Cînd vine, de fapt, Moş Crăciun?

De la o vreme, Crăciunul a devenit orice, numai nu sărbătoarea Naşterii Mîntuitorului. Avem Crăciunuri cu moşii de rigoare la televizor, în supermarketuri. Avem Moşi Crăciunii de la instituţiile statului, Moşi Crăciuni care vin cînd le trăsneşte prin minte, începînd de pe la 20 decembrie şi terminînd hăt în ianuarie. Avem Moşi Crăciuni de la firme şi companii, de la şcoli şi grădiniţe, avem Moşi Crăciuni on-line, cu bloguri sau conturi pe Facebook.
Avem Moşi Crăciuni de tot felul. Atit de multi, încît se alege tot praful de sărbătorile de iarnă şi de bucuria lor. Colindele şi urăturile răsună şi ele începînd de la o jumătate de decembrie.
Ameţiţi sîntem cu toţii de atîtea sărbători şi deja nimeni nu mai aşteaptă ca acestea să vină. Aşteaptă să treacă mai repede.
Bieţii copilaşi sînt sufocaţi de cîţi Moşi Crăciuni văd pe la şcoală, la grădiniţă, la televizor, în stradă…  Adulţii sînt sufocaţi şi ei de atîtea sărbători, pe nou, pe vechi.
Crăciunul e din ce în ce mai puţin sărbătoarea Naşterii Domnului şi mai mult un pretext de a te îndopa, de a te îmbăta şi de a te veseli pînă îţi pierzi capul. Cîţi îşi mai amintesc în aceste zile de adevărata semnificaţie a Crăciunului?
Citeam undeva că, la ora actuală, Moş Crăciun, se pare, este cel mai sabotat personaj din tradiţia noastra populară. Pe vremuri, era clar. Oamenii sărbătoreau cu adevărat Naşterea Domnului Iisus. Cu o zi înainte, era Ajunul. Veneau colindătorii, mergeau din casă în casă, ducînd vestea marii sărbători de a doua zi, cîntau colinde, primeau covrigi, nuci sau bomboane de la gazde. Copilaşii îl aşteptau cu sufletul la gură pe Moş Crăciun.
Apoi, Moş Crăciun a fost furat de comunişti şi ne-a fost adus Moş Gerilă. Acesta nu mai venea de Crăciun. Cum să vină, cînd de la toate colţurile pîndea cîte un mare activist de partid? Crăciunul era o zi ca oricare alta. Mos Gerilă venea pe 31 decembrie. Slavă Domnului, am scăpat de acele timpuri sovieto-comuniste, a plecat şi Moş Gerilă. Moş Crăciun însă nu a mai reuşit să revină ca pe timpuri. Hălăduieşte, aiurea, şi-n decembrie, şi-n ianuarie.
În disputele interminabile despre ziua în care trebuie să sărbătorim Crăciunul, am uitat cu totul de adevărata semnificaţie a acestuia. Totul se rezumă doar la mese întinse şi mare veselie. Zile în şir, săptămîni în şir. Cică respectăm tradiţia şi ne respectăm stramoşii. Aşa să fie oare?


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *