Apeductul pentru 12 mii de locuitori din 12 localități – ecuație cu mai multe necunoscute
După ce, în primăvara anului 2012, la Ungheni s-a făcut mare tam-tam pe marginea lansării proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a 12 mii de locuitori din 12 localități, iată că, fiind deja în 2015, apa ia-o de unde nu-i. Oamenii, cum n-au avut acces la apă potabilă, așa și nu au. Lumea, cum căra apa în bidoane cu căruțele, de la distanțe mari, așa și o cară.
Să nu credeți că pînă acum nu s-a făcut nimic. Inițial, lucrul a pornit strună: în pămînt au fost îngropate zeci de kilometri de țeavă, au fost construite cîteva rezervoare de apă în satele Rezina, Florițoaia Nouă și Cetireni. A fost construită și testată o stație de tratare a apei. Într-un cuvînt, din Fondul Național de Dezvoltare Regională s-au cheltuit peste 20 de milioane de lei. Toate aceste etape au fost mediatizate cu lux de amănunte.
La un moment dat, oamenii chiar au început să creadă că visul lor va deveni realitate. Ce mai, cum să nu crezi, dacă însăși conducerea raionului de atunci, în persoana lui Iurie Toma, a tot trîmbițat peste tot despre reușita acestui proiect grandios, atribuindu-și laurii succesului.
Realitatea la zi
”Sincer, dintr-o parte, credeam că cetățenii au deja apă potabilă. Dar să fim realiști. Analizînd situația, trebuie să spun că, la ora actuală, avem rețelele dezvoltate, inclusiv pînă la consumator, doar într-o parte din cele 12 localități”, a făcut lumină asupra situației actuale președinta raionului, Ludmila Guzun. Potrivit dînsei, e nevoie și de un expert, care ar ajuta la ”eficientizarea relațiilor între furnizorul de apă și consumatori”. Oficialul s-a adresat cu această solicitare la Agenția ”Apele Moldovei”. ”Vreau chiar din start ca lucrurile să fie foarte bine așezate. Vor fi cîteva solții, iar noi, împreună cu Consiliul, vom decide pe care o vom accepta”, a precizat dînsa.
Ce au de spus primarii celor cinci comune și, implicit, 12 sate?
Mănoilești
Primarul Valentina Grosu a explicat, pentru ”Expresul”, că, la început, Agenția de Dezvoltare Regională Centru a implementat un proiect comun pentru toate cele cinci primării, fiind construită atunci rețeaua magistrală și toate obiectivele ce se impun pentru funcționarea unui apeduct. Dar nu era suficient ca apa să ajungă la fiecare consumator în parte. Urma ca fiecare primărie să-și dezvolte rețelele interioare. Iată aici lucrurile nu au mai mers la fel de bine. Referindu-se la comuna Mănoilești, Valentina Grosu a menționat că, în prezent, se lucrează intens la construcția rețelei interne de apeduct. Mai mult ca atît, gospodăriile din satele Novaia Nicolaevca și Rezina sînt conectate la apeduct aproape în întregime. Deja are loc testarea rețelelor. ”Cetățenii s-au convins că eforturile lor și ale noastre nu au fost în van și apa din Prut, deși, deocamdată, tehnică, a ajuns în curțile lor”, a mai spus edilul, exprimîndu-și, totodată, speranța că, pînă la vara viitoare, circa o mie de gospodării din comună vor avea apă potabilă în robinete.
La Mănoilești, lucrările de construcție a rețelelor interne sînt finanțate din Fondul Ecologic Național. Costul total este de 4 milioane 215 mii lei. Din suma respectivă face parte și contribuția cetățenilor, care au scos din buzunar cîte 1500 de lei pentru fiecare gospodărie.
Florițoaia Veche
Și aici, în satele comunei, este în derulare un proiect similar celui de la Mănoilești, finanțat din același Fond Ecologic. Costurile sînt de circa 5 milioane de lei. ”Dacă finanțarea va fi la timp, avem toate șansele să încheiem cu succes acest proiect pînă la Anul Nou”, a făcut o remarcă Sergiu Mărgărint, specificînd că apeductul este prevăzut pentru circa 1000 de beneficiari, fiecare dintre care a contribuit cu 1500 de lei.
Unțești
Construcția rețelelor interne de apeduct decurge mai lent. Potrivit primarului Nicolae Sorotinschi, lucrările sînt efectuate doar în proporție de 25%. Pentru ca apa să ajungă în cele circa 300 de gospodări, se vor cheltui, din Fondul Ecologic, 4 milioane 40 mii lei, incluisv 600 mii lei – contribuția populației. ”Dacă am avea bani, am finaliza totul pînă la Anul Nou. Dar finanțarea se efectuează în tranșe și sîntem nevoiți să așteptăm atît cît este necesar”, ne-a comunicat primarul. Dînsul a dat asigurări că nu va lăsa lucrul făcut pe jumătate.
Alexeevca
Primarul Vitalie Bujor nu a fost la fel de optimist ca și colegul său din Unțești. Fiind nou în funcția respectivă, dînsul a recunoscut că încă nu a reușit să studieze documentele privind aprovizonarea satului cu apă potabilă. ”Din păcate, nu am cu ce mă lăuda la acest capitol”, a accentuat edilul, meționînd că, deocamdată, lucrările sînt stopate. Deci, oamenii vor trebui să mai aștepte pînă vor avea apă la robinete.
Cetireni
Aici a fost finalizată nu numai construcția rețelelor interioare, dar și conectarea la ele a 430 de gospodării. Cu toate acestea, în robinete nu este, deocamdată, apă potabilă. Vorba e că la Cetireni au fost construite și două rezervoare, din care se vor alimenta satele Grozasca, Flutura și Florițoaia Veche. Dar în aceste localități nu au fost finalizate încă rețelele interne. ”Din acest motiv sîntem nevoiți să mai așteptăm. Or, cu cît mai mulți beneficiari vom avea, cu atît mai mic va fi prețul la apă”, a specificat Ana Decusar, primarul de Cetireni, după care a continuat: ”Consider că nu a mai rămas mult de lucru. Îmi doresc cît mai urgent să se bea apă potabilă de calitate în această zonă”.
Lasă un răspuns