VIDEO / Formația folclorică „Datina”: despre femeile din Petrești care duc mai departe cântecul și tradițiile satului

Marțea și joia, spre seară, Casa de Cultură din Petrești se umple de glasuri, acorduri de acordeon și voie bună. După o zi de muncă, un grup de femei lasă deoparte grijile gospodăriei, serviciul și responsabilitățile cotidiene și se adună pentru ceea ce le unește de ani buni – dragostea pentru folclor.

Sunt profesoare, bibliotecare sau femei care activează în alte domeni, însă dincolo de profesiile pe care le au, toate împărtășesc aceeași misiune: să păstreze și să promoveze tradițiile satului. Prin cântecele culese de la bătrâni, prin portul popular, obiceiurile și bucatele tradiționale, membrele formației folclorice „Datina” încearcă să transmită mai departe o moștenire care, spun ele, nu trebuie să se piardă.

Cum a luat naștere formația „Datina”

„Formația folclorică „Datina” din Petrești s-a format din dorința de a valorifica și promova tradițiile locale. Ideea apariției colectivului a venit odată cu organizarea Simpozionului științifico-artistic „Efim Junghietu”, când s-a considerat firesc ca satul de baștină al lui Efim Junghietu să aibă un grup care să adune și să prezinte zestrea culturală locală”, spune Galina Moraru, specialistă la Secția Cultură și Turism Ungheni și una dintre fondatoarele formației.

Prin activitatea sa, „Datina” promovează cântecul, obiceiurile, portul popular, dar și elemente din gastronomia tradițională a satului. Prima ediție a Simpozionului „Efim Junghietu” a avut loc în anul 2008. Pornind de la tradițiile locale, colectivul s-a format treptat, iar ulterior a devenit formație cu titlul onorific „model”.

Astăzi, „Datina” își desfășoară activitatea în cadrul Secției Cultură și Turism Ungheni și participă la numeroase evenimente locale, raionale și naționale.

Repetițiile care le unesc

În fiecare săptămână, repetițiile devin prioritatea lor. Programul nu este întotdeauna ușor de respectat, însă pasiunea pentru folclor le ajută să găsească timp chiar și atunci când agenda este plină. Dincolo de repertoriu, ceea ce ține formația unită este relația dintre membre. Fiecare vine din proprie inițiativă, fără obligații, iar atmosfera creată la repetiții le face să revină de fiecare dată cu aceeași plăcere.

Cea mai mare provocare rămâne timpul. Serviciul, gospodăria și familia ocupă cea mai mare parte a zilei, însă, în ciuda tuturor responsabilităților, fiecare își găsește răgazul necesar pentru a participa la repetiții și la evenimente.

Natalia Ghermanschi este conducătoarea artistică a formației „Datina”. Ea s-a alăturat colectivului în 2022. „Am venit cu mare drag de folclor și de tradițiile din satul nostru”, spune ea.

Pentru Ecaterina Pașcovschi, formația înseamnă mult mai mult decât un grup artistic. „Este o experiență deosebit de frumoasă, pentru că ceea ce facem noi aici nu facem de dragul făcutului. Promovăm valorile general umane, frumosul, dragostea pentru țară și limbă. Vrem să creștem tinere generații cu dragoste pentru cântec, pentru portul popular și pentru tot ceea ce înseamnă țară, neam și patrie. Încercăm să aducem și tineri care să îndrăgească ceea ce facem noi și să ducă mai departe aceste valori, pentru că ar fi păcat dacă s-ar pierde cântecul și portul popular. Fără ele, nu am mai fi noi ca popor.”

Ea spune că, deși din exterior totul pare simplu, în spatele fiecărei apariții pe scenă se află multă muncă și dedicare.

În urmă cu trei ani, în formație a venit și Ina Cibric. Pentru ea, participarea în formație este o bucurie și o modalitate de a păstra legătura cu oamenii care iubesc tradițiile. „Cu mare drag vin de fiecare dată, o fac din plăcere, în acest colectiv. Ne leagă dragostea pentru port și cântec. Iar la evenimentele la care participăm avem ocazia să ne întâlnim cu membrele altor formații folclorice și putem face schimb de experiență”, spune ea.

O nouă generație descoperă folclorul

Dorința de a păstra tradițiile și pentru generațiile următoare se vede și prin apariția unui grup de opt fetițe care încep să descopere frumusețea folclorului alături de formația „Datina”.

Natalia Ghermanschi spune că își dorește ca tot mai mulți copii să se apropie de cântecul popular, chiar dacă este mai dificil să-i motiveze pe băieți să participe. Cele mici sunt implicate și participă constant la repetiții, iar membrele formației speră ca, în timp, grupul să devină o nouă generație de păstrătoare ale tradițiilor din Petrești. „Le observ foarte implicate, deocamdată le place, sunt mereu la repetiții. Încă nu le-am dat o denumire, suntem în căutarea unui nume specific și reprezentativ. Așa cum noi avem „Datina” și ne mândrim cu acest nume, vrem ca și fetele să aibă un nume legat de Petrești, care să ducă mai departe tradiția”, spune ea.

Mai mult decât un colectiv, o familie

Dincolo de scenă și evenimente, ceea ce le ține unite pe membrele formației este legătura creată între ele și dragostea pentru ceea ce fac.

Veronica Nesteriuc spune că pasiunea pentru folclor și tradiții este cea care le aduce împreună. „Este dragostea pentru folclor, tradiții. Este ceea ce ne reprezintă, este în noi. Nu putem exista fără cântec, tradiții, port și cultură. Cum un moldovean fără cântec și folclor?”

Pe lângă pasiunea comună, între membrele formației s-a format și o prietenie strânsă. „Suntem o familie unită. Avem și secretele noastre mici, pe care numai „Datina” le știe, sărbătorile noastre, sunt multe momente în viață pe care le împărtășim împreună. Și în excursii mergem. Am legat o prietenie sufletească. După caracter suntem diferite, însă ne unește ceva, iar acel ceva este pasiunea pentru tot ce ține de tradiții”, povestește Veronica Nesteriuc.

„Chiar dacă suntem și ca vârste diferite, parcă am fi toate surori. Suntem un colectiv mare și frumos și ne leagă o prietenie frumoasă. Ne simțim bine la Casa de Cultură și când venim este ca la o sărbătoare”, spune și Ecaterina Pașcovschi.

Cântecul care păstrează viu satul

Pentru membrele formației, rolul unui colectiv folcloric depășește simpla participare la spectacole. Prin cântec și tradiții, acestea contribuie la păstrarea identității unei comunități.

„Consider că datorită formațiilor folclorice precum este «Datina», mai trăiește satul. Trăiește cultura, tradițiile și obiceiurile la noi acasă. Toată lumea, când vine la un spectacol, amintirile îi duc înapoi acasă”, spune Ecaterina Pașcovschi.

Gastronomia, portul și obiceiurile satului

Pe lângă cântec și port popular, formația „Datina” promovează și gastronomia tradițională a satului Petrești. Femeile păstrează rețete moștenite de la mame și bunici, pe care le prezintă la festivaluri și evenimente culturale.

Potrivit Olesei Lazariuc, directoarea Casei de Cultură din Petrești, printre bucatele specifice satului se numără sarmalele cu urdă, alivencile, sărbușca, cotoroiul, zeama cu bulughene și învârtita coaptă în cuptor. „Zeama cu bulughene este una dintre cele mai apreciate la festivaluri, alături de plăcintele cu varză și învârtita cu petale de trandafir”, spune ea.

Costumul popular ocupă un loc aparte în activitatea formației. Natalia Ghermanschi poartă o ie veche de peste o sută de ani, primită în dar de la o femeie din sat, care, la rândul ei, o moștenise din copilărie.

Formația „Datina” păstrează și obiceiurile de iarnă și de Paște. Membrele participă la colindat în sat, la biserică și în alte localități din raion, promovând cântecele tradiționale. „La fiecare sărbătoare avem un program. Mergem cu colindatul, interpretăm cântece pascale și le cântăm inclusiv copiilor de la grădiniță, pentru ca și ei să le cunoască”, spune Lilia Chiriliuc.

O moștenire pe care vor să o lase mai departe

Pentru membrele formației, toate aceste activități au un scop comun: păstrarea identității culturale a satului. De aceea, ele își propun să readucă în atenția publicului și alte obiceiuri vechi, precum Malanca. „Satul a fost dintotdeauna viu și ar fi păcat să pierdem această moștenire. Este datoria noastră să o păstrăm și să o transmitem generațiilor viitoare”, conchide Galina Moraru.

Un reportaj foto al FF „Datina” puteți vedea AICI. 

Articolul este realizat în cadrul proiectului ”Ungheni și Călărași – memoria vie a culturii autentice”,
finanțat de Ministerul Culturii.