Criza energetică impune moldovenii să caute alternative. Coadă la peleți și brichete pentru foc

Din cauza crizei de resurse energetice moldovenii încearcă să găsească alternative. Astfel cererea pentru biocombustibilii solizi a crescut semnificativ după scumpirea gazului și a curentului electric, scrie europalibera.org.

Producătorii de pelete și brichete din biomasă se confruntă, însă, cu un deficit de materie primă și costuri mai mari. Prin urmare, au dublat prețurile. Dacă iarna trecută o tonă de brichete se vindea cu 3.200 de lei, acum ajunge și la 6.000-7.000 de lei.

Victor Vorobiov, un producător de biomasă din orașul Ungheni, produce pelete și brichete din coji de semințe de floarea-soarelui și din rumeguș de lemn. Compania trebuie să asigure lunar cu 1.000 de tone de biocombustibil solid instituțiile publice cu care are contracte. În plus, primește tot mai multe solicitări de la consumatorii casnici.„Cererea a crescut semnificativ și ne temem că nu o să-i putem face față. Oamenii au înțeles că urmează o iarnă grea și biomasa este o alternativă care îi poate salva”, a menționat producătorul.

Potrivit lui, cea mai mare problemă a producătorilor este lipsa materiei prime. „Rumeguș este mai puțin, pentru că nu se taie păduri. Cojile de semințe de floarea-soarelui le cumpărăm de la fabricile de ulei, însă ne dau cantități mici, pentru că și ei produc pelete și brichete. Nici paie nu prea găsim, pentru că e secetă. Lumea nu este interesată să le vândă, nu înțelege că aceste deșeuri pot fi utilizate de noi. Cei care vând cer prețuri destul de mari”, explică omul de afaceri.

Menționăm că la începutul săptămânii, Comisia pentru Situații Excepționale a permis importul rumegușului, a deșeurilor și a resturilor de lemn neaglomerate, utilizate ca materie primă la fabricarea biocombustibililor solizi. Totuși, producătorii nu par încântați de această decizie. Ei susțin că importurile vor aduce costurisuplimentare și că în țară sunt suficiente resurse pentru a acoperi necesarul de materie primă, însă e nevoie de politici potrivite din partea statului în acest domeniu.

Anticipând că Gazprom ar putea limita sau chiar sista livrările de gaze în Republica Moldova, guvernul a propus, între altele, reconectarea cazanelor pe biocombustibil în instituțiile publice.

Într-un proiect derulat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) între anii 2011 și 2018, sute de școli, grădinițe, centre comunitare și gospodării din Republica Moldova au trecut la încălzirea pe bază de biomasă. Ulterior, însă, din cauza majorării prețurilor și a deficitului de biocombustibil solid, multe dintre ele au revenit la cărbuni sau gaz.

Printre acestea este și gimnaziul „Vladimir Cimpoieș” din satul Buciumeni, raionul Ungheni. „Era prea scump. Peletele erau de proastă calitate și din această cauză nu mai funcționau cazanele. Acum utilizăm cărbuni, dar și aceștia s-au scumpit…”, menționează directoarea gimnaziului, Vera Ciornea.

Și afacerile lansate sau susținute în cadrul proiectului PNUD „Energie și biomasă” s-au rărit între timp. Din 150-160 de producători de brichete și pelete pe piață au rămas mai puțin de 30.

În comparație cu lemnele de foc, brichetele și peletele au o umiditate redusă, necesită mai puțin spațiu de depozitare, produc de 2-3 ori mai multă căldură și elimină la ardere o cantitate minimă de fum și bioxid de carbon. O tonă de brichete înlocuiește aproximativ 5 metri cubi de lemne.