Au descoperit sub temelia casei o comoară arheologică

În fotografie: Cuptorul din beciul familiei Matei

În fotografie: Cuptorul din beciul familiei Matei
În fotografie: Cuptorul din beciul familiei Matei

Şi-au dorit să-şi adîncească beciul, dar au găsit o comoară arheologică. Este vorba de o familie din oraşul Călăraşi care, zilele trecute, a început să sape în beciul de sub casă, pentru a-l adînci.
Întrebări fără răspuns
Mare i-a fost mirarea gospodarului casei, Nicolae Matei, cînd a găsit, la nici un metru adîncime, un ulcior vechi din lut, spart, dar şi alte cioburi. Imediat a apărut şi primul semn de întrebare. Totuşi, a continuat să sape, în speranţa că va găsi răspunsul la întrebarea sa. Dar… înaintînd cu săpăturile, se înmulţeau şi întrebările. La un moment dat, i-au apărut în faţă nişte canale. Mai tîrziu avea să vadă că au o lăţime de aproximativ 20 de centimetri şi duc în toate părţile. Acest fapt i-a pus în gardă pe gospodari, în special pe stăpîna casei, Olga Matei. „Mă tem pentru viaţa noastră, a copiilor noştri, dar şi a celor care trăiesc în vecinătate”, spune Olga.
Au chemat echipa de salvatori. După o zi întreagă de săpături, aceştia aşa şi nu au găsit nimic suspect. Confruntîndu-se cu un asemenea caz pentru prima dată, au decis să cheme arheologii.
Aşa ceva nu s-a mai văzut
Veniţi la faţa locului şi lucrînd două zile încontinuu, arheologii au descoperit sub temelia casei o… comoară arheologică. „Este vorba de o instalaţie de foc, adică de un cuptor de mari dimensiuni pentru arderea cărămizilor”, ne-a spus Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale de Arheologie. Totodată, dînsul a menţionat că niciodată nu a mai văzut aşa ceva, primul şi unicul cuptor de acest gen fiind descoperit la Călăraşi. Rămîne să fie stabilit deja cînd a fost construit. „După ce vom finaliza săpăturile, vom studia amănunţit toată literatura de care dispunem pentru a afla cît mai multe detalii despre acest cuptor, ca, ulterior, să fie înregistrat ca valoare patrimonică a republicii”, a adăugat directorul. Şi, cum acest patrimoniu se află în ograda omului, Agenţiei Naţionale de Arheologie nu-i rămîne altceva de făcut decît să-l conserveze. „Îl vom acoperi cu pămînt, iar proprietarii casei vor putea să-şi adîncească beciul, dar pînă la aceste cuptoare, nu mai adînc”, a explicat Vlad Vornic. Totodată, ei vor trebui să ia anumite măsuri de precauţie, pentru că o bună parte din temelia casei se află pe aceste cuptoare.
Opt ani pe o comoară
Am  întrebat gospodina casei cum se simte, ştiind că trăieşte pe o comoară arheologică. „Nu mă simt foarte bine”, a răspuns, venind şi cu argumente în acest sens. În primul rînd, ea spune că i s-au năruit toate planurile pe care le avea în legătură cu reconstrucţia casei. În al doilea rînd, au început să se risipească pereţii beciului, iar podeaua din casă s-a lăsat în jos. „Cineva mi-a sugerat să vindem casa, pentru ca, ulterior, aici să se facă un muzeu. Imposibil”, spune Olga Matei. Nici prin gînd nu i-a trecut, în tot acest timp, să-şi vîndă casa, în care locuieşte de opt ani şi i-a devenit foarte dragă. Casa aceasta este totul pentru ea. Va munci şi în continuare pentru ca s-o amenajeze aşa cum îşi doreşte, aşa cum a visat dintotdeauna. „Acum trebuie să ne gîndim cum să întărim temelia, ca nu cumva să se dărîme vreun perete. O vom face şi pe asta”, spune dînsa, sigură pe sine.
Cuptorul de sub casă
Cuptorul de sub casă este alcătuit din două camere, fiecare avînd o lăţime de un metru şi înălţimea – la fel este de un metru. Lungimea cuptorului este de trei metri şi jumătate. Potrivit proprietarilor, casa este construită în acel loc de mai bine de 15 ani. Ei au cumpărat-o cu opt ani în urmă şi de atunci locuiesc în ea.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *