Esențial | Dumnezeu cu el

Lucia BacaluMare agitație a mai stîrnit întrebarea unui tînăr, cică, din Ungheni, către Vlad Filat: ”Cum vă simţiţi la puşcărie? Cam aşa mă simt eu în R. Moldova…”. Doamne, ce bucurie pe capul unora! Mai că nu l-au făcut erou.
Am citit și am recitit cele scrise de el. Zău că nu înțeleg în ce constă eroismul lui. A zis omul ce-l doare, dar… Eu cred că, înainte de a arunca cu pietre în cineva, ar trebui să te uiți foarte atent la tine, căci s-ar putea să decoperi în ochii tăi, dacă ești onest, o bîrnă cît Palatul poporului din centrul Bucureștiului.
Că tot sîntem în Postul Mare, am să reamintesc cuvintele Mîntuitorului în acest sens: ”De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? (…) Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău” (Mt 7, 1-5). Sau de episodul cu femeia desfrînată, care urma să fie omorîtă cu pietre. Mîntuitorul le spune celor ce doreau să arunce cu pietre în ea: ”Cel fără de păcat dintre voi să arunce primul cu piatra” (Ioan 8, 7).
Ei bine, se pare că în R. Moldova aproape nimeni nu are păcate: judecă, aruncă fraze grele și ades neargumentate. Într-un cuvînt, taie și spînzură. Doar judecători neprihăniți peste tot!
Dar să revenim la acel tînăr unghenean. Îmi pun și eu, ca tot omul, cîteva întrebări. Dacă e atît de curajos, de ce nu-și spune numele? Motive gen că vrea să emigreze și cineva i-ar încurca, dacă ar ști că el a zis ce a zis, nu prind. O fi Republica Moldova, vorba lui, pușcărie, dar nici chiar așa. Hai să fim serioși!
După trei ani lipsă, a revenit în Moldova. ”Din primele zile în care m-am întors, m-am simţit aici ca într-o puşcărie”, susține. Cum s-ar zice, bla-bla-bla. A lucrat în SUA, unde – atenție! – a încălcat regimul de ședere. El, marele luptător pentru dreptate!
”La Aeroport am fost reţinut timp de cîteva ore, în care mă tot întrebau cîţi bani am. Nicăieri nu m-am simţit aşa de străin ca acasă. În R. Moldova preţurile sînt extrem de mari. Împreună cu soţia, care e inginer extraordinary – în străinătate, ar avea un salariu de mii de euro – avem un venit de circa 10 mii de lei. Trăim modest…”.
Oare de ce nu mă impresionează aceste fraze? Știu de ce. Pentru că le-am auzit de sute și sute de ori. Unii, după ce revin din străinătate, nu mai știu cum să-și iasă din pene ca să fie observați. Mai că nu te întreabă la tot pasul: ”Cum voi, la Moldova asta, puteți trăi cu așa prețuri?”. Uite că putem.
Dumnezeu cu el, cu ”eroul” din Ungheni. Slavă Domnului că avem sute și, poate chiar mii de alți tineri moldoveni care, deși au plecat de acasă, fac tot ce le stă în puteri să promoveze valorile noastre în toată lumea. Și niciodată, dar absolut niciodată, nu și-ar permite să blameze în așa hal locul în care s-au născut și au crescut. Vin cu drag în ”pușcărie”, se bucură că-s acasă, alături de cei dragi, iar acolo, în străinătate, muncesc și demonstrează că sînt oameni de cea mai înaltă speță.
Cît despre Filat, să-și facă treaba justiția. Iar noi să nu uităm că Judecătorul suprem e în Ceruri și, poate, ar fi cazul ca, măcar din cînd în cînd, să ne amintim despre asta.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *