Aventura unor cărţi româneşti aduse la Călăraşi din Bucureşti
Printr-o adevărată aventură a trecut bucureşteanul Mihai Ciorap-Carp, care a decis să îndeplinească ultima dorinţă a tatălui său, Trofim Ciorap: să transmită trei sute de volume de literatură artistică din biblioteca familiei sale unei biblioteci din raionul Călăraşi.
Nici înainte de a pleca la cele veşnice, Trofim Ciorap nu a uitat de baştina sa, de satul călărăşean Bravicea, fiul căruia a fost pînă în anul 1940, cînd familia sa a fugit de urgia ruso-bolşevică şi s-a stabilit cu traiul la Bucureşti.
Cu cîteva zile în urmă, feciorul său, Mihai Ciorap-Carp, în pofida vîrstei sale înaintate, de 87 de ani, a pornit spre Basarabia cu maşina propire şi cu cărţile în ea. Nu l-a oprit din drum nici evenimentul rutier mai puţin plăcut, în care a avut nenorocul să fie implicat undeva, prin judeţul Vaslui. A ieşit din el cu bine, continuîndu-şi calea.
La vama Leuşeni însă îl aştepta o surpiză neplăcută. Vameşii basarabeni au calificat lotul de carte – care nu era altceva decît o donaţie! – ca marfă, astfel ridicînd preţul fiecărui volum de la un leu la zece lei. A crescut fantastic valoarea lotului şi, respectiv, taxele care urmau să fie plătite.
Neavînd banii solicitaţi, bucureşteanul cu rădăcini bravicene a solicitat sprijinul autorităţilor raionului Călăraşi. „De aici, aventura a început şi pentru noi. Timp de două zile ne-am luptat cu vama, pentru ca aceste cărţi să ajungă la destinaţie”, spune Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei raionale cultură, după care concretizează: „Am făcut cîteva drumuri la Chişinău, am avut de furcă cu vameşii şi brokerii călărăşeni, care s-au arătat extrem de duri în deblocarea situaţiei”. Potrivit lui Sergiu Cojocaru, s-a creat impresia că aceştia au urmărit un singur scop: cum să stoarcă bani, şi cît mai mulţi, pentru devamarea lotului de carte. Unde mai pui că şi brokerul vamal i-ar fi spus în faţă oficialului călărăşean: „La ce-mi folosesc insistenţele şi dovezile dumitale? Eu nu m-am ales cu nimic din această istorie, deşi am cheltuit şi resurse, şi timp”.
În cele din urmă, cărţile au ajuns la Bravicea. Şi asta, datorită implicării şefului Biroului vamal Ungheni, Iurie Bostan, care s-a dovedit a fi mai înţelegător şi a facilitat, în măsura posibilităţilor legale, soluţionarea problemei.
A rămas însă un gust amar după toată această „aventură”. „Personal, m-am convins încă odată că, cartea românească este tratată de către autorităţile de resort moldovene aidoma unor bombe care trebuie oprite prin orice metode de a intra în Basarabia. Îmi amintesc cum, cu cîţiva ani în urmă, un alt lot de carte românească, alcătuit din două mii de volume, donate Bibliotecii publice „Grigore Vieru” din Călăraşi de către municipalitatea oraşului Călăraşi, România au fost reţinute tot în vama Leuşeni timp de trei luni. Abia după ce am plătit sume considerabile de bani sub formă de taxe şi penalităţi, le-am putut aduce acasă,” a mai precizat sursa citată.
Tudor Josanu
Lasă un răspuns