Afaceri cu miros de prune în regiune

pruneÎn ultimii ani, în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași livezile de prun acaparează suprafețe de teren tot mai mari, ceea ce înseamnă că tot mai multe afaceri cu miros de prune iau naștere în regiune. Mulți au înțeles că businessul cu aceste fructe delicioase, în stare proaspătă sau uscate, ori sub formă de magiun sau chiar țuică, ar putea fi profitabil.
UNGHENI
Dacă pînă și un legumicultor înrăit precum este Petru Vizitiu de la Hristoforvca a decis să schimbe legumele pe prune, atunci se vede clar că în acest gen de afacere merită să investești.
L-am întîlnit la Nisporeni, la forumul regional al producătorilor de prune, ascultînd atent și notînd tot ce se vorbea acolo. Mai tîrziu, ne-a comunicat că intenționează să planteze vreo cinci hectare de pruni în această toamnă.
”La vîrsta mea ar fi mai ușor să mă ocup cu prunele decît cu legumele în sere”, a explicat dînsul, după care a adăugat: ”Chiar dacă va trebui să aștept cîțiva ani prima roadă, în schimb în livadă lucrările sînt mai ușoare și mai puține decît în sere”.
”De ce anume prunul?”, îl întreb. Petru Vizitiu răspunde prompt: ”Dacă mărul, bunăoară, cere 12 tratări pe an, apoi prunul necesită doar șase, ceea ce duce la reducerea cheltuielilor. Dacă, atunci cînd începi recoltarea merelor te poate prinde bruma pe deal, apoi prunele se culeg în luna august. În plus, și comercializarea se face mai repede”. Pe lîngă aceasta, dînsul a prevăzut și alte situații în viitoarea sa afacere. În cazul în care nu și-ar putea vinde marfa în stare proaspătă, nu e o problemă. ”Din prune iese și țuică bună”, punctează agricultorul, mai în glumă mai în serios, menționînd că are de gînd să-și procure chiar și un aparat de făcut țuică.
Potrivit datelor oferite de către Tudor Șeptelici, specialist principal la Direcția Agricultură și Alimentație Ungheni, în raion, la ora actuală, plantațiile de prun ocupă circa 800 de hectare. Jumătate din această suprafață este plantată cu livezi tinere. Pe de altă parte, la capitolul procesarea prunelor, Ungheniul stă prost. ”În raion, la ora actuală, nu funcționează nici o uscătorie”, ne-a mai comunicat specialistul.
CĂLĂRAȘI
Vasile Bînzari de la Pîrjolteni este unul dintre cei mai mari producători de prune din raion. Astăzi, el deține o livadă ce se întinde pe o suprafață de 21 de hectare și se consideră deja un producător cu experiență în domeniu.
”Prefer să nu merg în alte părți pe la seminarele despre producerea prunelor, dar să le organizez la mine în livadă”, a declarat dînsul pentru ”Expresul”, dînd de înțeles că în livada lui are ce arăta și are cu ce se mîndri.
Producătorul ne-a mai spus că anual are grijă să invite la Pîrjolteni savanți de la Academia de Științe a Moldovei, de sfaturile cărora ține cont cu sfințenie. Iar rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. În acest an, ramurile pomilor au fost doldora de fructe, fiind obținut un adevărat record la productivitate. ”Nu vă spun ce roadă am obținut la hectar, că n-o să mă credeți”, ne ține în suspans, cu un zîmbet de satisfacție, Vasile Bînzari, după care adaugă: ”Dacă în Europa se arată circa 9 tone la hectar, apoi la mine au fost de trei ori mai mult, adică 27 de tone”.
Pe lîngă faptul că roada a fost în cantități triple, omul de afaceri a reușit să și o și comercializeze în stare proaspătă, la un preț de 5-6 lei per kilogram.”Anul acesta a fost un an bun”, conchide vădit mulțumit de rodul muncii sale Vasile Bînzari, specificînd că prunele de la Pîrjolteni au mers în Rusia.
Elena Timofti, director adjunct al Direcției Agricultură, Relații Funciare și Cadastru, ne-a comunicat că în raionul Călărași livezile de prun ocupă o suprafață totală de 1250 hectare, dintre care 40 de hectare au fost plantate în acest an. Potrivit dînsei, nici sectorul de procesare al fructelor nu rămîne în urmă, acesta fiind reprezentat de un număr în creștere al uscătoriilor.
NISPORENI
În aceste zile, activitatea uscătoriei administrată de nisporeneanul Petru Botez este pe ultima sută de metri. În fiecare zi, în cele patru cuptoare care funcționează pe bază de gaz natural, intră pînă la 25 de tone de prune proaspete și ies cîte 6 tone de fructe deshidratate, adică uscate. Cheltuielile se ridică zilniz la 22 mii de lei – pentru gazul consumat, energia electrică și munca angajaților.
În preajma locului unde se află uscătoria, la cîteva zeci de metri, mirosul de magiun de prune – e un miros specific prunelor aflate în procesare – este îmbătător, de parcă te-ai afla la o fabrică de conserve. De jur-împrejur, numai lăzi pline cu prune. Totul merge strună. O mașină de capacitate mare intră, încărcată cu prune proaspete, alta este gata de ieșire cu prune negre, lucioase, uscate, proaspăt scoase din cuptor. Lucrul merge tot așa începînd cu mijlocul lunii august și pînă la mijlocul lui septembrie.
Apoi urmează o lungă pauză, pînă la vara viitoare.
”Pe timpuri, uscătoria funcționa în cadrul fabricii de conserve. De lucru era din mai pînă-n decembrie, căci se procesa totul, începînd cu cireșele și terminînd cu varza.
Acum lucrăm numai o lună pe an, apoi, tot restul timpului, ne vindem marfa”, povestește Tudor Botez, proprietarul uscătoriei de fructe de la Nisporeni.
Timp de o lună, uscătoria lucrează nonstop. Sînt uscate sute de tone de prune, care, ulterior, iau calea spre Serbia, dar și în alte părți. ”Dacă avem comenzi, uscăm și prune aduse de alți producători, și mere, și pere”, face o remarcă antreprenorul.
Din spusele lui Tudor Botez, dacă în anul trecut uscătoriile erau la mare căutare, apoi în anul curent acestea nu sînt prea solicitate. Asta, pentru că prunele în stare proaspătă au o cerere sporită atît pe piața internă, cît și peste hotare, iar prețul de achiziție este dublu față de anul trecut, cînd pentru un kilogram de fructe proaspete se oferea 3 lei, față de 6 lei în acest an.
Raionul Nisporeni este frunatș la capitolul producere și procesare a prunelor în regiune, ne-a comunicat Grigore Florea, șeful Direcției Agricultură și Industrie Prelucrătoare. Potrivit dînsului, aici se plantează, anual, cîte 90 de hectare de livezi de prun. La ora actuală, suprafața totală este de 1750 hectare. Circa 20-25% din producție se comercializează în stare proaspătă, restul se usucă. În raion funcționează aproximativ 30 de uscătorii.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *