OUPS-urile limbii din gură…

Constantin UzdrisDiscut la telefon cu cineva important. La un moment dat, firul discuţiei este întrerupt de o atenţionare:  „De la linia trei pleacă trenul de pasageri Ocniţa-Ungheni-Chişinău. Stimaţi călători, fiţi atenţi şi prudenţi”.
Se aude şuieratul prelung al trenului. Pornim, încet, spre Ungheni. De această dată, nimeresc în compania unor tineri: trei băieţi şi două fete. Se pare că sînt buni amici. Aflu, din discuţiile băieţilor, că în seara din ajun au fost la o „tusovkă” într-un „klubeşnic”, unde „s-o atarvit po polnoi”, că cineva fumase „un caseac şi băuse un bum”, lucru care „i-o snesit krîşa”. Iar atunci cînd a trecut „feis kantroliu la vahtă”, femeia de gardă a rămas „cu ochii na nezavisimoi podveske”.
Aţi înţeles ceva? Dacă nu cunoaşteţi limba rusă, cu siguranţă nu puteţi să vă daţi seama despre ce e vorba…
M-am plictisit şi mi-am îndreptat atenţia spre domnişoare. Acelaşi vocabular, doar că la bază stă o altă limbă, cea engleză. Una dintre fete povesteşte cum a ieşit la un „drink ” cu un tip „klasnîi”. Apoi a adăugat, entuziasmată, că acesta ar fi invitat-o la Mall, la „shopping”, că el se îmbracă doar cu branduri „kliovîe”. Acum şi ea, sărmănica, trebuie să meargă la salon, să-şi schimbe „look-ul”, căci alături de un asemenea „paţan” trebuie să fii la „vîsataua lui”. Da, un asemenea „şans” îţi vine o dată în viaţă, se bucură pentru ea cealaltă domnişoară.
Dacă aş fi avut un contor care să monitorizeze „OK-urile” spuse de cei cinci tineri, cred că pînă la Ungheni s-ar fi terminat toate cifrele de pe el. Din discuţia lor am aflat cît e de „kliovo” să mergi la „vizajist” şi cît costă, care „calian” e mai bun şi în care „zavedenie” e cel mai „deşova”, că ţigările şi vodka s-au scumpit. Una dintre domnişoare spuse că trebuie să meargă, deseară, la un „party”, dar nu e sigură dacă va fi  doar „party” sau „pena party”, astfel că nici nu ştie cum să se îmbrace. O altă problemă care o frămînta era ce să bea: „kaktăili” sau „fresh”, că mai avea şi alte planuri după „party”.
A doua zi, seara, cînd m-am aşezat în faţa televizorului, am văzut cum politicieni, politologi, politruci şi tot felul de indivizi, mai mult sau mai puţin coerenţi în discursurile lor, dezbăteau ce limbă vorbim şi cine sîntem. Ceea ce am desluşit din tot acel conglomerat de vorbe era că cineva e vinovat de starea în care am ajuns şi, din acest motiv, nu putem lega cîteva cuvinte în faţa unei camere de luat vederi.
Sînt de acord sută la sută că influenţa rusească şi moldovenismul ne-au stîlcit vorbirea. Dar am o  întrebare: de ce ne-o stîlcim şi acum, nesiliţi de nimeni, adăugînd la vocabularul nostru tot felul de „party, ok, cool”? De ce condamnăm rusismele şi acceptăm englesismele?
P.S. Acum cîţiva ani, cineva îmi spunea că ceea ce cîntă Pavel Stratan e o scîrboşenie care trebuie interzisă prin lege. M-am opus atunci şi, din păcate, am avut dreptate. Ceea ce cîntă el şi alţii din această categorie e ceea ce vorbim noi zi de zi, acasă, la serviciu, în stradă, „în klubeşnice”, în „zavedenii”. Dacă aceasta ne pare o scîrboşenie, atunci trebuie să ne fie scîrbă de noi, cei care, de bună voie şi nesiliţi de nimeni, ne urîm pe noi înşine, stîlcindu-ne limba, tradiţiile şi tot ceea ce a mai rămas…
Constantin Uzdriș


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *