Vocea cartierului tău | ”Bacalaureatul are o importanță majoră în viața noastră, dar nu vitală”

Proaspăta absolventă a Liceului ”Vasile Alecsandri” din Ungheni, Irina Cotici, s-a făcut remarcată recent, grație unei scrisori deschise, pe care i-a adresat-o ministrei Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, în care își exprima revolta față de sistemul de învățământ cu „handicap” și de felul în care decurg examenele de bacalaureat.

La cei 19 ani ai săi, a reușit să realizeze multe lucruri frumoase. Ani în șir, a făcut voluntariat, este dansatoare în ansamblul ”Struguraș” de la Palatul de Cultură din Ungheni.
Irina a obținut media 9,5 la examenele de bacalaureat: două note de zece din oficiu – la limba română și la limba engleză, 10 la geografie și 8 – la matematică.

Mai pe scurt, e o tânără care are ce spune lumii. De aceea am și invitat-o la o discuție la Banca ”Expresul”, adresându-i întrebările formulate de tinerii implicați în Proiectul ”Vocea cartierului tău”.

Irina, cât de logice și benefice ți-au părut disciplinele în anii de liceu?
Dacă e să compar cu România, acolo, în licee, profilele de studii sunt mai înguste, au profilul mate-info, chimie-biologie. E mai logic, zic eu. Elevii nu sunt puși în fața situației de a învăța 13 materii supraîncărcate. Știu că în Republica Moldova, la Liceul Academiei, este în desfășurare un program pilot, unde elevii își aleg disciplinele pe care vor să le studieze.

De ce, în scrisoarea pe care ai adresat-o doamnei ministru, ai numit manualele ”acte de terorism”?
De fapt, acest termen, cu referire la cărți, l-am întâlnit la criticul literar Iulian Ciocan. Mie mi s-a părut potrivită expresia pentru întreaga gamă de manuale. Atunci când mă pregăteam de olimpiada la limba română, am răsfoit mai multe feluri de manuale, editate în ani diferiți.
În mod normal, manualele ar trebui să prezinte o informație structurată și accesibilă elevilor. Din păcate, nu se întâmplă așa.

Ce ne poți spune despre testele la limba română pentru examenul de bacalaureat? Chiar dacă ai luat zece din oficiu, știu că le-ai studiat.
Există o diferență între ceea ce se predă în școală și ceea ce se cere la examen. Acest lucru se observă cu ochiul liber, căci testul implică o părere subiectivă, pe care elevul și-o exprimă într-un item sau altul, în timp ce baremul este foarte concret și limitat.
La orele de limba română se încearcă să ni se dezvolte un simț estetic și creativ al cuvântului. În același timp, suntem impuși să învățăm, strict, în algoritm. În cazul în care mergem pe ideea de algoritm și barem, ar trebui să se pună accentul doar pe gramatică. Or, atunci când se cere să comentezi sau să exlici mesajul unei poezii, ar trebui, cred eu, să se ia în considerație și creativitatea elevului, ceea ce nu prea se face.

Cât de importante sunt notele de la bacalaureat?
Din păcate, învățăm mai mult pentru note. Iar cunoștințele rămân mai degrabă superficiale. În prezent, anume notele au importanță, dacă vrei să mergi la o bună parte din facultăți în instituțiile de la noi. Am colegi care au fost acceptați de prin luna martie la facultăți în Europa. Iată că  pentru ei nu prea au contat notele. În același timp, am colegi care nu pot merge la medicină, deși sunt buni la chimie și biologie, din cauza notelor slabe la matematică. E trist. Iar elevii sunt oarecum influențați să alerge după note mari, ceea ce mi se pare absurd.

Cât de corecți sunt părinții care insistă asupra notelor?
Da, am văzut des în liceu colegi, care învață mai mult sub presiunea părinților. Mi se pare total aberant și greșit. Dacă nu ai interes, dacă nu vrei să înveți și o faci doar pentru pătrinți, nu vei obține cunoștințele necesare care să teajute pe viitor. Unicul câștig în acest caz e că aceștia își dezvoltă memora. Părinții ar trebui să înțeleagă că noi suntem ființe umane și potențialul nostru este foarte diferit, că avem interese diferite. De aceea ar trebui să-și lase copiii să se focuseze pe materiile care le plac. Nu cred că e bine și faptul că unii părinți își compară copiii cu alți elevi și le tot spun: ”De ce cutare a luat 10 la matematică, iar tu – nu?”.
Atunci când în școală va fi pus accentul pe dezvoltarea individuală a copilului și nu pe note, pe comparații cu alți elevi, când părinții vor încerca să-și înțeleagă copilul, cred că va fi și situația alta, mai bună.

Să revenim la manuale. Crezi că este necesar să ne axăm doar pe ele?
Ar fi groaznic dacă ne-am limita doar la manualele noastre. Față de generațiile precedente, avem multe oportunități și ar trebui să profităm la maximum de ele, să depășim condițiile pe care ni le oferă școala, orașul și chiar țara, să încercăm să ne dezvoltăm personal, încontinuu. Eu am învățat pentru mine, am încercat să nu mă limitez doar la manuale sau la ceea ce ne dă liceul. Din contră, mi-am dezvoltat numeroase abilități, am făcut voluntariat, am învățat să comunic, am învățat limbi străine.

Știu că vrei să mergi la studii în Români. De ce nu în Republica Moldova?
Eu am ales să fac inginerie, mă văd în domeniul tehnologiilor informaționale. În România am mai multe posibilități decât aici. Acolo și suportul financiar e mai mare. În plus, România este un stat care face parte din Uniunea Europeana și, respectiv, există mai multe oportunități. Republica Moldova nu mai are ce să-mi ofere.

Ce i-ai sfătui pe tinerii de azi și de mâine?
Este important ca fiecare dintre noi să ne stabilim valorile, apoi să prioritizăm acțiunile pe care le facem. Dacă suntem bine determinați și știm ce dorim să facem, vom ști ce putem lua din procesul de studii. Altfel, riscăm să rămânem derutați. Trebuie să înțelegem că bacalaureatul e doar o etapă importantă din viața noastră, nu, însă, vitală.
Pentru conformitate, Veronica Gorea

Acest articol este produs în cadrul Proiectului ”Vocea cartierului tău”, realizat de ziarul ”Expresul” în cadrul programului ”Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO ”Centrul Media pentru Tineri”, finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest reportaj nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.