S-ar putea să mai pierdem o specie rară: bujorii sălbatici
A trebuit să parcurgem, săptămîna trecută, zeci de kilometri, în căutarea unei plante pe cale de dispariţie la noi – bujorul de pădure sau bujorul sălbatic, cu denumirea-i ştiinţifică Paeonia peregrina. Au rămas doar cîteva locuri, într-o pădure de la frontiera raionului Nisporeni cu raionul Hînceşti, într-un loc numit de localnici „Coama porcului”, unde acest bujor mai poate fi întîlnit.
”În prezent, specia respectivă poate fi găsită în unele păduri din Iugoslavia și la noi, la Nisporeni. În alte părți n-o veți găsi”, susține Mihai Gașper, pădurar al cantonului nr. 5 din Ocolul silvic Nisporeni al Întreprinderii silvice de stat ”Nisporeni-Silva”. „Apropo, în tot spaţiul ex-sovietic numai aici puteai vedea bujorul sălbatic”, mai spune.
Pădurarul ne-a condus pe cărăruşe de el doar ştiute, kilometru cu kilometru, prin spini şi pînze de păianjen, pînă am dat, în sfîrşit, de un bujor. Avea doar două flori – gingaşe, de un roşu aprins, clătinîndu-se mlădios în adierea vîntului. Răsărise într-o poieniţă, departe de ochii lumii. „Straniu lucru. De obicei, bujorul sălbatic înfloreşte în semiumbră. Nu-i prea place soarele”, a făcut o remarcă inginerul-şef al ÎSS „Nisporeni Silva”, Vasile Mîrza, exprimîndu-şi apoi indignarea că savanţii noştri nu au studiat, pînă în prezent, aşa cum se cuvine, această plantă pe care, iată, riscăm să o pierdem cu totul în cîţiva ani.
Cu 40 de ani în urmă, pădurea era plină cu bujori sălbatici. Primăvara, cînd înfloreau, era o privelişte de nedescris. Acum, trebuie să ai mare noroc să-i întîlneşti. „Cărările s-au umbrit, iar florile s-au rărit. Unde și unde mai poți vedea cîte o tulpină de bujor”, spune Mihai Gaşper.
Cauza principală a dispariției lor, potrivit pădurarului, a fost avaria din anul 1986 de la centrala atomică din Cernobîl. „De atunci s-a observat o scădere îngrijorătoare a numărului bujorilor sălbatici. Se vede că radiația a acționat asupra lor”, afirmă dînsul. În ultimii ani, un impact negativ asupra bujorilor de pădure îl are seceta. În plus, şi mîna omului, şi rîtul mistreţilor şi-au făcut treaba. În comparaţie cu anii 80 ai secolului trecut, numărul bujorilor sălbatici a scăzut în pădurea de la marginea raionului Nisporeni cu 95%.
„Ne gîndim să-i înmulțim prin semințe”, spune Mihai Gaşper. Este adevărat, silvicultorii au mai încercat şi în alţi ani să facă acelaşi lucru, dar prea puţini bujori au răsărit atunci. Din cauza secetei.
NISPORENI | Lucia Bacalu, Ina Landa
Mulţumim ÎSS “Silva Nisporeni” pentru suportul acordat la realizarea acestui material.
Lasă un răspuns