Zona economică liberă, de la avantajul local la cel naţional


ZEL, Ungheni, business
Imagine:freezone-ungheni.md

Instabilitatea politică, imprevizibilitatea legislaţiei şi problemele la vamă sunt principalele trei probleme care au fost evidenţiate de investitorii străini interesaţi de zonele economice libere din Republica Moldova în baza unui chestionar elaborat de Ministerul Economiei.
„Zonele economice libere nu şi-au atins obiectivele în ultimii 10 ani din cauza problemelor enumerate mai sus. În prezent suntem axaţi pe investitori strategici şi corporaţii transnaţionale, în total 15 la număr. Printre acestea se numără şi o companie japoneză care deţine 30% din producţia globală de cablaj pentru autoturisme.”, precizează Andrei Trifauţan, şef-adjunct al Direcţiei politici investiţionale şi de promovare a exportului din cadrul Ministerului Economiei.
Deşi anul trecut, în cele 7 zone economice libere (ZEL) din Republica Moldova au fost produse mărfuri şi prestate servicii în valoare de peste 1,7 mld. lei, cu o creştere de 43% a producţiei industriale, potrivit unui raport al Ministerului Economiei, concluziile de ansamblu ale studiului „Problemele şi perspectivele ZEL în Republica Moldova” lansat de IDIS Viitorul la data de 5 mai curent nu sunt la fel de optimiste.
„Zonele economice libere din Republica Moldova au înregistrat anumite succese în reformarea climatului investiţional, al potenţialului de producţie industrială şi de export al ţării, creând locuri noi de muncă şi contribuind la dezvoltarea economică la nivel local şi regional” este menţionat în studiul realizat de IDIS Viitorul. „Cu toate acestea, intrările de capital sub formă de investiţii, volumele de producţie şi export sunt încă destul de modeste, iar impactul acestora la nivelul economiei este deocamdată destul  de reduse”, precizează autorul studiului, expertul economic  asociat, Ion Tornea.
ZEL-ul din Chişinău, cel din Ungheni şi Bălţi – cele mai profitabile
Experţii IDIS Viitorul atrag atenţia asupra discrepanţei foarte mari dintre cele şapte zone economice libere din ţara. Din acest punc de vedere, studiul clasivică ZEL-urile autohtone în trei grupe: zone care au beneficiat din start de avantaje competiţionale şi care îndreptăţesc scopurile pentru care au fost create, zone care nu au reuşit să se impună la nivel naţional şi  zone care nu au reuşit să se evidenţieze nici măcar la nivel local .
„Există zone economice libere unde investiţiile însumează mai puţin de un milion de dolari. Numărul rezidenţilor este infim. Nu poate fi comparată zona economică liberă din Chişinău sau Ungheni cu cea din Tvardiţa sau Vulcăneşti.”, menţionează Viorel Chivriga, directorul departamentului Economie de piaţă funcţională, IDIS Viitorul.
ZEL Ungheni Business, ZEL Bălţi şi ZEL Expo-Business-Chişinău concentrează 68% din volumul total de investiţii şi 66-67% din volumul total al vânzărilor de mărfuri şi servicii şi vânzărilor nete pe producţie industrială ale tuturor ZEL-urilor. Conform experţilor, anume aceste zone au potenţial şi capacitate de impact asupra  întregii economii. Acest lucru se referă mai ales la ZEL Ungheni-Business şi ZEL Bălţi, care dispun de suprafeţe şi capacităţi de producţie încă neexplorate. Zonele din Tvardiţa şi Vulcăneşti au reuşit să se evidenţieze doar la nivel local, în schimb cele din Taraclia şi Otaci au un impact neglijabil chiar şi la nivel  local.
Cifra de afaceri ar putea fi triplată în doar un an
„Într-un singur an ar fi posibil să se tripleze cifra de afaceri a tuturor  zonelor economice libere luate în ansamblu dacă ar fi diminuate  mai multe problele cu care se confruntă acestea. ”, consideră Veaceslav Sutchevici, Plant Manager, al companiei Lear Corporation, rezidentă a  ZEL „Ungheni Business”. „Deşi suntem o întreprindere cu potenţial mare de dezvoltare, ne confruntăm cu o serie de probleme foarte grave ce duc la stagnare şi la neatingerea obiectivelor de dezvoltare propuse. Aş menţiona aici, în primul rând problemele la vamă ”, susţine Veaceslav Sutchevici.
În 2010, ZEL-urile au vărsat în bugetul de stat 130,1 mil. lei
În comparaţie cu anul 2003, volumul impozitelor şi taxelor colectate de la rezidenţii ZEL au crescut de peste două ori, se arată în studiu. Dacă în 2003 volumul impozitelor şi taxelor către bugetul de stat atingea cifra de 64 mil. lei, în 2010 aceasta depăşea cifra de 130 mil. lei.
Cu toate acestea, unii analişti susţin că stimulentele şi privilegiile acordate rezidenţilor ZEL reprezintă venituri ratate la bugetul de stat.
Principalele câştiguri sub formă de venituri încasate de stat de la ZEL-uri sunt taxele zonale, preţurile pentru arenda spaţiilor din zonă, impozitele şi taxele pentru comercializarea mărfurilor pe teritoriul vamal al ţării.
În ultimii doi ani, alte 1,6 mii de locuri de muncă
Numărul angajaţilor din cadrul  ZEL, de 5177 de persoane, era de 0,5% din numărul total al angajaţilor pe economie (1143,4 mii persoane) la sfârşitul anului curent. În ultimii doi ani de către ZEL-uri au fost create circa 1,6 mii de locuri noi de muncă, aceasta reprezentând o creştere de 44,4%, în timp ce la nivelul întregii economii numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 8,6%.
Cele mai multe locuri de muncă au fost create de zonelel economice libere din Chişinău, Ungheni şi Bălti.
Deşi numărul angajaţilor rezidenţilor ZEL-urilor nu este, deocamdată, foarte impresionant, ritmul de creşte al acestora vorbeşte despre potenţialul zonelor de a atinge unul dintre principalele obiective, acela de a crea noi locuri de muncă. Totuşi, experienţa pe plan mondial sugerează că zonele nu sunt o sursă majoră de locuri de muncă pentru economia ţării.
Simplificarea procedurilor vamale ar trebui să fie prioritară
Pentru funcţionarea eficientă a zonelor economice libere este necesar ca autorităţile să modifice abordarea organizării şi administrării ZEL, este de părere economistul Ion Tornea.
Studiul IDIS mai recomandă optimizarea procedurilor de înregistrare a dreptului de rezident, prin instituirea ghişeului unic. O altă măsură care trebuie luată este simplificarea procedurilor vamale şi a formalităţilor de trecere a hotarelor zonelor libere de către rezidenţi.
Sursa: Olga Ceaglei, eco.md


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *