Astăzi este Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru

La 7 septembrie este marcată Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019. Această zi a fost marcată începând cu anul 2020.

Tema din acest an, „Împreună pentru un aer curat”, se concentrează pe necesitatea unor parteneriate mai puternice, a unor investiții sporite și a unei responsabilități comune pentru a depăși poluarea aerului.

Având în vedere natura transfrontalieră a poluării aerului, toate părțile interesate au responsabilitatea de a proteja atmosfera terestră și de a asigura un aer sănătos pentru toată lumea. Lucrul împreună, dincolo de granițe și frontiere, contribuie la reducerea poluării, mobilizează finanțarea și investițiile în favoarea măsurilor și soluțiilor privind calitatea aerului și oferă numeroase beneficii.

În această zi internațională a aerului curat pentru un cer albastru, facem apel la toată lumea, de la guverne și corporații la societatea civilă și indivizi, să se unească pentru a învinge poluarea aerului. #TogetherForCleanAir

O problemă dublă

Impactul asupra sănătății: particule minuscule, invizibile de poluare pătrund adânc în plămânii, fluxul sanguin și corpurile noastre. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele cauzate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert dintre decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la nivelul solului, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.

Impactul asupra climei: poluanții climatici de scurtă durată (SLCP) se numără printre acei poluanți strâns legați atât de efectele asupra sănătății, cât și de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la câteva zile sau până la câteva decenii, astfel încât reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate și climă.

• Aproximativ 2,4 miliarde de oameni din întreaga lume (aproximativ o treime din populația globală) gătesc folosind foc deschis sau sobe alimentate cu kerosen, biomasă (lemn, bălegar animal și deșeuri din culturi) și cărbune, care generează poluare nocivă a aerului casnic.
• Poluarea aerului casnic a fost responsabilă pentru aproximativ 3,2 milioane de decese pe an în 2020, inclusiv peste 237 000 de decese ale copiilor sub 5 ani.
• Expunerea la poluarea aerului casnic duce la boli netransmisibile, inclusiv accident vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și cancer pulmonar.
• Femeile și copiii, de obicei responsabili de treburile casnice, cum ar fi gătitul, colectarea lemnului de foc, sunt cei mai afectaţi din cauza utilizării combustibililor și tehnologiilor poluante în case.

Statele membre ONU recunosc necesitatea reducerii substanţiale a numărului de decese şi îmbolnăviri din cauza substanţelor chimice periculoase şi din cauza poluării şi contaminării aerului, apei şi solului până în 2030, precum şi necesitatea reducerii impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii speciale pentru calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor municipale şi a altor deşeuri până în 2030.

Emisiile de poluanți atmosferici și gaze cu efect de seră provenite de la mari situri industriale din Europa au costat societatea între 277 și 433 miliarde euro, în 2017, potrivit unei analize a Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency – EEA). Acest lucru este echivalent cu aproximativ 2-3% din PIB-ul UE și este mai mare decât producția economică totală a multor state membre individuale din acel an, notează briefingul EEA.

Acordul Verde european și planul de acțiune Zero poluare sunt oportunități de îmbunătățire a situației.

Aerul curat este important pentru sănătatea şi viaţa de zi cu zi a oamenilor. Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea omului şi una dintre principalele cauze evitabile de deces şi de îmbolnăvire la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature estimate, în 2016, în întreaga lume, atribuite poluării aerului din interior şi a celui din exterior. În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza transportului pe distanţe mari a poluanţilor atmosferici. În absenţa unei intervenţii, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că este pe cale să crească cu peste 50% până în 2050.

Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, productivităţii muncii, costurilor asistenţei medicale şi turismului, printre altele. Calitate slabă a aerului reprezintă o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate ţările, în special în oraşe şi zone urbane din ţările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului.

Expresul.md