Gigantul american Lear Corporation amână construcţia unei fabrici în Republica Moldova
Cel mai mare producător din lume de huse pentru banchete de automobile nu va lansa în acest an o nouă fabrică în Moldova. Decizia investitorului american vine ca urmare a unor probleme cu Vama şi Fiscul
Exact un an în urmă, compania Lear Corporation anunţa despre intenţia de a deschide, în anul 2012, în Republica Moldova o nouă fabrică (prima a fost inaugurată în anul 2010 în Zona Economică Liberă Ungheni-Business). Proiectul urma să fie dezvoltat la Chişinău sau Străşeni, să aibă o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi să coste 10 milioane de dolari. Totodată, cei de la Lear trebuiau să angajeze circa 2.000 de oameni.
Va construi fabrica la Iaşi?!
Realizarea investiţiei a fost însă amânată pentru un termen nedeterminat, iar, potrivit unor surse din cadrul Guvernului, compania a renunţat complet la idee şi se gândeşte serios să construiască noua fabrică la Iaşi.
„Deocamdată nu este vorba despre o renunţare la acest proiect, ci doar de o amânare până la finele anului 2013, ca urmare a unor probleme financiare ale companiei”, a declarat Ion Lupan, şeful Direcţiei Generale Politici Industriale şi de Competivitate din cadrul Ministerului Economiei.
DEŞEURI TAXATE CA MARFĂ DE CALITATE
Cauzele reale ale deciziei gigantului american par a fi problemele apărute încă de anul trecut în relaţiile cu Fiscul şi cu Vama. De exemplu, compania a fost obligată să declare în vamă deşeurile de la fabrica din Ungheni şi să achite taxe pentru că acestea erau calificate ca import în ţară, atunci când erau duse la gunoiştea din Ungheni. Astfel, rebutul ajungea „marfă de calitate”, pe care vameşii o estimau la valoarea de piaţă.
Lear Corporation a fost sancţionată de autorităţile vamale şi pentru că în cutiile cu materie primă importate în loc de 1.000 de bucăţi se depistau câteva unităţi lipsă sau în plus. Acest fapt era interpretat ca eschivare de la declararea mărfurilor sau chiar contrabandă. „La 250.000 de bucăţi importate într-un camion, colaboratorul vamal care efectua controlul fizic nu va sta să numere câte bucăţi sunt în fiecare cutie, ci urmează să o facă prin sondaj, aşa cum prevede legislaţia. În aceste condiţii, este firesc să apară abateri”, se menţionează într-o adresare a companiei către Serviciul Vamal.
Şi Fiscul a penalizat compania Lear cu 630.000 de lei, pentru că aceasta ar fi inclus la categoria deduceri cheltuielile alocate pentru unele funcţii administrative centralizate. De exemplu, Lear nu dispune la Ungheni de departamente specializate pe achiziţii, vânzări, IT, inginerie şi proiectare, aceste servicii fiind prestate la nivel centralizat. Deşi au cerut explicaţii, Departamentul Juridic de la Fisc le-a răspuns celor de la Lear că dacă nu sunt de acord cu deciziile inspectorilor se pot adresa în judecată. Solicitată de „Adevărul”, administraţia Fiscului nu a motivat de ce a amendat investitorul american, menţionând doar că acesta „s-a folosit de drepturile sale şi a contestat actul de control”.
FILAT I-A SALVAT O DATĂ
În consecinţă, compania a fost nevoită să anunţe Guvernul că dacă Vama şi Fiscul continuă să acţioneze în acelaşi mod, se va retrage complet din Republica Moldova. „După intervenţia premierului Vlad Filat s-a reuşit ca aceste probleme să fie rezolvate, iar acum compania activează în regim normal”, spune Natalia Iepuraş, administratorul ZEL Ungheni-Business.
Săptămâna trecută, „Adevărul” Moldova a relatat despre probleme pe care le are compania germană Draexlmaier cu Fiscul. Investitorul a anunţat că renunţă la un proiect de 15 milioane de euro la Bălţi, din cauza hărţuielilor la care este supus. După ce a aflat din presă despre acest caz, premierul Vlad Filat i-a convocat la Guvern pe responsabilii de la Fisc şi pe reprezentanţii firmei germane.
Dinu Armaşu, directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini, explică apariţia unor asemenea conflicte prin faptul că funcţionarii care comit abuzuri nu sunt pedepsiţi. „Nu cred că inspectorii vamali sau fiscali procedează astfel fără acordul şefilor. Dacă ar fi pedepsit măcar unul, atunci, poate, că lucrurile se vor schimba”, s-a arătat încrezător Dinu Armaşu.
Proiecte de 120 de milioane de dolari
În prezent, în Moldova există şapte zone economice libere în care activează 151 de companii cu circa 6.200 de angajaţi. Până la 1 octombrie ZEL-urile au atras investiţii străine de 155 de milioane de dolari. În primele nouă luni ale acestui an, rezidenţii zonelor au majorat cu 10,3% vânzările producţiei industriale, în timp ce industria ţării a înregistrat un regres de 1,8%.
Companiile din ZEL asigură în prezent 8,9% din producţia industrială şi 8,5% din exporturile Republicii Moldova. Pentru anul viitor sunt planificate opt proiecte investiţionale de 120 milioane de dolari.
Sursa: adevarul.ro
Lasă un răspuns