„Aproape nimeni nu se gîndeşte cum să aducă turişti în Republica Moldova”

Interviu cu Grigore Drăgan, specialist în problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia Cultură şi Turism Nisporeni
Domnule Drăgan, trebuie să recunoaştem, sună bine titulatura pe care o aveţi la ora actuală. Ce se ascunde însă în spatele acesteia?
Dacă vă referiţi la competenţe, pot să vă spun că în sarcina mea intră monitorizarea dezvoltării turismului şi protecţia patrimoniului cultural al raionului, organizarea, pe toate căile posibile, a valorificării potenţialului cultural şi turistic al raionului, promovarea imaginii raionului.
Astăzi vă ofer o ocazie să promovaţi Nisporeniul turistic.
Raionul Nisporeni are o localizare specifică unei regiuni de frontieră, cu cel mai înalt loc din R. Moldova – la Bălăneşti. Avem ce arăta: parcul dendrologic din Mileşti care se întinde pe o suprafaţă de8 hectare, două curţi boiereşti (la Zberoaia şi Mileşti) care datează din secolele XVIII-XIX, două mănăstiri renumite (Vărzăreşti şi Hîncu), 5 muzee de istorie şi etnografie, 26 de biserici (majoritatea – monumente de arhitectură), 5 vinării cu săli de degustare. Avem şi 11 localităţi cu vetre miedevale, avem multiple monumente naturale hidrologice, geologice şi paleontologice.
Din păcate, nu-s valorificate aşa cum ar trebui.
Trebuie să spun că, pe parcursul ultimilor ani, au fost restabilite zeci de monumente valoroase, lăcaşe de cult, s-au înălţat monumente, busturi, troiţe… Cu toate acestea, din cauza crizei financiare şi economice, valorificarea potenţialului turistic în raion se desfăşoară, deocamdată, nesatisfăcător.  Banii alocaţi de către consiliile locale pentru restaurarea şi buna întreţinere a patrimoniului cultural şi istoric, în comparaţie cu necesităţile, sînt neînsemnaţi.
Dar aveţi locuri deosebit de pitoreşti, turiştii totuşi nu se grăbesc să vină. De ce? 
Este nevoie de o politică a turismului la nivel de stat. La ora actuală, firmele turistice din R.Moldova sînt preocupate mai mult de organizarea grupurilor de persoane ce vor să plece în străinătate, cică în scopuri turistice. De fapt, o bună parte din aceşti oameni, pur şi simplu, doresc să ajungă într-o ţară mai dezvoltată pentru a-şi găsi de muncă, fie chiar şi ilegal. Aproape nimeni nu se gîndeşte cum să aducă turişti în R.Moldova, căci ţară noastră poate fi considerată, indiscutabil, mai frumoasă ca Olanda, Belgia sau alte state. Dar cine cunoaşte despre asta?
Într-adevăr, cine? Şi de ce nu cunoaşte?
E de neînţeles faptul că, sub diferite pretexte, se tot amînă dezvoltarea turismului, un domeniu care ar aduce mari beneficii atît raionului Nisporeni, cît şi republicii în întregime. Deşi avem elaborate ghidul turistic al raionului, o bază de date privind potenţialul turistic şi un pliant informaţional privind dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut, deşi au fost organizate nenumărate vizite de studiu, schimburi de experienţă cu zonele turistice din România, trebuie să recunoaştem că nu avem încă pe deplin mecanismele de atragere a investiţiilor în domeniul turistic, nu avem experienţa necesară în dezvoltarea turismului rural. Încă nu ne-am obişnuit să gestionăm eficient  patrimoniul public pentru turism.
Şi totuşi, cu ce i-am putea ademeni pe turişti la noi?
Sărbătorile noastre, tradiţiile au un farmec aparte. Cu siguranţă, i-ar impresiona pe oaspeţii străini. Sau prospeţimea şi varietatea vinurilor de casă, bucatele ţărăneşti. Să nu uităm nici de meşteşugurile populare. Avem în raion meşteri neîntrecuţi în prelucrarea lemnului, împletitul în lozie şi papură, broderie, croşetărie, ţesutul covoarelor, confecţionarea obiectelor de ceramică.
Ce ne încurcă acum să întreprindem măsuri mai ferme în vederea dezvoltării turismului rural?
Starea deplorabilă a multor dintre potenţialele obiective de atracţie turistică, starea nesatisfăcătoare a infrastructurii (drumuri, apeducte, canalizare, gazoducte et.), necunoaşterea unei limbi de circulaţie europeană de către gazde.
Şi care ar fi soluţia?
Atîta timp cît  nu vor fi înfăptuite reformele economice, juridice, sociale pe care şi le-a asumat actuala guvernare, nu prea avem sorţi de izbîndă. Pe de altă parte, cred că ar trebui să se implice mai mult autorităţile publice locale, să-şi concentreze atenţia asupra dezvoltării turismului rural prin atragere de fonduri externe, dar şi prin alocarea de surse financiare proprii.
Ina Landa