălțării Sfintei Cruci. De remarcat că, la 27 septembrie 629, Crucea Mântuitorului a fost întoarsă de perși la Ierusalim, după ce o duseră pentru o perioadă în Persia.

Ziua Crucii este cinstită prin post și praznice. Este una dintre sărbătorile împărătești și una dintre cele patru zile de post strict de peste an, celelalte fiind: vinerea dinaintea Învierii Domnului, Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul și ziua din ajunul Bobotezei. În această zi se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor; nu se muncește. Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere; de toarta cănițelor ei leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate. Tot astăzi se sfințesc și răstignirile.

De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfințească via, pentru ca și în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri ramuri de alun, care primesc puteri miraculoase și sunt unelte valoroase pentru fântânarii, care vor depista izvoare subterane.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: pregătirea cocorilor de zbor în țările calde este un semn că vremea se răcește; dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, cârdul de ciori gălăgioase anunță căderea brumei. Această dată din calendar vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. După sărbătoarea aceasta plantele încep să se ofilească.

În afară de Sărbătoarea Zilei Crucii de toamnă (27 septembrie), creștinii mai sărbătoresc și Închinarea Sfintei Cruci (30 martie, întotdeauna în a treia duminică din postul mare). Conform tradiției, la Ziua Crucii de primăvară pământul „se deschide” pentru reptile, insecte, plante la începutul primăverii, iar în ziua Crucii de toamnă – „se închide” pentru toate acestea.