Expresul – Pagina 220 – Știri din Ungheni și Călărași

Expert: Cele mai multe familii din Republica Moldova se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune

Cele mai multe familii din Republica Moldova, sau circa 680 de mii, se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. Altele 285 de mii – cu gaze naturale, iar circa 165 de mii – au încălzire centralizată.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova ar avea 1 milion 319 mii de locuințe. Însă, cel puțin 200 de mii dintre acestea sunt părăsite. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Veaceslav Ioniță a spus că Republica Moldova are cetățeni care trăiesc într-o sărăcie energetică profundă. Din 10% cele mai sărace gospodării din țară, majoritatea din mediul rural, cel puțin 91% se încălzesc cu lemne și cărbune și sunt în afara sistemului de protecție. Din 40% cele mai sărace familii, circa 380 de mii, 85% se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. „Republica Moldova, în acest an legat de scumpirea fără precedent a resurselor energetice, trebuie să asigure securitatea minimă energetică pentru fiecare gospodărie și trebuie să se lupte cu sărăcia energetică extremă. Primii și cei mai vulnerabili oameni sunt cei de la țară care în proporție de 90% se încălzesc cu lemne și cărbune”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, gospodăriile casnice consumă în sezonul de iarnă circa 280 de milioane de metri cubi de gaze naturale pentru căldură. Se mai adăugă altele 50-55 de milioane de metri cubi pentru aragaz și apă. Agent termic, prezent în câteva orașe, se consumă în sezonul rece în volum de 1 milion și 200 de mii de gigacalorii. Lemne, oficial procură anual circa 500 de mii de metri. Neoficial ar fi vorba de încă cel puțin 500 de mii de metri cubi de lemne care sunt strânse de către cetățeni, cei mai săraci, din prin păduri. La fel, se mai consumă încă 65 de mii de tone de cărbuni.

Vorbind despre structura energetică a țării, economistul a afirmat că 60% din căldura obținută de către familiile din Republica Moldova este de la gaze, fie direct prin agentul termic produs tot din gaze, 30% de la lemne, iar 10% e la cărbune. Cei care au gaz primesc în mediu 9800 de kilowați de căldură pe sezon; cei cu agent termic – 8400 de kilowați pe sezon, iar cei cu lemne și cărbune – 3800.

Totodată, 20%, sau 230 de mii de familii, dintre cele mai bogate din țară, care au gaz sau agent termic centralizat, în mediu, pe sezon consumă 15900 de kilowați de căldură. 40% dintre familiile cu cele mai mici venituri, sau circa 480 de mii de familii, care se încălzesc cu lemne și cărbune, au în mediu pe an 2600 de kilowați de căldură. Aceștia, spune economistul, sunt într-o sărăcie energetică cumplită și în primul rând ei trebuie să primească ajutor din partea statului. Cei mai săraci 40% au un confort energetic de 6 ori mai prost decât cei mai bogați 20% din moldoveni.

Analistul economic a mai declarat că timp de zece ani moldovenii anual cheltuiau, în mediu, pentru încălzirea locuințelor 3 miliarde jumătate de lei – maximum 4 miliarde. Anul trecut s-au cheltuit 7 miliarde de lei. Însă o mare parte din această creștere a fost compensată de către Guvern. În consecință, șocul energetic asupra familiilor a fost unul slab. Pentru cei care s-au încălzit anul trecut cu lemne și cărbuni, nu s-a schimbat nimic. Aceștia se află într-o sărăcie totală de mulți ani. Anul trecut șocul a fost mare pentru cei care sunt la încălzire pe gaz și agent termic centralizat. Din acest motiv, suportul Guvernului a fost axat anume pe ei.

În noul sezon de încălzire, 2022/2023, în varianta optimistă costurile pentru încălzire vor crește la 12 miliarde de lei. Însă, cel mai probabil se vor apropia de 17-18 miliarde de lei, dacă gazul va costa atât cât cere acum Moldovagaz. Plus mai sunt devierile tarifare și datoriile istorice de 700 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a populației, este vorba de familiile sărace, va beneficia de protecție din partea Guvernului. Lemn, care deja sa scumpit și va continua să se scumpească, va fi compensat de către Guvern prin tarif special. Astfel, dacă în anul 2019-2020 încălzirea cu gaz era în mediu, lunar, 750 de lei, centralizată – 1400, iar cu lemne și cărbune – 230 de lei, scenariul pesimist pentru 2022-2023 va fi încălzirea cu gaz, în mediu – 4800 de lei, centralizat – 3700, iar la lemne și cărbune – 1160.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în noul sezon de căldură trebuie protejați cei care se încălzesc cu lemne și cărbune, este vorba de cei din zonele rurale – circa 380 de mii de familii. Apoi urmează altele 70 de mii de familii care se încălzesc cu gaz și încă 60 de mii de familii care se încălzesc cu agent termic. Pentru circa 40% dintre cetățeni, cei mai vulnerabili, care utilizează gaz, factura va crește în mediu cu 1500 de lei pe lună. Pentru cei care utilizează agent termic, factura va crește cu o mie de lei pe lună. În luna ianuarie, pentru ambele categorii, factura ar putea depăși 2000 de lei. Pentru cei mai bogați 20% dintre moldoveni povara va crește în acest an în cel mai bun caz cu peste 9000 de lei.

Economistul a menționat că gazul în prezent este cea mai scumpă sursă de obținere a căldurii pentru Republica Moldova. Acum un kilowatt de căldură, generat de gaz costă aproape 2 lei și 60 de bani. Dacă gazul se va scumpi atunci un kilowatt de căldură de gaz va costa 3 lei. Un kilowatt de căldură de agent termic costă 2 lei. Dacă va crește cel mai probabil se va apropia de 3 lei. Guvernul implementează acum o politică de a ajuta cetățenii cei mai săraci care se încălzesc cu lemne, să le ofere această resursă la un preț social. Lemnul comercial este astăzi 3 mii de lei un metru cub, iar un kilowatt de căldură pe bază de lemne costă 1 leu și 43 de bani. Lemnul de salcâm la fel 3 mii de lei este metrul cub, iar un kilowatt de căldură oferit de lemnul de salcâm costă în jur de 60 de bani. Dar și salcâmul riscă să se scumpească. Cărbunele costă de la 9 mii la 12 mii de lei/tona, iar un kilowatt de căldură utilizând cărbunele costă 1 leu și 20 de bani.

Un proiect de integrare în câmpul muncii a refugiaților ucraineni a fost lansat în Republica Moldova

Un proiect axat pe angajarea refugiaților ucraineni în sectorul agricol din Republica Moldova a fost lansat de către CNFA Moldova în parteneriat cu portalul informațional Agrobiznes. Proiectul este finanțat de Cultivating New Frontiers in Agriculture (CNFA), organizație internațională pentru dezvoltarea agriculturii specializată în elaborarea și implementarea de initiative durabile, bazate pe antreprenoriat, se arată într-un comunicat al CNFA Moldova.

Scopul proiectului este de a identifica și crea oportunități de angajare pentru refugiații ucraineni și de a contribui în același timp la atenuarea deficitului cronic de forță de muncă din sectorul agricol moldovenesc.

Astfel, CNFA Moldova și Agrobizness își propun crearea unei platforme ce va face conexiune între fermierii moldoveni și refugiații ucraineni aflați în cautarea unei surse de existență.

În acest scop, Agrobiznes.md va colecta și plasa pe o hartă interactivă date privind cererea și oferta de muncă existente în sectorul agricol din Republica Moldova.

Platforma va fi disponibilă pentru refugiați, precum și pentru cetățenii moldoveni doritori să activeze în agricultură, inclusiv absolvenții instituțiilor de învățământ cu profil agricol.

Pe platformă vor fi plasate informații privind angajarea la munci sezoniere, dar și oferte de lucru pe termen lung, iar prin aceasta proiectul va contribui la reducerea exodului peste hotare al tinerilor specialiști moldoveni.

Potrivit statisticilor oficiale, de la declanșarea actualului conflict armat din Ucraina, peste 300 de mii de refugiați au trecut granița cu Republica Moldova, iar aproximativ unul din trei a decis să rămână în țara noastră.

Condiții și mai bune pentru evenimente culturale organizate la… „Regina Maria”

În preajma Centrului Cultural Multifunțional „Regina Maria” din Ungheni va fi creată o nouă zonă de agrement și recreere, unde vor putea fi organizate diverse evenimente artistice și culturale.

Aici va fi instalată o fântână arteziană, din care vor putea să-și potolească setea atât participanții la evenimentele culturale, cât și trecătorii sau cei ce așteaptă transportul urban în cele două stații din apropiere. Totodată, vor fi fortificate capacitățile grupului proaspăt format, „UnFolk”, care deja a reușit să impresioneze publicul spectator. În acest sens, vor fi achiziționate instrumente muzicale, inclusiv două chitare artistice, o tamburină, un pian electronic.

Toate acestea vor fi posibile, grație Proiectului „Fântânița muzicală”, implementat de Grupul de Inițiativă Locală (GIL) „Vasilica” și Centrul Cultural Multifuncțional „Regina Maria” și finanțat de Fundația Comunitară Ungheni (FCU) în cadrul Programului de granturi mici – 2022 „Municipiul Ungheni – 560 de ani/ Ediție specială”.

„Ne propunem și organizarea unui spectacol literar-muzical. Acesta va fi dedicat celor 560 de ani de la prima atestare documentară a Ungheniului, dar și celor 50 de ani de la includerea localităților Berești și Vasilica în componența municipiului Ungheni”, a precizat Aliona Leșanu, manager de proiect, directoarea Centrului „Regina Maria”. Pentru un schimb de experiență și bune practici, un grup de la Centrul „Regina Maria” și GIL „Vasilica” va merge la Iași, unde va vizita și se va întreține cu Asociația Culturală „Noua Acropolă”.

Bugetul total al proiectului este de 60800 de lei, dintre care FCU a oferit suma de 42900 lei. Cu o contribuție de 10 mii de lei va veni Primăria municipiului Ungheni, iar trei agenți economici din Ungheni, au donat câte 2000 de lei. „Datorită acestui proiect, vom avea, cu siguranță, condiții și mai bune pentru organizarea unor evenimente culturale în aer liber, pentru dezvoltarea abilităților în utilizarea instrumentelor muzicale la copii și tineri, ceea ce ne dorim, de fapt, cu toții. Mulțumesc tuturor celor care ne sunt alături și ne susțin”, a spus Aliona Leșanu la final.

#560 / Edgar Bunea, cel care a readus teatrul la Ungheni

Bine v-am regăsit la o nouă ediție a podcastului 560 – în care vorbim cu oameni ai căror fapte inspiră și care, într-o anumită măsură, se implică în dezvoltarea și promovarea orașului Ungheni.

Edgar Bunea este invitatul seriei de astăzi, este cel care a readus teatrul la Ungheni.

De profesie este actor și după studiile pe care le-a făcut în România, s-a întors acasă, la Ungheni cu un scop bine definit. A înfințat în pandemie un mini teatru – Teatr Ungheni în care actorii sunt tinerii din Ungheni, pasionați și ei de actorie. De fiecare dată își selectează echipa foarte atent și minuțios. A reușit să organizeze deja și câteva spectacole.

La un moment dat a fost și profesor de teatru la un liceu din Ungheni, a fost și bucătar dar a realizat că scena și actoria este o parte din el. Mai are un vis pe care vrea să-l realizeze în viitor. Despre ce e vorba, ascultați podcastul 560.

Expoziția „Sfinții Închisorilor Comuniste” la Răciula, unica de acest gen în Republica Moldova

Începând cu 17 iulie, ușile muzeului din satul Răciula s-au deschis pentru vizitatori. Acolo, vizitatorii pot vedea expoziția permanenta sub genericul „Sfinții Închisorilor Comuniste”, care este unica de acest gen în Republica Moldova.

Acest lucru a fost posibil cu ajutorul mănăstirii Răciula în parteneriat cu Organizația Neguvernamentală (ONG) „Rădăcina Neamului”.

Muzeul are în componența sa patru săli, printre care o cameră destinată familiei regale a lui Nicolae al II-lea. O altă sală include istoria și obiecte de cult ale mănăstirii, este expoziția închisorilor și de asemenea, expoziția de tablouri prin care sunt reprezentate mai multe fărădelegi care s-au făcut împotriva bisericii.

Potrivit lui Dumitru Vidrașcu reprezentantul organizației neguvernamentale „Rădăcina Neamului”, expoziția „Sfinții Închisorilor Comuniste” este o expoziție permanentă care are drept scop de a cunoaștem cât mai profund filele tragice din istoria ortodoxiei, dar şi de a mărturisi marile minuni şi ajutorul lui Dumnezeu celor ce au suferit în surghiun. Aici, vizitatorii vor putea auzi istorii adevărate, frânturi din viaţa celor ce au păşit în sinaxare. Vizitatorii se vor putea familiariza și cu istoria, statisticile dar şi viaţa de zi cu zi a deţinuţilor din Gulag.

„Un popor care nu își acceptă istoria, nu există. Datorită acestei expoziții avem posibilitatea să vedem istoria mănăstirii, cum s-a dezvoltat aceasta, putem să vedem mărturisirea preoților, clericilor și a oamenilor care au suferit în perioada comunistă. De aceea e foarte important ca poporul să-și cunoască rădăcinile și istoria”, a mai spus Dumitru Vidrașcu.

Menționăm că respectiva expoziție este unica activitate muzeologică și comemorativă de acest fel în Republica Moldova. Iar, muzeul a mai avut o tentativă de deschidere în pandemie, dar din cauza că nu se puteau desfășura activități, expoziția a fost închisă. Muzeul se află vizavi de mănăstirea Răciula și activează în fiecare zi începând cu ora 09:00 și până la ora 17:00. Muzeul are și un ghid – maestru care povestește despre viața sfinților din închisori.

Potrivit organizatorilor, pe lângă expoziție, copii cu vârsta de până la vârsta 14 ani, pot beneficia de un master-class de modelare a aluatului în formă porumbel, care va fi pus la copt și, ulterior, consumat.

Prețul de intrare la muzeu este de 20 de lei, iar prețul pentru master-class – 30 lei.

„Deşi am citit în câteva rânduri mărturisiri (nu doar uimitoare, dar şi înfiorătoare), despre chinurile neînchipuite ce le-au suferit într-un chip mucenicesc nenumărați mărturisitori ce au trecut prin ,,iadul temnițelor comuniste”, totuşi e cu totul altceva când vezi prin reperezentări muzeografice, unele, din multele atrocități ale ,,sfinților închisorilor… Am avut posibilitatea să vizitez această expoziție, care te face nu doar să rămâi uimit de câte au putut să rabde cei ce au trecut prin torturile regimului totalitar ateu, dar te fac să ai o emoție sufletească aparte şi un respect deosebit față de toți acei mărturistori”, a scris și preotul Ștefan Rîmbu din Ungheni, pe rețelele sociale, după ce a vizitat expoziția.

Fotografii: episcopia-ungheni.md

Gabriela Boxan

Moldovenii din diasporă vor fi scutiți de plata taxei de import la mașină

Moldovenii care se întorc din diaspora vor fi putea importa fără plata taxei de import o mașină cu termenul de exploatare de până la 9 ani.

Executivul a aprobat, astăzi, avizul asupra amendamentului la proiectul de lege privind acordarea unor facilități fiscale și vamale pentru cetățenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către președintele țării.

Astfel, scutirea de taxa de import pentru un mijloc de transport se va aplica pentru mașinile cu termen de exploatare de până la 9 ani, și nu până la 7 ani, cum s-a aprobat anterior.

Totodată, potrivit avizului, mijlocul de transport nu va putea fi comercializat, gajat, donat, dat în posesie sau folosință timp de 3 ani, și nu de 5 ani, cum s-a stabilit anterior.

CNESP recomandă purtarea măștii de protecție și distanțarea fizică

O serie de măsuri și recomandări au fost aprobate în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), prezidate de prim-ministra Natalia Gavrilița, ca urmare a creșterii cazurilor de COVID-19 în rândul populației, în ultimele săptămâni.

Astfel, Planul național de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou va fi actualizat în conformitate cu evoluția situației epidemiologice și scenariile potențiale. Comisia a adoptat recomandări privind purtarea măștilor de protecție în instituțiile medico-sanitare publice și private, transportul public, centre comerciale, magazine alimentare și nonalimentare. De asemenea, se recomandă respectarea distanței fizice între persoane de minim un metru, respectarea regulilor de igienă a mâinilor și igienă respiratorie, dar și respectarea, sub proprie răspundere, a regimului de autoizolare de către persoanele infectate.

Măsurile de profilaxie, pentru protecția și prevenirea transmiterii COVID-19, urmează a fi aplicate în cadrul instituțiilor de menire socială, inclusiv a centrelor de plasament temporar pentru refugiați, instituțiilor de educație și în transportul public. Totodată, va continua procesul de informare a cetățenilor privind importanța vaccinării în prevenirea bolii.

Potrivit datelor prezentate de ministerul Sănătății, în perioada 18 – 27 iulie, în Republica Moldova au fost înregistrate 5793 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19, cu o creștere cu 72,7% comparativ cu săptămâna precedentă.

Cât de (ne)potabilă este apa pe care o consumăm din apeduct sau fântâni? Rezultatele de laborator sunt îngrijorătoare

Principalele surse de apă din care se alimentează locuitorii raionului Ungheni sunt de suprafață (din râul Prut) și subterană (apeduct, fântâni arteziene, izvoare de captaj și fântâni tubulare).

Din datele oferite de către Direcția Centrul de Sănătate Publică (DCSP) Ungheni, apa din râul Prut, care este distribuită în municipiul Ungheni, dar și în alte 14 localități (Zagarancea, Semeni, Mănoilești, Vulpești, Cetireni, Florițoaia Nouă, Florițoaia Veche, Grozasca, Unțești, Novaia Nicolaevca, Alexeevca, Serghieni, Lidovca și Rezina), corespunde normelor sanitare prevăzute privind calitatea apei potabile.

O sursă de alimentare cu apă pentru marea majoritate a localităților din raion, 27 la număr, este cea subterană – apeduct (fântâni arteziene, izvoare de captaj, fântâni tubulare).

Astfel, locuitorii din Agronomovca, Buciumeni, Florești, Bușila, Chirileni, Costuleni, Cioropcani, Condrătești, Gherman, Grăseni, Floreni, Măcărești, Frăsinești, Morenii Noi, Medeleni, Negurenii Vechi, Petrești, Pîrlița, Sculeni, Sinești, Teșcureni, Todirești, Valea Mare, Cornova, Măgurele, Năpădeni, orașul Cornești, consumă apa provenită din această sursă.

Unele fântâni arteziene, din numărul total de 25, sunt în proprietate administrației publice locale, iar altele sunt gestionate și exploatate de către agenții economici din localități.

Din cele 25 de apeducte existente, doar șase corespund normelor sanitare

Conform informațiilor oferite de către DCSP, din cele 25 de apeducte de dimensiuni mici, marea majoritate din ele activează fără a avea autorizația sanitară pentru funcționare.

Notă: Autorizaţie sanitară de funcţionare este un act emis în condiţiile legii de către autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice (aici Direcția CSP Ungheni), care confirmă corespunderea uneia sau mai multor activităţi desfăşurate de agentul economic cu legislaţia sanitară.

În majoritatea localităților unde apa captată nu corespunde cerințelor, nu există stații de tratare a apei. „Fiecare apeduct trebuie să dispună de autorizație sanitară pentru funcționare și să fie supus controlului periodic pentru a se putea duce o evidență mai bună asupra calității apei. Iar dezinfecția trebuie făcută cu compuși ai clorului și trebuie să corespundă după calitate. Anume din această cauză și tragem un semnal de alarmă, așteptăm conlucrare și implicare din partea responsabililor, pentru a oferi apă de calitate populației”, a mai precizat Alexandr Cornei, șeful DCSP Ungheni.

Întrebat care ar fi explicația că celelalte apeducte funcționează fără a avea autorizație de funcționare sanitară și furnizează în continuare apă care nu corespunde normelor sanitare, Alexandr Cornei a subliniat faptul că ceilalți nu au depus cererea pentru obținerea acestei autorizații.

Apa din unele apeducte și fântâni – un cocktail de amoniac, nitrați, fluor și bacterii

Conform informațiilor oferite de către Direcția Centrul de Sănătate Ungheni, din cele 25 de apeducte de dimensiuni mici, care alimentează 27 de localități (aproximativ 10.300 de gospodării), doar șase corespund normelor sanitare.

Celelalte 19 nu corespund indicatorilor chimici privind calitatea apei potabile, fiind depistat un procent ridicat de amoniac, nitrați, fluor, reziduu sec solubil, e.coli sau enterococi.

În raionul Ungheni sunt 2498 de fântâni publice, din care se alimentează aproximativ 32 de mii de persoane. În urma investigațiilor de laborator efectuate în 2021, fiind luate 99 de probe la indicatorii fizico-chimici și 113 probe la indicatorii microbiologici, s-au depistat nitrați, fluor, e.coli și enterococi.

Din fântâni tubulare de mină se alimentează alte 24 de localități din raion – Blîndești, Boghenii Noi, Boghenii Vechi, Buzduganii de Jos, Buzduganii de Sus, satul Cornești, Coșeni, Curtoaia, Drujba, Elizavetovca, Hârcești, Hristoforovca, Izvoreni, Leurdoaia, Mînzătești, Mircești, Morenii Vechi, Negurenii Noi, Poiana, Rădenii Vechi, Romanovca, Săghieni, Șicovăț, Țîghira, Veverița, Zăzulenii Noi.

Problemele de sănătate apărute în urma consumului de apă ce nu corespunde normelor sanitare

Consumul apei potabile necalitative crește semnificativ riscul de a face gastroenterită, hepatită virală, febră tifoidă sau holeră, atenționează specialiștii în sănătate. „Iar o problemă majoră pentru raionul Ungheni o constituie concentrația nitraților și nitriților în apa potabilă, care depășește limitele admise. Cauza creșterii acestor substanțe ar fi folosirea masivă a îngrășămintelor chimice în agricultură”, spune Alexandr Cornei.

În 2021 au fost înregistrate 130 cazuri de boli diareice acute.

Reprezentanții Direcției CSP Ungheni menționează că monitorizează calitatea apei din raion și informează administrația publică locală despre rezultatele obținute în urma investigațiilor de laborator, dar și despre măsurile de remediere a acestora.

Tatiana Tesliuc

Secetă hidrologică: Ministerul Mediului vine cu instrucțiuni pentru economisirea apei

Ministerul Mediului a desfășurat o ședință de lucru cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Biroul de Reintegrare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale. Scopul ședinței a fost coordonarea măsurilor care urmează să fie întreprinse pentru raționalizarea, menținerea și protejarea apei în perioada secetei hidrologice.

Temperaturile neobișnuit de ridicate şi lipsa precipitațiilor au dus la o adevărată criză de apă în multe zone din Europa, inclusiv, în Republica Moldova, drept rezultat, ne confruntăm cu o secetă hidrologică gravă. Prin urmare, resursele de apă devin din ce în ce mai prețioase, ele trebuie protejate prin raționalizare şi, după caz, aplicarea unor măsuri de restricționare a consumului de apă. În perioada declarată ca stare de secetă, se recomandă economisirea la maxim a resurselor de apă, utilizarea metodelor alternative de stocare și recirculare în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol.

Fiecare poate să contribuie la conservarea apei. #FoloseșteApaCuCap

În zonele declarate ”Cod portocaliu” de secetă, autoritățile vin cu un șir de recomandări pentru agenți economici, fermieri, instituții publice, populația generală.

În dependență de activitatea de întreprinzător, fiecare poate să contribuie la reducerea irosirii apei. Antreprenorii ar putea lua un șir de măsuri atât în a responsabiliza angajații, cât și de a utiliza rațional apa.

ATENȚIE! În această perioadă evităm utilizarea fântânilor arteziene,
Instalați robinete cu dozator, ele micșorează consumul de apă,
Asigurați-vă că robinetele și wc nu au scurgeri de apă.
Dacă utilizați în activitatea voastră apa prelucrată, întrebați-vă dacă există modalități de reciclare a apei sau contactați furnizorul pentru a afla dacă există reduceri pentru achiziționarea unor echipamente de utilizare eficientă a apei.

Operatorii de apă trebuie să monitorizeze prizele de apă și să ajusteze graficele de livrarea a apei; (furnizarea va fi întreruptă în intervalul orar 09:00 – 12:00 şi 18:00- 21:00 pentru refacerea rezervei de apă, în condiții de secetă.) Să ajusteze presiunea în conducte la nivelul minim optim de transportare, cu asigurarea livrărilor către consumatori.

Autoritățile publice sunt îndemnate să distribuie în locuri amenajate pentru asistență medicală sau centre de urgență a apei îmbuteliate, să informeze populația referitor la reducerea consumului de apă. Prin așa măsuri, conservarea apei devine o practică esențială în toată lumea, inclusiv, la locul de muncă.

Seceta, inundațiile și alte schimbări climatice afectează dramatic activitatea fermierilor. Chiar și așa, pot fi evitate unele consecințe dacă avem grijă de sursele naturale, care nu sunt nelimitate.

Asigurați-vă cu rezerve de apă în perioadele în care resursele de apă sunt limitate prin umplerea bazinelor de acumulare a apei pentru irigare
Irigarea se va face pe timp de noapte, atunci se evaporă mai puțină apă decât în timpul zilei
Prioritizarea irigării celor mai valoroase culturi în etapele critice de dezvoltare a acesteia
Orientarea resurselor de apă strict spre rădăcinile plantelor
Verificarea periodică a sistemului de distribuție a apei pentru irigare cu scopul de a evita scurgerilor necontrolate

Pentru localitățile din zonele declarate cu Cod Roșu, venim cu următoarele măsuri:

Populația: se interzice în intervalul de timp 8:00- 21:00 irigarea gazoanelor, plantelor din gospodăriile proprii, spălatul trotuarelor, aleelor, mașinilor, umplerea piscinelor;

Agenții economici: se interzice evacuarea apei din lacuri, iazuri în scopuri tehnologice; se recomandă utilizarea apei în volume reduse; se interzice spălarea teraselor și irigarea gazoanelor, clumbelor pe timp de zi; să se asigure că echipamentele utilizate sunt intacte și nu permit pierderile de apă.

Producătorii agricoli: irigarea doar pe timp de noapte și a culturilor care preponderent necesită apă, reducerea debitelor pentru irigare;

Operatorii care furnizează serviciul de alimentare cu apă: să revadă graficele de livrare a apei și după caz să introducă livrarea pe ore (furnizarea va fi întreruptă în intervalul orar 09:00 – 12:00 şi 18:00- 21:00 pentru refacerea rezervei de apă, în condiții de secetă.) Să reducă la maxim posibil pierderile de apă. Să ajusteze presiunea în conducte la nivelul minim optim de transportare, cu asigurarea livrărilor către consumatori;

Autoritățile publice locale: care nu dispun de sisteme centralizate de apă să asigure populația cu apă prin intermediul cisternelor; distribuirea în centre de urgență a apei îmbuteliate.

Sunt multe posibilități de a economisi apa, toate încep de la noi. Iată ce puteți face:

Spălați dinții, fructele, vasele, FĂRĂ a lăsa apa să curgă inutil
Folosiți mașina de spălat vase sau de rufe doar când sunt pline
Utilizați vesela în bucătărie mai rațional pentru a spăla mai puțin
Dezghețați alimentele în frigider și nu sub jetul de apă
Pregătiți bucatele în cât mai puțină apă, aceasta ajută și la conservarea vitaminelor
Cu apa rămasă de la spălatul fructelor și legumelor se pot uda florile
Asigurați-vă că wc nu este defectat și apa nu curge inutil
Cât aștepți să vină apa caldă în robinet, adunați-o pentru a o folosi în alte activități
Învățați copii să închidă bine robinetul și lăudații când ei reușesc să economisească apa
Evitați în această perioadă spălarea mașinilor, trotuarelor, umplerea piscinilor etc.

Conform ultimei prognoze a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, din 22 iulie, în intervalul 22-29 iulie în râuri se va menține scurgerea scăzută a apei (cu excepția unor afluenți din stânga a f. Nistru) și va constitui:

-în r. Nistru -30-40% din valorile medii multianuale lunare (Cod Galben);

-în r. Prut – 15-30% din valorile medii multianuale lunare (Cod Portocaliu);

-în râurile mici – 10-20% din valorile medii multianuale lunare (Cod Portocaliu), iar pe unele râuri mici – 0-10% din valorile medii multianuale lunare (Cod Roșu).

În urma observațiilor vizuale, s-a constatat că unele sectoare ale râurilor Delia, Nîrnova, Sărata, Tigheci, Soloneț, Cogîlnic, Cula, Cușmirca, Bîcovăț, Lunga, Lunguța, Salcia Mare, Cahul sunt secate. Printre țările care deja au introdus restricții la utilizarea apei pot fi menționate Italia, România, Spania, Portugalia etc.

Din cauza prețului majorat la gaz va fi criză de lemne de foc. Opinia expertului

Masive tăieri ilegale de păduri ne așteaptă la sfârșitul anului, când vânzarea ilicită a lemnelor de foc ar putea deveni o afacere foarte profitabilă, dacă vom avea o iarnă friguroasă. Totuși cel mai mult vor avea de suferit cei în apartamentele cărora sunt instalate sisteme de încălzire autonomă. Previziunile aparțin lui Veaceslav Ioniță, expert în economie, care va face publică o analiză detaliată a acestei situații.

Gazprom a anunțat marți că va reduce livrările de gaze prin conducta Nord Stream până la aproximativ 20% din capacitatea normală, motivând că o turbină are nevoie de lucrări de întreținere. Unii lideri europeni consideră că, în realitate, compania rusă caută astfel să împiedice țările occidentale să-și facă rezerve de gaze pentru iarnă. În aceeași zi, miniștrii Energiei din UE au hotărât să reducă consumul de gaze cu 15%, în așteptarea unei posibile sistări totale a livrărilor rusești de energie. În urma acestor decizii, ieri, prețul gazului pe piața europeană a crescut până la 2300 de dolari, potrivit EA.MD.

Întrebat, într-o emisiune, ce urmări ar putea avea această stare de lucruri asupra Republici Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că, la ora actuală, nu avem motive să credem că nu vom avea gaz la iarnă, dar ar trebui să ne îngrijoreze care va fi prețul la gaz, deoarece reducerea volumelor de gaze rusești livrate se reflectă imediat la prețul de la bursă.

„Există riscul să avem un preț exagerat de mare la bursă și rămâne să vedem dacă vom accepta acest preț sau totuși vom negocia cu Federația Rusă o anumită formulă: sau modificarea formulei de calcul, sau modificarea formulei iarnă-vară. Însă, în condițiile de astăzi, cu Rusia va fi foarte greu de discutat și vom intra într-o situație și mai mizerabilă. Oricum, dacă în ultimii ani, Republica Moldova cheltuia pentru o iarnă vreo 4 miliarde de lei, acum fără 15 miliarde nu vom scăpă. Asta-i varianta semioptimistă”, a menționat Ioniță.

Criza de lemne de foc se va aprofunda. „Vom nenoroci tot ce înseamnă pădurile pentru Moldova”

Expertul atrage atenția că autoritățile ar trebui să nu uite că 60 la sută din familiile din Republica Moldova se încălzesc cu lemne, iar cei mai săraci – 10 la sută din populație – nici nu știu ce înseamnă gaz sau încălzire centralizată. Astfel, aprovizionarea populației cu lemne de foc va reprezenta o altă problemă foarte importantă în cazul în care va crește și numărul celor care vor trece de la încălzirea cu gaz la cea cu lemne, ceea ce ar putea conduce la tăieri ilegale de păduri.

„Anual, „Moldsilva” taie vreo 450 de mii de metri cubi de lemne, pe care le vinde oamenilor săraci la un preț foarte redus, de 700-800 de lei pentru un metru cub. Această cantitate este una derizorie, căci, dacă o împărțim la 680 de mii de familii, care nu au nici gaz, nici căldură centralizată, nu revine nici câte un metru cub la o familie, fiindcă oamenii consumă cel puțin câte 5 metri cubi într-o iarnă. Iată de ce la noi săracii îngheață iarna de frig, trăind într-o cameră micuță și făcând focul numai noaptea, cu resturi vegetale. În mod normal, pentru acești oameni, am avea nevoie de 3 milioane de metri cubi pentru o iarnă. În același timp, avem vreo 270 de mii de familii care se încălzesc cu gaz și cred că mulți dintre aceștia vor trece la lemne, care deja sunt mai ieftine decât gazul. La prețul gazului, propus de ANRE, chiar dacă metrul cub de lemn ar ajunge la 3000 de lei, tot ar mai ieftin să ne încălzim cu lemne. În aceste condiții, vom nenoroci tot ce înseamnă pădurile pentru Moldova. Vă dați seama ce tentație va fi atunci să te duci să tai toată pădurea? Numai o mașină de lemne, dacă pui în ea opt metri cubi, se transformă în – mă tem să spun – 25 de mii de lei. De aceea, mi-e frică să mă gândesc la ce va fi iarna asta”, a explicat specialistul.

Menționăm că, acum o lună, întreprinderile silvice din Republica Moldova aveau în stoc peste 44 de mii 500 de metri cubi de lemne de foc, adică de şase ori mai puțin în comparaţie cu stocul disponibil în aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentanţi ai „Moldsilva” declarau că cererea pentru lemnele de foc a crescut brusc odată cu scumpirea gazului și că, în acest an, agenția va scoare la vânzare peste 500 de mii de metri cubi de lemn. Mai mult, odată cu scumpirea gazului, inspectorii de mediu au depistat sute de cazuri de tăieri ilicite de copaci.

Încălzirea autonomă va deveni mai scumpă decât cea centralizată

În spațiul urban, situația este de altă natură. Pentru locuitorii orașelor, care beneficiază de încălzire centralizată, o soluție mai optimă decât gazul ar fi păcura, care astăzi devine tot mai atractivă, este de părere Veaceslav Ioniță. În schimb, cea mai complicată va fi situația celor cu încălzire cu gaz autonomă.

„Pentru cele 100 și ceva de mii de familii cu apartamente conectate la încălzirea centralizată, o soluție ar fi păcura. În prezent, avem doar rezerve strategice de păcură, nu cred că s-a mai procurat, însă oricum ea este mai ieftină decât gazul. Dar cu cea mai mare problemă se vor confrunta zecile de mii de familii cu încălzire cu gaz individuală, care nu vor putea trece nici la lemne, nici la păcură. Cu atât mai mult cu cât, dacă anterior ăștia conectați individual cheltuiau pentru gaz mai puțin decât cei cu încălzire centralizată, anul acesta situația se va inversa”, a specificat Ioniță.

În opinia expertului, o altă soluție la care ar putea recurge unii moldoveni în sezonul rece ar fi instalarea în locuințe a pompelor de căldură, care însă presupune și unele riscuri. „Utilizând o asemenea pompă în locul unor reșouri primitive, dintr-un kilowatt de energie electrică faci trei kilowați de căldură, iar din trei kilowați de energie electrică, produci căldură cât un metru cub de gaz. Problema e că, la un apartament cu trei camere, îți trebuie trei pompe. În primul rând, de unde să aducem vreun million de pompe? În al doilea rând, la noi rețeaua electrică e făcută pentru producerea luminii, dar nu a căldurii, și astfel nu va rezista, va exploda”, atenționează Ioniță.

Creditul de la BERD ne-au putea ajunge numai pentru zece zile

Întrebat în ce măsură ne-ar putea ajuta creditul de 300 de mln. de euro, pe care BERD l-a acordat Republicii Moldova pentru achiziționarea gazului din surse alternative, în cazul întreruperii livrărilor de la Gazprom, specialistul și-a exprimat regretul că acești bani ar fi insuficienți:

„Din cei 300 de mii de euro, numai 100 de mii sunt destinați pentru crearea unei rezerve strategice de gaze. Cu acești bani, în cel mai bun caz, putem cumpăra 100 de mln de metri cubi, care este consumul nostru pe jumătate de lună. Dar acum prețul e așa de mare, că vom cumpăra numai 50 de mln de metri cubi. Ăsta e consumul nostru pe 10 zile”.

„80 la sută din populație ar putea să nu-și permită să achite pentru gaz”

Prin urmare, soluția ideală pentru Republica Moldova în următorul sezon rece ar fi să avem o iarnă caldă, consideră Veaceslav Ioniță.

„Problema cea mai mare va fi la orașe. Dacă cei cu încălzire centralizată vor ieși cumva din situație, cei cu încălzire autonomă nu știu ce vor face. Acum, când se agravează situația cu prețul de piață la gaze, 80 la sută din populația Republicii Moldova ar putea să nu-și permită să achite pentru gaz”, a adăugat Ioniță.

Administrația publică locală va avea o nouă platformă digitală

E-APL este o nouă platformă digitală destinată administrației publice locale

Astfel, procesul de transformare digitală va fi extins la nivel local, prin crearea unei noi platformei destinate autorităților publice locale – e-APL, care va contribui la sporirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor. Conceptul Portalului administrației publice locale din Republica Moldova a fost aprobat de Executiv.

Prin intermediul noului portal, autoritățile publice centrale (APC) vor furniza resurse digitale importante pentru gestionarea eficientă a activităților la nivel local. De asemenea, această platformă va integra servicii guvernamentale existente, cum ar fi semnătura electronică și plățile electronice, facilitând prestarea de către APL a serviciilor publice online și interacțiunea digitală cu cetățenii și mediul de afaceri.

În același timp, implementarea e-APL va contribui la diminuarea costurilor de accesare și procesare a datelor, astfel încât cei interesați să poată obține ușor și rapid datele necesare și serviciile electronice, prin utilizarea unui singur punct de acces.

La fel, platforma e-APL va permite sporirea transparenței activității autorităților publice locale; va standardiza procesele de business și documentele aferente acestora; va contribui la raționalizarea procesului de prestare a serviciilor publice la nivel local, prin consumarea automată a datelor necesare din resursele informaționale de stat și serviciile guvernamentale de platformă. Astfel, e-APL va reprezenta o soluție din categoria Guvern către Guvern (G2G), Guvern către Business (G2B) și Guvern către Cetățeni (G2C).

Costurile pentru menținerea portalului, în primul an de implementare, sunt estimate la 5,4 milioane de lei și vor fi acoperite din mijloacele Proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” (MGSP), implementat de Agenția de Guvernare Electronică, cu suportul Grupului Banca Mondială.

Serviciul de plăți electronice MPay ar putea deveni principalul canal de achitare a salariilor

Autoritățile și instituțiile publice ar putea achita salariile prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay)

Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege care va permite autorităților și instituțiilor publice să achite salariile prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay). Acest model unic de distribuire a plăților salariale va contribui la reducerea efortului operațional al entităților publice și va permite automatizarea, în mare parte, a proceselor ce țin de plata salariilor.

Astfel, prin utilizarea acestui serviciu, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai trebui să încheie anual contracte cu prestatorii de servicii de plată, iar angajații, la rândul lor, vor avea dreptul să opteze pentru ofertele și serviciile oricărui prestator de servicii de plată integrat cu MPay.

Conform propunerii Guvernului, noul model de achitare a salariilor ar putea fi implementat din anul bugetar 2024.

Se mărește alocația pentru mai multe categorii de persoane

Cuantumul alocației lunare de stat pentru mai multe categorii de populație va fi majorat cu 300 de lei. Astfel, alocația va crește de la 950 de lei la 1250 de lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, de Executiv.

Măsurile suplimentare de protecție socială, sub formă de majorări, se vor aplica următoarelor persoane: participanților la cel de-al Doilea Război Mondial; foștilor deținuți în lagărele de concentrare fasciste, în ghetouri, în alte locuri de detenție forțată, create de Germania fascistă și de aliații acesteia în perioada celui de-al Doilea Război Mondial; persoanelor angajate civil în armata de operații în anii celui de-al Doilea Război Mondial; persoanelor care s-au aflat în orașul Leningrad (Sankt Petersburg) în perioada blocadei (8 septembrie 1941 – 27 ianuarie 1944); persoanelor antrenate de organele puterii locale la strângerea munițiilor și a tehnicii militare, la deminarea teritoriului și a obiectelor în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, din aceste categorii fac parte circa 179 persoane.

Buzduganii de Jos – localitate campioană în promovarea egalității de gen

Satul Buzduganii de Jos a devenit campion în promovarea egalității de gen. În localitate a fost implementat proiectul „Buzdugana de Jos – localitatea Campioană în promovarea Egalității de Gen”, în cadrul căruia au fost organizate un șir de activități de informare a locuitorilor din sat cu privire la șansele și oportunitățile egale pentru femei și bărbați, în viața de zi cu zi.

La începutul lunii iulie a avut loc evenimentul de totalizare a proiectului, unde au fost prezenți finanțatorii, partenerii și, desigur, beneficiarii proiectului.

Irina Paladiciuc, lidera Grupului de Acţiune Locală „Pentru Buzduganii de Jos”, a înmânat diplome tuturor celor care s-au implicat în implementarea acestui proiect și în realizarea obiectivelor propuse.

„Am participat în cadrul acestui proiect din dorința de a promova egalitatea de gen în localitate, pentru a demonstra că, acolo unde este respectată egalitatea de gen, au de câștigat toți – și comunitatea, și fiecare locuitor în parte”, a menționat ea, precizând că obiectivele trasate au fost atinse.

„Pe lângă faptul că egalitatea de gen a fost promovată de către locuitorii satului, aici au fost create condiții necesare pentru desfășurarea procesului de învățământ”, a adăugat Irina Paladiciuc.

În cadrul proiectului, au avut loc lucrări de reparație într-o grupă din cadrul Grădiniței-creșă „Romașca” din localitate, cu suprafața de peste 29 de metri pătrați, precum și în coridorul de acces cu o suprafață de peste 12 metri pătrați. Ulterior, au fost procurate și instalate sistemul de încălzire, două uși din termopan, trei corpuri de iluminat, tavan extensibil, mobilier pentru copii și pentru educatoare, mobilier cu depozitare, jucării pentru copii etc.

„De mai multe ori, a fost abordată problema înmatriculării copiilor în grădiniță. Întrucât ne confruntam cu insuficiență de spațiu, am hotărât ca, prin intermediul acestui proiect, să soluționăm problema. Odată ce problema este rezolvată și copiii sunt înmatriculați, mamele vor avea oportunitatea să se angajeze, să devină mai independente financiar, să contribuie în egală măsură la bugetul familiei”, a adăugat Irina Paladiciuc.

De asemenea, au fost create condiții confortabile în Căminul Cultural din sat: au fost procurate o masă de lucru, scaune, climatizor, videoproiector, tablă magnetică, obiecte de birotică etc.

Proiectul a fost implementat de către Grupul de Acţiune Locală „Pentru Buzduganii de Jos”, în cadrul Programului de Granturi Mici pentru inițiative comunitare, componentă a proiectului EVA, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women Moldova, în parteneriat cu UNICEF.

Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

Gabriela Boxan

Criminaliștii de la Ungheni și Iași au efectuat un exercițiu comun de cercetare a locului faptei

În perioada 25 – 26 iulie, în orașul Ungheni a avut loc un exercițiu comun privind cercetarea locului faptei, organizat de Centrul Tehnico-Criminalistic şi Expertize Judiciare al Inspectoratului General al Poliției și Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, România, scrie politia.md

Exercițiul a constat în simularea unui grav accident rutier în zona transfrontalieră, cu implicarea a 21 de polițiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției și 8 polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean Iaşi, fiind desfășurat în cadrul proiectului „Întărirea cooperării transfrontaliere prin dezvoltarea unui concept comun de investigare complexă a locului faptei” (Cod EMS ENI 2SOFT/4.3/142), finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020.

Principalele obiective ale activității de referință au fost testarea procedurii comune de lucru în domeniul cercetării la fața locului, elaborată în cadrul proiectului, a procedurilor operaționale și de inspecție, precum și a mecanismului de interacțiune între subdiviziunile criminalistice ale celor două instituții beneficiare.

La fel, un accent aparte a fost pus pe dezvoltarea unei înțelegeri sporite a rolurilor și responsabilităților subdiviziunilor criminalistice, implementarea bunelor practici de cooperare și interacțiune a serviciilor IGP, colectarea, ambalarea și etichetarea mijloacelor materiale de probă, dar și înregistrarea în aplicația EVIDENCE, dezvoltată în cadrul proiectului.

Scopul acestui exercițiu comun a fost îmbunătățirea abilităților criminalistice, în vederea armonizării și realizării unitare a activităților de cercetare la fața locului, precum și ridicarea nivelului profesional a tuturor participanților, prin aplicarea la maxim a celor mai efective metode de lucru.

Instruirea şi perfecționarea permanentă a efectivului polițienesc reprezintă una din misiunile prioritare a Poliției Republicii Moldova, obiectivul general al proiectului fiind îmbunătăţirea capacităţii şi eficienţei poliţiei române şi moldovene, în ceea ce priveşte investigarea locului faptei şi managementul gestiunii urmelor infracţiunilor.

Pașapoartele biometrice ar putea să se ieftinească

Tarifele pentru o serie de servicii prestate de Agenția Servicii Publice (ASP) urmează a fi actualizate. Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificarea HG nr.966/2020 cu privire la serviciile prestate de ASP a fost prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali, fiind anunțat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică, scrie monitorul.fisc.md

Conform notei informative, în scopul susținerii populației și stimulării utilizării serviciilor prestate de către ASP în mod electronic, a fost efectuată o analiză suplimentară, în urma căreia au fost identificate rezerve pentru diminuarea tarifelor pentru unele servicii prestate de către ASP, precum și de extindere a listei beneficiarilor de înlesniri la obținerea serviciilor publice.

Astfel, în contextul reducerii cheltuielilor de personalizare a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova în urma semnării unui nou contract de achiziționare a blanchetelor și soft-ului utilizat la confecționarea actelor de identitate, se propune reducerea tarifului pentru pașaportul eliberat în termen de 20 de zile lucrătoare, de la 850 de lei până la 650 de lei.

Totodată, ar putea fi reduse și tarifele pentru eliberarea pașaportului în timp de 10 zile lucrătoare – de la 1280 la 1240 lei, în timp de 5 zile lucrătoare – de la 1490 la 1430 lei, iar pentru solicitanții obținerii actului în ziua adresării costul va fi redus de la 2130 la 2080 lei.

De asemenea, se propune reducerea tarifelor pentru serviciile de confecționare a actelor de identitate pentru refugiați, apatrizi și beneficiarii de protecție umanitară, cu stabilirea acestora la nivelul celor aplicate la eliberarea actelor de identitate cetățenilor Republicii Moldova, la momentul de față refugiații achitând costuri mai mari.

În același timp, în urma analizei costurilor suportate la prestarea serviciilor de eliberare a extraselor din resursele informaţionale ale ASP sub formă de document electronic comandate prin intermediul unor aplicații web, s-a identificat posibilitatea reducerii prețurilor 20% din tariful stabilit.

Autorii mai propun completarea anexei nr. 3 a HG nr.966/2020 (categoriile serviciilor ASP prestate cu înlesniri) cu un punct ce va stabili că serviciile de eliberare a informației din resursele informaţionale de stat deţinute de ASP sub formă de document electronic reprezentanților mass-media va fi prestat gratuit în termen de 5 zile lucrătoare. Tot cu titlu gratuit ar putea fi prestate și serviciile de radiere a interdicțiilor în registrul bunurilor imobile, aplicate în temeiul legii din oficiu de către registrator. Totodată, se propune revizuirea termenelor și a tarifelor la prestarea serviciului Autorizarea emigrării, iar cererea pentru autorizarea emigrării minorului împreună cu cel puţin un părinte se va examina gratuit.

Proiectul mai prevede includerea unor servicii noi ce se referă la eliberarea și preschimbarea plăcilor de înmatriculare pentru autovehicule și remorci (standardul moldovean SM 122:2014) și confecţionarea plăcilor de înmatriculare pentru tractoare, alte maşini şi mecanisme autopropulsate, precum și pentru remorcile tractoarelor, ce conţin numere de înmatriculare cu simboluri solicitate, la comanda individuală.

Târgul Meșterilor Populari și Antreprenorilor locali a revenit la Călărași

Voie bună, cântece de veselie, lume îmbrăcată în port popular, o multitudine de obiecte lucrate manual și produse autohtone – toate au putut fi găsite duminică, 24 iulie, la Călărași, unde s-a desfășurat un veritabil Târg al Meșterilor Populari și Antreprenorilor locali.

Și în acest an, Târgul Meșterilor Populari și Antreprenorilor Locali a fost organizat de Direcția Cultură și Turism Călărași în colaborare cu Consiliul raional și Direcția Economie, Agricultură și Dezvoltare Rurală. Evenimentul, care a ajuns la cea de-a treia ediție, s-a ținut chiar în inima orașului, în parcul de lângă Consiliul raional.

În total, la târg au participat 33 de meșteri populari din diverse regiuni ale țării, precum și 20 de antreprenori locali. Astfel, vizitatorii au putut alege dintr-o gamă variată de lucrări realizate manual, precum: ceramică, broderii, haine naționale, obiecte împletite din fibre vegetale, articole din piele, din blănuri, obiecte cioplite în lemn și multe altele. Pe de altă parte, producătorii au adus cu sine o varietate mare de fructe de sezon, brânzeturi, vinuri, bere artizanală, produse apicole, dar și articole vestimentare, etc.

Meșterul popular Eugenia Moldovanu spune că până acum nu a ratat nicio ediție a târgului de la Călărași și nu ratează ocazia de a veni aici cu obiectele sale realizate din fibre vegetale. „Am venit de la Bălți, pentru a treia oară la acest minunat târg și voi veni și la edițiile care vin cu pălării, clopoței, omuleți, mana pământului , îngerași și tot felul de suvenire pentru toate gusturile. Mă simt la Călărași ca la mine acasă.”, a declarat Eugenia Moldovanu, care este și membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova.

Sandu Tataru a adus la târg vinuri de la Pitușca: „Am revenit cu vinuri noi, atât din 2021, cât și din 2020. Vinuri mai seci și mai dulci, pentru toate gusturile”, a specificat el.

Dumitru Trifan, șeful Direcției Cultură și Turism Călărași spune că în acest an, numărul de participanți a întrecut toate așteptările. „Oamenii au venit într-un număr impunător, la fel cum au făcut-o și meșterii populari și producătorii locali. Ne gândim deja să identificăm pentru anul viitor o zonă și mai extinsă, pentru a încăpea cu toții și a savura din frumusețile lucrate manual de acești meșteri veniți din toate regiunile țării”, a punctat dânsul.

Pe tot parcursul evenimentului de la Călărași au evoluat colectivele artistice ”Plai de dor” de la Pîrjolteni și ”Frunză de dor” de la Pitușca, dar și soliștii locului, care au creat o atmosferă de sărbătoare, iar oamenii nu s-au lăsat împrăștiați nici de ploița care a venit pe neașteptate. Copiii s-au bucurat de o zonă doar a lor, unde au sărit pe tobogane și trambuline, fiind pictați pe față în cele mai variate culori.

Atât meșterii populari, cât și producătorii locali au primit diplome și mici atenții din partea organizatorilor, care și-au propus astfel să-i încurajeze, dar și să-i motiveze să mai vină și în anii următori la târg.

Foto: Facebook / Direcția Cultură și Turism Călărași
Autor: Doina Harea

Doina Harea

O nouă ediție a taberei de creație la muzeul din Călărași

Covorul în bumbi a renăscut la Muzeul de istorie și Etnografie din Călărași. Pe 11 iulie, aici, și-a luat startul, pentru a doua oară, tabăra de creaţie „Dor de vechiul meşteşug ţesut”.

Organizatorii şi-au propus ca și în acest an un grup de copii să petreacă două săptămâni de vacanță într-o atmosferă prietenoasă și rustică, ce amintește de curtea bunicilor de la țară, pe acorduri de muzică populară şi cu multă voie bună.

În jur de zece copii, de diferite vârste, au învățat tehnica covoarelor ”în bumbi” – o tehnică nouă pentru ei, dar care s-a dovedit a fi una extrem de captivantă. Copiii au mânuit firele la stative în miniatură, iar covorașele cu diferite ornamente tradiționale, vor rămâne la muzeu și vor bucura ochii vizitatorilor.

În prima zi de tabără copiii au fost inițiați în arta covorului ”în bumbi” de nimeni alta decât Tatiana Popa, directoarea Muzeului ”Casa Părintească” de la Palanca. Așa cum meșterița a transformat această tehnică de țesut într-o adevărată artă la ea acasă, a venit în fața copiilor de la Călărași cu cele mai ascunse secrete și tehnici.

I-am surprins pe copii în timp ce lucrau de zor la covorașe, fiind ghidați de Ana Caraman, profesoară de pictură la Școala de Arte ”George Enescu” din Călărași, care a acceptat provocarea de a-i ajuta. Mihaela ne-a povestit că atunci când execută astfel de lucrări se relaxează și se simte bine. Vanessa ne-a arătat lucrarea sa excepțională, care întruchipa cele patru anotimpuri, iar Andreea lucra de zor la ”colții de lup” – un ornament de care s-a arătat tare încântată. La o altă masă, Cipriana lucra la ”pomul vieții”, iar Niculina își testa abilitățile de a broda, tot ”în bumbi”, iar activitatea s-a dovedit a fi pe placul ei.

Printre participanții la tabără l-am întâlnit și pe Adrian, unicul băiat din grup. Fiind de părere că țesutul nu este o treabă doar pentru fete, el și-a îndemnat semenii să vină și ei la muzeu. ”Am mai lucrat la școala de arte alte două covorașe, doar că într-o altă tehnică. Covorul în bumbi este o îndeletnicire interesantă și sunt de părere că și băieții pot țese, nu mai rău decât fetele”, a declarat Adrian.

Natalia Veleşca, directoarea muzeului, spune că încercarea de a ţese covoare în bumbi în cadrul taberei are un scop bine stabilit: de a le cultiva copiilor dragostea față de meșteșugurile demult uitate. „Anul acesta ne-am propus să renaștem și noi și să învățăm copiii această tehnică veche. Cu rame mai mici, cu pași înceți, încercăm să dezvoltăm dragostea asta la copii, pentru că ar fi păcat să se piardă aceste tradiții și aceste meșteșuguri care ne reprezintă ca neam”, a declarat dânsa.

Pe lângă faptul că au învățat cum se coase un covor tradițional, micii meșteri călărășeni au primit în ultima zi de tabără şi diplome de participare din partea organizatorilor.

Doina Harea