Ion Zderciuc: ”Ungheniul e localitatea unde mă trag tot timpul”

Sculptorul Ion Zderciuc
Sculptorul Ion Zderciuc

Sculptorul Ion Zderciuc
Sculptorul Ion Zderciuc

L-am întâlnit pe Ion Zderciuc la Tabăra de sculptură, care are loc recent la Ungheni. Este unul dintre puținii artiști plastici, care a participat la toate cele șapte ediții ale Taberei de Sculptură și a lăsat Ungheniului lucrări impresionante.
Dânsul este autorul bustului lui Mihai Eminescu din centrul orașului Ungheni, iar în scurt timp, se pare, va fi instalat la Ungheni un nou bust realizat de el, al lui Dimitrie Cantemir. 
Trebuie să mai spunem că Ion Zderciuc s-a născut la Ungheni, aici a copilărit, de aici a pornit  în frumoasa lume a artelor plastice.
Domnule Zderciuc, ați fost participant la absolut toate edițiile taberelor de sculptură de la Ungheni.
Da, într-adevăr eu și câțiva dintre colegii mei suntem nelipsiți de la aceste tabere, care au început la insistența lui Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, cu susținerea fostului primar, Vitalie Vrabie. Atunci a pornit epopeea acestor tabere și iată că am ajuns deja la ediția a șaptea. E îmbucurător faptul că Ungheniul nostru se îmbogățește cu noi și noi sculpturi, devine mai spiritual.
Ați spus Ungheniul nostru. Ce înseamnă Ungheni pentru dumneavoastră?
Este localitatea unde tot timpul mă trag, căci e baștina mea, aici m-a născut, aici am copilărit, știu orice colțișor de aici. Mama mea lucra la pepinieră aici, la gospodăria silvică, și mă lua și pe mine s-o ajut. Pe locul unde acum e Parcul Central erau rânduri întregi de copaci, iar vizavi se întindea un câmp mare. Nu erau clădiri, nu erau case.
Are Ungheniul un aer mai deosebit, că a dat o pleiadă întreagă de artiști?
Da, sunt mulți artiști cu rădăcini unghenene. Noi am fost prima promoție a Școlii de pictură. Am mers acolo cei mai talentați și am avut noroc de profesori foarte buni. Toți cei care am absolvit-o am mers mai departe la colegii, la universități și astăzi, iată, creăm.
Cum credeți, ce-i lipsește Ungheniului ca să fie mai atractiv, să devină un centru cu adevărat cultural?
Nu voi fi original. Cred că are nevoie de drumuri mai bune. E cel mai important. Și de oameni care să fie responsabili și să muncească din inimă. Atunci apare și calitatea, și toate celelalte.
Câte lucrări aveți aici, la Ungheni?
Vreo opt-nouă. Bustul lui Eminescu l-am realizat eu, plus lucrări la taberele de sculptură. Mă uit și azi la ele – sunt bune. Prima mea lucrare a fost ”Alfa și Omega”, este instalată vizavi de Palatul de Cultură, apoi au urmat câteva lucrări împreună cu fiul meu: Calul bălan, Zmeul, Castelul furnicilor…
Ce monument i-ar mai trebui Ungheniului, ca să-l înfrumusețeze?
Ducem de mult timp tratative cu primarul Alexandru Ambros cu privire la înălțarea unui monument al domnitorului Alexandru cel Bun. Trebuia să facem un proiect împreună cu Dumitru Verdianu, o lucrare masivă. Nu s-a acceptat, deoarece costurile erau mari. Așa ne-au spus cei de aici. Eu nu aș zice că era un preț foarte mare pentru o astfel de lucrare – 4-5 milioane de lei. Un astfel de monument costă mult mai mult.
În plus, urmează să instalăm în fața bibliotecii un bust al lui Dimitrie Cantemir. Discutăm de mulți ani despre asta. Am decis să fac bustul cadou Ungheniului. Am discutat în acest sens cu doamna președintă a raionului, Ludmila Guzun. Urmează ca să-și asume construcția postamentului. Sper să reușim. Vom mai discuta și privind monumentul lui Alexandru cel Bun. Schița deja a fost aprobată de Ministerul Culturii – Alexandru cel Bun pe tron. L-am implicat și pe arhitectul Victor Vieru, și el originar din Ungheni. El mi-a zis că va dona proiectul de  amenajare.
Deci, s-ar putea să avem și bustul lui Dimitrie Cantemir, și monumentul lui Alexandru cel Bun la Ungheni?
În ceea privește bustul lui Alexandru cel Bun, se mai discută. Bustul lui Dimitrie Cantemir s-ar putea să fie instalat la anul viitor.
Ce părere aveți despre tabăra de sculptură din acest an de la Ungheni?
E o tabără cu foarte mulți participanți, au fost acceptați 17 sculptori. E cea mai mare dinte cele șapte ediții. Câteva lucrări vor merge la Cluj-Napoca, căci și ei au contribuit financiar la realizarea acestei tabere.
Mariana Gasnaș
Acest articol este produs în cadrul Proiectului ”Vocea cartierului tău”, realizat de ziarul ”Expresul” în cadrul programului ”Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO ”Centrul Media pentru Tineri”, finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest reportaj nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *