La drum | O călătorie în trecut, cu trei popasuri la trei biserici
Fotografii: Ina Landa
Recent, am avut norocul să fac o călătorie în trecut. Să nu credeți că am reușit cumva să mă teleportez. Nu. Am descoperit un sat ce mai păstrează urmele vremurilor demult apuse. Este vorba de Bălăurești și cele trei biserici ale sale.
Primul popas. Biserica din lemn
Peste cimitirul vechi al satului domnește liniștea. O cărăruie îngustă ne duce la vale, spre o construcție din lemn, văruită, cu gratii la ferestrele mici. ”Iată bisericuța noastră din lemn”, spune ghidul meu, primarul Ion Carp, după care continuă: ”Deși e veche, din 1809, s-a păstrat foarte bine. Și acum, de Paștele Blajinilor, aici se mai fac unele obiceiuri bisericești”.
Din spusele primarului, biserica este un monument istoricde valoare națională, care se regăsește în Registrul de stat al monumentelor din Republica Moldova al Ministerului Culturii. Cu toate acestea, statul nu a alocat pînă acum nici un ban pentru conservarea acestui monument. Prin anul 1995, sătenii au acoperit locașul cu tablă. În caz contrar, construcția era sortită pieirii, susține primarul.
Ajungem la ușă. Un lacăt mare nu ne permite să intrăm în interior. Curiozitatea,însă, îmi dă tîrcoale. ”Este atît de mică biserica”, zic, la care primarul mă completează: ”Biserica e mică, dar credința oamenilor, pe atunci, era mare. Acum, ce folos că bisericile-s mari, dacă lumea nu are credință?”.
Al doilea popas. Biserica din piatră
Mergem prin satul vechi, spre o altă biserică.Construcția ei a început prin anul 1930. ”Aici nu a avut loc nici o slujbă bisericească, din cauza războiului”, povestește Ion Carp.
”La construcția acestei biserici nu s-a folosit nici un gram de ciment. Pietrele au fost lipite între ele cu un amestec de var, nisip și gălbenuș de ou”, continuă dînsul, specificînd că anume grație acestui amestec pereții stau neclintiți pînă azi.
Ce-i drept, cupola nu s-a păstrat. Afost aruncată în aer în timpul operațiunii Iași-Chișinău. Guvernarea sovietică a transformat lăcașul în depozit pentru cereale. Și în prezent, se pare, lăcașul are aceeași menire de hambar. Or, la intrare am văzut rămășițe de semințe de floarea soarelui. Primarul presupune că vreun localnic și-a depozitat aici roada.”Tristă soartă a avut această biserică”, spune dînsul, subliniind că edificiul este unical, dar, din păcate, nu se regăsește în Registrul de Stat al monumentelor din R.M.
Al treilea popas. Biserică în locul unei plantații de duzi
În centul satului – o biserică nouă. A fost înălțată acum 20 de ani pe locul unei foste plantații de duzi, care serveau la creșterea viermilor de mătase. Primarul spune că locul pentru lăcașulsfînt a fost ales de oameni. Tineretul a decis că noua biserică trebuie ridicată în centru, spre mîndria și admirația tuturor. Astfel, copacii de dud au fost scoși, iar în locul lor a răsărit o biserică mare și frumoasă. Totuși, pe alocuri, în curtea bisericii și azi mai poți vedeacopaci bătrînide dud…
Ce spun specialiștii?
”Cred că asemenea obiective de valoare națională incontestabilă ar fi bine să le conservăm, ca ulterior să fie restaurate, respectîndu-se atît arhitectura, cît și aspectul istoric”, a declarat pentru ”Expresul” Angela Ionel, specialist la Secția Cultură și Tursim Nisporeni. Potrivit dînsei,atît biserica din lemn,cît și cea din piatră din Bălăurești, necesită o atenție sporită din partea istoricilor, dar, din păcate, deocamdată, nu sînt bani nici pentru cercetări, nici pentru restaurări.
În fotografii: Bisericile de la Bălăurești
Fotografii: Ina Landa
3 Comments
Primarul ar avea numele Ion Carp.
Sunt foarte mindru de satul meu Balauresti,de-acord cu toate dor ca primarul este
Ion și nu Gheorghe.�����
Bravo, autoarei acestui articol, căci a descris frumusețea acestor lăcașuri sfinte …mulțumim.