Gheorghe Stratan: „Nu este niciun secret că apa pe care o furnizăm călărășenilor este o apă tehnică”

Ca parte a proiectului de monitorizare implementat în prezent de Asociația Obștească „FĂCLIA”, ne-am propus să discutăm cu Gheorghe Stratan, directorul Întreprinderii Municipale  „Gospodăria Comunal-locativă” Călăraşi despre cele mai importante probleme cu care se confruntă întreprinderea.

Mulți dintre călărăşeni beau apă de la robinet încrezători că este chiar mai bună decât cea din comerţ, care „nu se ştie ce ar mai conţine”. Alții din contra, au și uitat ziua în care au făcut-o ultima dată și de obicei comandă butelii sau aduc apă de la izvor.  Ce le puteți spune la acest capitol consumatorilor?

Nu este niciun secret în a spune că apa pe care o furnizăm zilnic călărășenilor este o apă tehnică și nu e bună de băut direct din robinet. Pentru a putea fi consumată, aceasta ar trebui să fie cel puțin fiartă. De ani buni, calitatea apei din apeductul nostru nu corespunde la patru parametri de bază. Am fi și noi bucuroși să putem oferi o apă bună de băut cetățenilor, dar pentru asta am avea nevoie de o stație de tratare a apei, care, din ultimele estimări, ar costa circa 65 de mii de euro, bani pe care nu îi avem. Graţie Proiectului „Reabilitarea și extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare în orașul Călărași”, care se implementează la moment cu sprijinul  Uniunii Europene, în curând apa va putea fi tratată într-o Staţie nouă de Clorinare – este  un mare beneficiu, dar asta nu va rezolva în deplinătate problemele legate de calitatea apei potabile la Călărași.

Cât de gravă este situația în privința pierderilor de apă în oraș?

Este un subiect sensibil pentru noi, ținând cont de faptul că la moment înregistrăm cam 45 la sută pierderi – un procentaj uriaș. De vină este, în mare parte, starea deplorabilă a rețelelor, care sunt foarte vechi și se găsesc la o adâncime destul de mare. Acestea adesea trec prin grădinile oamenilor și, în cazul unor rupturi, aflăm destul de târziu pentru a interveni. Suntem bucuroși că până în luna noiembrie, cu sprijinul Uniunii Europene, vom reuși să înlocuim 14 kilometri de rețea din cei 64 de kilometri existenți. Cu toate astea, ușor sub 50 la sută dintre porțiunile de apeduct rămân a fi totuși problematice. Îndemnăm cetățenii ca în această perioadă să fie înțelegători atunci când observă că apa are un aspect sau un miros diferit. Se întâmplă din cauza lucrărilor care se efectuează și oricât încercăm să evităm astfel de neplăceri, oricum apar anumite situații, pe care ne străduim străduim să le rezolvăm rapid.

Cât de des descoperiți conectări clandestine și cum este argumentat furtul de apă printre călărășeni?

Acum că se lucrează la apeduct, descoperim în fiecare zi astfel de ”surprize”. Argumentele par a fi trase la indigo și sunt greu de crezut: nimeni nu știe despre faptul că ar consuma apă care nu trece prin contor, iar vina este dată fie pe părinții de la care au moștenit locuința, fie pe vechii proprietari și tot așa. Cert este că toți plătesc repejor amenda, pentru a nu ajunge în instanță. Sumele care se calculează conform regulamentului, ajung să depășească uneori și 18 mii de lei, așa că lecția învățată este una destul de dură.

Cum stăm cu datoriile la apă?

Nu putem să ne lăudăm nici la acest capitol. Avem o datorie istorică de 300 de mii de lei de care nu putem nicidecum scăpa, deja de mai mulți ani. Știu că sunt familii care o duc foarte greu și chiar nu au de unde achita, dar sunt și dintre cei care refuză să plătească, cu bună știință. Nu vreau să supăr, dar există datorii chiar și din partea celor care vin acasă de peste hotare în lunile de vară. Unii dintre ei folosesc apa, iar când pleacă uită că ar trebui să și achite pentru consum. Astfel, datoriile cresc, punându-ne tot mai mult în dificultate.

Cât de economi suntem la nivel de consumare a apei?

Suntem foarte diferiți, dar marea majoritate nu conștientizează cât de norocoși suntem atunci când avem mereu apă la robinet. Din lipsă de atitudine civică, cei mai mulți dintre noi trec pe alături atunci când văd o ruptură la rețea, mai ales dacă se produce până la contorul lor de apă. Oamenii ar trebui să înțeleagă că dacă am fi sesizați la timp, pierderile ar fi mult mai mici și apa nu s-ar risipi. Informația poate fi transmisă foarte simplu, printr-un simplu apel la numărul (0244) 2.05.81 – telefon la care se răspunde 24/24 de ore.

 „Gospodăria Comunal-Locativă” Călărași se confruntă cu lipsa resurselor umane calificate?

Din păcate ne confruntăm și cu lipsa de specialiști. La moment, din cele 117 locuri din statul de personal, doar 99 sunt completate. Ducem lipsă de electricieni cu experiență, lăcătuși automatică și de alte profesii. În plus, mulți dintre angajați sunt în vârstă, iar tinerii nu prea sunt interesați să vină să se angajeze. De exemplu dintre cei 14 muncitori de la stațiile de epurare, 11 au trecut deja de vârsta de pensionare.

Credeți că societatea noastră are nevoie de educație privind unele reguli de folosire și consumare a apei?

Cu siguranță. Mai ales în ceea ce privește comportamentul în raport cu rețelele de canalizare, unde se aruncă tot ce încape. Am vorbit în repetate rânduri despre acest aspect, însă oamenii transformă canalizarea în urne de gunoi, ceea ce este absolut inadmisibil. Cred că la capitolul educarea societății privind consumul rezonabil de apă și folosirea căilor de canalizare, ar trebui să se implice, în primul rând, școala.

Asociația Obștească „FĂCLIA” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Tinerii din Călărași contribuie la dezvoltarea serviciilor calitative de alimentare cu apă și canalizare” în orașul Călărași.

Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și Asociația Obștească „HABITAT”.