Maria Mocanu: // Perdele de ceață

Oriunde îți îndrepți privirea, le poți vedea, perdelele de ceață.
Viața ca atare, adevăratul ei sens, e doar la câțiva milimetri de distanță, așteptând să o vezi, să te bucuri de ea, să-i înțelegi sensul…
Dar o acoperă o perdea de ceață, sau mai multe și, precum un miop, vezi ceea ce ai mai aproape de ochi. Menirea ta nu e să lupți contra perdelelor, pierzându-te în ceața lor, așa cum faci acum; menirea ta e să înveți cum să le dai la o parte pentru a vedea viața cu ochi limpezi și curați, liberi de negură. Ai o nouă șansă de a o face în fiecare zi, și în fiecare zi alegi să te pierzi în pâcla existenței, și o confunzi cu viața.
Ceața existenței e una dintre cele mai dificile de înlăturat, pentru că suntem ființe vii și avem necesități bazice. Problema nu e aia, problema e alta: că confunzi existența, supraviețuirea cu viața.
Ai văzut vreodată cum privește un copil ceea ce-l înconjoară? Copiii încă neintoxicați de prejudiciile, experiențele sau ideile celor dragi lor privesc totul cu ochi limpezi și puri, pot observa ore în șir un convoi de furnicuțe ce se îndreaptă spre mușuroi transportând mâncarea. E din ce în ce mai greu să întâlnești copii care știu cum să fie copii, îi înveninăm prea devreme, vrem să fie desinestătători și adulți cât mai repede pentru a avea noi mai mult timp pentru a ne pierde în negura existenței. Le-am transformat copilăria într-o goană după trofeul de „copil perfect” pe care-o vrem marcată ca satisfăcătoare pe lista propriilor vise. Azi, copiii merg iau lectii de înot, de pian, extra de matematică și engleză, de balet, de fotbal, de desen și altele alea, și ajung acasă mai obosiți decât părinții lor, și sunt obligați să adopte un ritm nesănătos până și pentru un adult. Și continuăm să ne întrebăm oare de ce copilul meu suferă de depresie la o vârstă atât de fragedă, de ce e nefericit, de ce e violent fără motiv…
Suntem eroii lor. Cine vrea să-și dezamăgească eroul?
Lumea se schimbă, e normal că și noi să evoluăm, dar o putem face fără a ne transforma în mașini biologice preprogramate. Poate e timpul să acceptăm propriile aspirații falite și să lăsăm copiii să descopere lumea și, mai ales viața, după cum le dictează propriul lor ritm.