Pepinierele – oglinda întreprinderilor silvice?

Dacă vrei să-ți faci o imagine despre o întreprindere silvică, ar trebui să vizitezi pepiniera acesteia. Așa spun silvicultorii experimentați. Și mai spun că pepinierele reprezintă oglinda întreprinderilor silvice.

În preajma Zilei mondiale a pădurilor, marcată pe 21 martie, am dat o fugă pînă la Costuleni, acolo unde se află pepiniera Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură (ÎSS) ”Silva-Centru”. Se zice că ar fi una dintre cele mai mari pepiniere din republică, cu o suprafață de 41,9 hectare.

Așadar, să înceapă excursia!
”Din păcate, în această perioadă nu prea ai ce vedea aici. Vara, însă, e foarte frumos”, a făcut o remarcă Gheorghe Mihăilă, inginer regenerare păduri la ÎSS ”Silva-Centru”, imediat ce am ajuns acolo. A avut dreptate.
Inițial, nu mi-am dat seama că mă aflu în pepinieră. În fața ochilor mi-a apărut căsuța pădurarilor, îngrijită, compactă. În prag m-au întîmpinat binevoitor pădurarii Sergiu Chiron și Veaceslav Gorincioi.

Chiar din fața casei începea un cîmp imens, împrejmuit de pădure. Pe alocuri, se întrezăreau parcele cu puieți, plantați în rînduri drepte.
Bătea un vînt rece, care îmi șuiera pe la urechi, de-mi trecuse pofta să mai fac ceva. Curioasă din fire, dar și optimistă, nu m-am lăsat bătută. L-am luat la întrebări pe interlocutorul meu, Gheorghe Mihăilă, care, apropo, activează la ÎSS ”Silva-Centru” de 43 de ani.

”Puieții pe care i-am plantat în această pepinieră, cu 40 de ani în urmă, am ajuns să-i văd deja transformați în masă lemnoasă”, spune, specificînd că rolul principal al pepinierei a fost, este și va fi creșterea puieților forestieri, adică pentru împădurire. Anual, aici  se produc circa un milion și jumătate de puieți. În această primăvară, cei 12 angajați lucrează intens la semănatul semințelor de salcîm.

Sursă de venit
Mergem mai departe. Pe anumite porțiuni cresc puieți de arbori decorativi. ”Iată, acolo, în depărtare – o plantație de paltin de munte. Vedeți? Sînt cu vîrfurile roșii. Mai jos avem nuci, în partea asta – molizi, dincolo – stejar roșu”, tot explică Gheorghe Mihăilă. ”Aici au rămas, din anii trecuți, niște arbuști de mahonie”, continuă. Văd cîțiva tufari cu o parte din frunze de culoare verde închis, iar alta – bordo.

În  total, aici sînt plantate 12 specii de arbori decorativi. Oricine îi poate procura. Prețurile încep de la 12 lei și ajung pînă la 40 pentru un arbore, în dependență de specie. Cele mai scumpe sînt speciile de import, cum ar fi molizii, care sînt aduși din Ucraina sau România.
Pepiniera este vizitată de cumpărători, mai ales, toamna și iarna, în ajunul sărbătorilor, cînd toți se avîntă după pomi de Crăciun. ”Mai vin unii și primăvara, după material săditor. Noi le explicăm că, dacă plantezi în această perioadă, arborii trebuie udați cu regularitate”, face o remarcă însoțitorul meu.

Cu bune și cu rele
Apropo despre udat. Sau, mai bine zis, despre irigare. Gheorghe Mihăilă a recunoscut că pepiniera se confruntă cu mari probleme în acest sens. Deși Prutul e alături, apa aici e un lux. La un sistem de irigare silvicultorii nici nu îndrăznesc să viseze. ”Din această cauză, pepiniera noastră e cam săracă în specii de arbori”, spune ghidul meu. Se pare că în acest an problema va fi rezolvată, căci se planifică săparea unei fîntîni arteziene.

”Dacă am avea apă, am construi și o seră pentru obținerea materialului săditor din semințe, am diversifica speciile de arbori decorativi”, povestește Gheorghe Mihăilă, visător.
Totuși, aici, din an în an, se mai schimbă cîte ceva. Bunăoară, la începutul acestui an, a fost achiziționat un tractor nou-nouț. Ceva mai devreme, a ajuns și curentul electric – de la o distanță de doi kilometri. A fost reparată capital și casuța pădurarilor.

Asemănătoare, dar, totuși, diferite

Din discuțiile pe care le-am avut cu Gheorghe Mihăilă, am înțeles că pepinierele din regiune au multe în comun, dar, totuși, diferă. Fiecare e cu specificul său.

Astfel, pepiniera ÎSS ”Nisporeni-Silva” are o suprafață de 40,8 hectare și produce anual circa un milion de puieți. Cei 12 silvicultori care muncesc aici cresc și dezvoltă circa 30 de specii de puieți: și forestieri, și decorativi. ”Pepiniera noastră, ca și cea de la Ungheni, se numără printre cele mai mari și bogate din republică, fapt pentru care ne mîndrim”, a declarat Vasile Mîrza, inginer regenerare pădurii în cadrul ÎSS ”Nisporeni-Silva”.

Pepiniera Întreprinderii Silvice Călărași este cea mai mică în regiune, avînd doar 22 de hectare. Ce-i drept, productivitatea e mare, căci aici se produc anual circa un milion de puieți. Nu există, însă, puieți de arbori decorativi, cu excepția molidului. Și mai este ceva. Aici muncesc doar angajați sezonieri, circa 15 la număr. Ei sînt în activitate din aprilie pînă în septembrie. ”Ne gîndim să schimbăm, pe viitor, locul amplasării pepinierei noastre, căci aici solul e infertil”, a făcut o remarcă Mihail Grosu, inginer silvic-șef la ÎSS Călărași.

Expresul.md