Toate acestea se întîmplă conştient
Mama cu feciorul său la braţ. Este o imagine frumoasă. Ce se află însă în spatele acesteia? O ştiu doar ei. Mama, o femeie destul de matură, vrea să-şi informeze fiul despre toate regulile lumii, inclusiv despre cele sexuale. Nu numai că-i vorbeşte despre acestea, dar şi… îi arată. A venit la un consult ginecologic împreună cu feciorul, insistînd ca şi el să fie prezent, căci, susţinea ea, „băiatul trebuie să ştie de toate”.
Specialistul explică
Maria Rotaru, directoare-adjunct la Spitalul raional Ungheni, de profesie medic obstetrician, afirmă că asemenea cazuri există. Au fost şi în practica domniei sale. Îşi aminteşte şi de un tată care a avut, o perioadă, relaţii sexuale cu propria sa fiică. În rezultat, s-a născut un copil. „Ce credeţi, toate acestea se întîmplă conştient, nimeni nu face nimic forţat”, susţine Maria Rotaru. Potrivit dînsei, astfel de situaţii au loc mai frecvent în familii social-vulnerabile, cu persoane ce au un intelect slab dezvoltat. „Această categorie de persoane are un instinct de procreare mai bine dezvoltat. Un om normal din punct de vedere al intelectului este mereu încadrat în activităţi cotidiene şi sexul trece pe locul doi. În schimb, ceilalţi se gîndesc doar la un mod de viaţă: mai plăcut pentru ei şi mai puţin plăcut pentru alţii”, explică doctorul.
La ora actuală, nu se cunoaşte numărul exact al incesturilor, adică al legăturilor sexuale între părinţi şi copii, între fraţi şi surori. Cert este că ele există. „Noi aflăm despre ele doar dacă femeia care a venit la ginecolog vorbeşte despre aceasta”, afirmă Maria Rotaru. Multe însă dintre ele ascund asemenea situaţii, din ruşine sau, poate, din ignoranţă. În plus, potrivit doctorului, în cele mai multe cazuri, în urma unor astfel de relaţii, se nasc, totuşi, copii sănătoşi şi nu e treaba medicilor să facă investigaţii: de unde şi cum a fost conceput acel copil.
Sexul nu se învaţă
Bucură faptul că tinerii de azi sînt bine informaţi la capitolul educaţia sexuală. Internetul reprezintă o sursă destul bună de informare, care însă poate să influenţeze atît pozitiv adolescentul, cît şi negativ. Un exemplu pozitiv, după Maria Rotaru: sarcinile nedorite în rîndul minorelor sînt în scădere şi asta, pentru că ele devin din ce în ce mai informate privind măsurile de protecţie şi chiar privind avortul medicamentos, accesibil pentru toţi. Există şi partea negativă, cînd minorul vrea să încerce singur, pe propria-i piele, ceea ce vede în internet sau în filmele pentru adulţi. De aceea ar trebui, consideră doctorul, ca în şcoli să fie introdusă disciplina „Educaţia sexuală”, dar manualul să fie unul decent, „fără atîtea imagini colorate, care să-i dea copilului toate detaliile”. În cadrul unor astfel de ore, elevii ar trebui să obţină „doar o informaţie generală, pentru a-l pregăti pentru viaţa de mai departe”, spune dînsa, după care punctează: „Sexul nu se învaţă, fiecare are un instinct după care se conduce”.
Şi părinţii ar trebui să aibă un rol foarte important în educaţia copilului, inclusiv cea sexuală. Medicii sînt mereu deschişi pentru a sări în ajutor tinerilor, atunci cînd aceştia au nevoie de informaţii. La Ungheni, dar şi în celelalte oraşe, activează centre speciale, unde oricine se poate informa despre drepturile sexual-reproductive şi nu numai.
În concluzie
„Mai avem mult de lucru la acest capitol, deşi cred că această problemă, de informare, va rămîne veşnică”, spune Maria Rotaru. Dînsa are şi o explicaţie pentru afirmaţia sa: cei cu nivelul intelectual mai ridicat emigrează în ţari străine, iar la noi rămîn tot mai puţini oameni intelectuali şi tot mai multe persoane neinformate.
Soluţia ar fi ca presa să abordeze cît mai des subiectele de educaţie sexuală şi reproductivă, să existe mai multe surse de informaţie, astfel ca lumea să cunoască tot mai multe la acest subiect.
UNGHENI | Natalia Junghietu
Lasă un răspuns