Numărul cazurilor de escrocherie în raionul Ungheni a crescut semnificativ

Numărul cazurilor de escrocherie în raionul Ungheni a crescut semnificativ în ultima perioadă. Metodele folosite de infractori devin tot mai sofisticate, iar victime pot fi oricine, indiferent de vârstă.

Potrivit lui Ivan Caducenco, șeful Secției Investigații Infracțiuni din cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni, până la data de 1 iulie, în raionul Ungheni au fost înregistrate 283 de cazuri de escrocherie și tentative de escrocherie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul acestor infracțiuni a crescut considerabil. „În prima jumătate a anului 2025 au fost înregistrate 57 de cazuri de escrocherie, ceea ce reprezintă o creștere de 496,5% în acest an”, a precizat Ivan Caducenco.

Metodele de înșelăciune devin tot mai sofisticate

În ultima perioadă au fost identificate mai multe metode noi de înșelăciune. Printre acestea se numără apelurile telefonice în care infractorii pretind că sunt reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), platformele fictive de investiții gestionate din regiunea transnistreană, furtul conturilor bancare prin obținerea codurilor SMS, dar și mesajele false expediate din numele Poștei Moldovei sau Nova Poșta, prin care victimelor li se solicită accesarea unor linkuri. „Escrocii reușesc să câștige încrederea victimelor prin utilizarea unor documente false, chitanțe sau garanții aparent oficiale și prin implicarea mai multor persoane care pretind că reprezintă diferite instituții. Victima poate fi contactată succesiv de persoane care se prezintă drept angajați ai unei bănci, polițiști sau reprezentanți ai SIS, fiecare confirmând versiunea celuilalt pentru a elimina orice suspiciune”, mai spune Ivan Caducenco.

Șeful Secției Investigații Infracțiuni spune că nu există un profil unic al victimelor, însă escrocii își aleg țintele în funcție de vârstă și statutul social. Persoanele în vârstă, cu vârste cuprinse între 60 și 85+ ani, sunt vizate în special prin scheme precum „ruda implicată într-un accident” sau apelurile efectuate de falși polițiști ori reprezentanți SIS. Aceste persoane sunt adesea mai vulnerabile la presiunea psihologică și dețin economii acumulate de-a lungul vieții. În ceea ce privește persoanele cu vârste între 40 și 55 de ani sunt frecvent victime ale platformelor fictive de investiții, fiind active din punct de vedere economic și atrase de promisiunea unor câștiguri rapide.

Raportarea rapidă poate face diferența în recuperarea banilor

Șansele ca o persoană să își recupereze banii după ce a fost victima unei escrocherii depind în principal de timpul scurs de la producerea fraudei și de metoda prin care au fost transferați banii. „Dacă victima contactează banca în primele 30–60 de minute, există posibilitatea blocării tranzacției înainte de finalizarea acesteia. Dacă fondurile au părăsit deja sistemul bancar, recuperarea lor devine mult mai dificilă și presupune proceduri juridice”, a explicat șeful Ivan Caducenco.

În cazul plăților efectuate prin card sau transfer bancar, recuperarea este posibilă în anumite situații, dacă banca destinatară cooperează rapid. Dacă banii au fost predați unui curier, recuperarea depinde în mare măsură de identificarea și reținerea acestuia înainte ca suma să fie transmisă organizatorilor. În cazul transferurilor în criptomonede, posibilitățile de recuperare sunt extrem de reduse, deoarece aceste tranzacții sunt, în general, ireversibile.

Investigarea unui caz de escrocherie poate dura între 3 luni și 1–2 ani, în funcție de complexitatea cauzei și de modalitatea în care au fost transferați banii. Printre factorii care accelerează investigația se numără identificarea rapidă și reținerea suspecților sau a curierilor, prezentarea imediată a unui set complet de probe, precum extrase bancare, capturi de ecran, înregistrări audio și conversații, dar și localizarea suspecților pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova.

Pe de altă parte, investigațiile sunt îngreunate de implicarea unor persoane aflate în regiunea transnistreană sau în străinătate, tergiversarea examinării demersurilor de către Judecătorul de Instrucție pentru obținerea informațiilor bancare, utilizarea tehnologiilor de anonimizare și transferarea banilor prin mai multe conturi.

În raionul Ungheni, rata de identificare și tragere la răspundere a persoanelor implicate în astfel de infracțiuni este de 16%.

Poliția îndeamnă cetățenii să reacționeze imediat

Potrivit lui Ivan Caducenco, principalele dificultăți pentru poliție sunt utilizarea numerelor virtuale și a centralelor telefonice care afișează numere aparținând unor instituții reale, serverele și infrastructura informatică amplasate în state care cooperează dificil cu autoritățile Republicii Moldova, procedurile legale necesare pentru obținerea informațiilor bancare, dar și folosirea aplicațiilor criptate, precum Telegram sau Viber, cu ștergerea automată a mesajelor.

Totodată, Poliția colaborează permanent cu băncile comerciale și operatorii de telefonie mobilă. Băncile pot bloca tranzacțiile suspecte dacă victima sesizează imediat cazul, iar ulterior oferă, în baza procedurilor legale, informațiile necesare anchetei. Operatorii de telefonie pun la dispoziție date privind utilizarea numerelor de telefon și identificarea terminalelor prin codurile IMEI, contribuind astfel la localizarea suspecților.

Potrivit datelor prezentate, aproximativ 20–30% dintre victime raportează escrocheria imediat, în timp ce 70–80% depun plângerea cu întârziere, reducând considerabil posibilitatea recuperării prejudiciului. Cu cât autoritățile și banca sunt sesizate mai rapid, cu atât cresc șansele de blocare a tranzacțiilor și de identificare a suspecților. Întârzierea raportării reduce semnificativ posibilitățile de recuperare a prejudiciului și de documentare eficientă a infracțiunii.

„Inspectoratul de Poliție Ungheni recomandă cetățenilor să întrerupă imediat orice apel în care se solicită bani, credite sau date bancare, să nu acționeze sub presiunea urgenței, să nu predea bani unor persoane necunoscute, să nu divulge codurile primite prin SMS, să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute și să evite accesarea linkurilor primite prin SMS sau mesaje. Dacă au oferit din greșeală date bancare sau au efectuat o plată suspectă, cetățenii trebuie să contacteze imediat banca pentru blocarea cardului și să apeleze Serviciul 112”, a atenționat Ivan Caducenco.

Tatiana Tesliuc