Empatie din partea călărășenilor, pentru refugiații din Ucraina

Până la data de 1 martie, la Călărași, au fost înregistrați, oficial, 162 de refugiați ucraineni. Aceștia au fost cazați pe teritoriul raionului Călărași, atât în centrele provizorii, cât și la domiciliile unor persoane.

La Centrul de plasament temporar pentru refugiați din orașul Călărași au fost cazate 21 de persoane, inclusiv și copii de diferite vârste. Centrul respectiv a fost amenajat în incinta Centrului Dirk Harting din orașul Călărași (în fosta Secție Covid, cunoscut și ca Centrul de vaccinare) și are o capacitate de 40 de locuri.

Călărășenii au dat dovadă de empatie și au venit cu pachete la centrul de colectare a donațiilor pentru refugiați deschis la Consiliul raional Călărași. Mai exact, până la data de 1 martie au fost înregistrați 57 de donatori, care au adus produse de primă necesitate (alimente, produse de igienă, medicamente, haine, jucării etc.). Tot aici au ajuns și donațiile colectate de Primăria orașului Călărași la Gospodăria Comunal – Locativă până la data de 28 februarie. Și doi agenți economici s-au alăturat campaniei de colectare, dar și unele biserici din raion, filiala de Cruce Roșie Călărași, precum și alți voluntari și instituții care s-au implicat și continuă să dea o mână de ajutor. O mare parte dintre produsele și articolele adunate au ajuns deja la familiile refugiaților.

Empatie și condiții pentru refugiați

La punctul de colectare a pachetelor pentru refugiați l-am întâlnit pe Gheorghe Șapoval, profesor de fizică la Liceul Teoretic ”Mihail Sadoveanu” din orașul Călărași. Împreună cu soția, au făcut mai multe drumuri până la mașină și înapoi, aducând de toate: alimente, articole de igienă, plapume, perne și haine. ”Am venit să aducem ajutor pentru refugiați. Suntem categoric împotriva oricărui război, pentru că toate se pot rezolva prin pace. Avem cu toții omenie, o calitate pe care trebuie să o păstrăm pentru cei care luptă pentru demnitatea lor ”, ne-a spus, profund emoționat, profesorul de fizică.

Pe Dumitru Sirețeanu din Călărași l-am surprins la centru când tocmai descărca două pungi doldora de conserve, aduse pentru ucrainenii aflați în impas. Revoltat, omul i-a îndemnat pe ucraineni să nu cedeze. ”Anume în asemenea momente moldovenii ar trebui să unească în jurul vecinilor noștri ucraineni. Dacă ei vor ieși învingători, avem șanse să ne salvăm și noi din țarcul în care ne-am pomenit. Dacă vor pierde, ne așteaptă moartea sigură”, a declarat Dumitru Sirețeanu.

Maria David, primarul de Răciula, a venit la punctul de colectare să ia colete pentru cei 35 de refugiați care s-au oprit zilele trecute la Parcani. Printre aceștia sunt 13 copii, cel mai mic având doar 4 luni, iar un tânăr de 20 ani este invalid și țintuit la pat. Întrebată cum de au ajuns atât de mulți refugiați într-o localitate atât de mică precum e Parcani, doamna primar ne-a zis că, o mare parte dintre locuitorii acestui sat muncesc la Odessa, iar acum când a început războiul au venit acasă, luându-i cu ei și pe cei care i-au găzduit acolo, în mare parte femei și copii, bărbații rămânând să lupte. ”Am fost la fiecare dintre cele patru familii care au adăpostit refugiați. Atmosfera era una primitoare, li s-au creat condiții, iar oamenii împart din puținul pe care-l au, chiar dacă au și ei familii numeroase. Deocamdată rămân cu toții la Parcani și se gândească să meargă acasă atunci când se va încheia războiul”, ne-a povestit Maria David.

Au fugit din calea războiului

La Nișcani un cuplu cu un copil de doar patru luni din Kiev s-a adăpostit în casa unei femei. Capul familiei, Dmitrii Gherța spune că este supus militar și ar fi trebuit să meargă la război, dar este invalid, având o problemă locomotorie. Din cauza stresului acumulat în cele două zile de drum pe care le-au făcut de la Kiev până la Nișcani, soția sa Victoria nu mai poate să-și alăpteze micuța, iar ceea de ce aveau cea mai mare nevoie era laptele praf. Au găsit cele necesare la punctul de colectare de la Călărași. Dmitrii spune că a fugit din calea războiului pentru a-și salva familia. Au decis să vină la Nișcani pentru că aici e baștina răposatului său tată, care se stabilise încă de tânăr în Ucraina. Acum Dmitrii se simte inutil și incomod să stea degeaba, așa că își caută intens de lucru. Bărbatul ar fi dispus să repare telefoane mobile, calculatoare sau altă tehnică, pentru că la asta se pricepe cel mai bine. Dar nu ar fi împotrivă nici dacă s-ar angaja undeva ca șofer. ”Aș face orice, în limita în care îmi permite starea de sănătate. Important e să găsesc o sursă de existență”, a spus Dmitrii Gherța.

În căutarea soluțiilor

La data de 28 februarie s-a desfășurat o ședință cu primarii din raion, în scopul de a stabili acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în teritoriu. În seama primarilor s-a pus, pe lângă ajutorarea refugiaților primiți în localitățile lor, identificarea suplimentară a unor instituții și locuințe din teritoriu, disponibile de a primi alți refugiați ucraineni.

E de menționat faptul că instituțiile de educație timpurie din întreg raionul sunt deschise pentru a primi copiii refugiaților, iar în cazul copiilor de vârstă școlară se oferă posibilitatea înmatriculării lor în instituțiile de învățământ din teritoriu.

Persoanele care au nevoie de asistență medicală beneficiază de ajutor gratuit, iar cheltuielile vor fi suportate din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, fiind suplinite din sursele bugetului de stat, dar și alte surse.

Pentru persoanele care doar tranzitează țara și au nevoie să înnopteze sau să se oprească pentru un termen scurt la Călărași, prioritate se va da cazării lor în Centrul Dirk Harting. Refugiații care rămân pe un termen nedeterminat vor fi repartizați în restul localităților, în centrele provizorii.

Doina Harea