Podcast / „Idei în Ecuație” cu Anastasia Balamatiuc – o viitoare politiciană și avocată a cauzei ecologice

Absolventă a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Ungheni, tânăra protagonistă este definită prin pasiunea, determinarea și încrederea ce o ghidează în călătoria sa prin viață. Cu mintea sclipitoare și inima deschisă către schimbare, Anastasia Balamatiuc emană o energie ce atrage și inspiră pe cei din jurul ei. Fără teamă de a-și urmări visurile și obiectivele, ea știe că destinul său se împletește cu arena politică, iar aspirația ei nu este alta decât să devină o politiciană de succes, înzestrată cu puterea de a schimba în bine comunitatea și societatea în care trăiește.

Dar Anastasia nu este doar o viitoare politiciană, ci și un avocat pasionat al cauzei ecologice. Într-o epocă în care protejarea mediului înconjurător devine tot mai imperativă, tânăra activistă eco pune pe primul plan preocuparea pentru natură și resursele ei prețioase. Prin inițiative și acțiuni concrete, dorește să sensibilizeze și să mobilizeze comunitatea în vederea unui angajament colectiv pentru o planetă mai sănătoasă și sustenabilă.

– Ești o tânără foarte activă. Te implici în multe activități în afara studiilor. Știm că îți pasă foarte mult și de mediul în care trăim. Ce te-a inspirat să devii activistă în domeniul eco și cum a început pasiunea ta pentru protejarea mediului înconjurător?

Eu nu cred că am fost inspirată de ceva, dar doza mea de curiozitate față de viață și față de ulterioarele provocări pe care mi le impun, m-a făcut să ajung o activistă de mediu. A apărut de la simpla întrebare a mea – „Eu sunt politicianul de mâine. Care sunt cele mai mari provocări ale mediului și, în general, care sunt cele mai mari provocări ale oamenilor din politică?” Și, am încercat să fac o scară ierarhică unde am pus pe primul loc schimbările climatice, pe al doilea loc -lupta cu războiul cibernetic și pe al treilea loc – soluții împotriva cancerului. Eu înțeleg că pentru ultimele două nu pot să găsesc nicio soluție, de aceea m-am axat pe prima. Eu, până în vara anului 2022, nu știam nimic despre schimbările climatice și pe mine m-a alarmat acest fapt: cum, adică eu sunt liceană și nu știu nimic? Atunci am început să caut programe de învățământ, ca într-un timp cât mai scurt să încep să mă familiarizez cu acest domeniu și să înțeleg ce aș putea eu să fac.

– Care au fost cele mai mari provocări cu care te-ai confruntat în activitatea ta ca activist eco și cum le-ai depășit?

Eu nu mă gândeam că o să fie atât de greu. Sincer, a fost foarte greu, pentru că eu a trebuit să fiu foarte mult validată. Validată de mama mea, pentru că în momentul în care tu revii acasă după un program de studii și spui că gata, coșul nostru de gunoi care erau unul, trebuie să-l împărțim în patru și începem să sortăm plasticul, cartonul, deșeurile organice, etc. La magazin plecăm doar cu torba. Când plecăm la piață ne luptăm cu vânzătorii și le spunem să nu ne pună produsele în punga lor de plastic, dar noi ne ducem cu trăistuța noastră. La lucru îți iei apă în recipient de sticlă, începem să mâncăm vegetarian. La baie nu mai avem detergenți cu parabeni, ci doar ecologici, burete din lufa, etc. Vă dați seama, pentru ea a fost un șoc. Eu încep să duc niște lupte cu ea și îi spun: Mamă, te rog frumos, validează-mă, acceptă-mă. Această luptă a durat foarte mult și încă mai durează pe alocuri. Ulterior, prietenii tăi care îi iau cu tine la picnicuri carne, sticle de plastic și tot așa mai departe. Și le spui că nu duc un mod de viață conștient. Vă dați seama că momentul în care pleci la o sărbătoare de familie, sărbă-tori care au o valoare emoțională, nu mai sunt sărbători, pentru că toți te privesc cu scepticism. Și am mai multe exemple de acest gen.

– Cum crezi că educația ta la liceu te-a pregătit pentru a deveni un activist eco și ce aspecte ale curriculumului liceal te-a influențat cel mai mult în această direcție?

Eu spun tare: ele nu există în ins-tituțiile noastre de învățământ în momentul în care vorbim despre mod de viață eco. Ce se întâmplă la noi? Toamna, profesorii împreună cu copiii merg și fac ordine prin curte, dar grija de mediu nu este egal cu curățenia în spații publice. Noi mutăm poluarea dintr-un loc în altul. Nu este relevant ce se face în instituțiile de învățământ.

– Acum vreau să vorbim un pic despre proiectele ecologice în care te ai implicat și de care ești cea mai mândră…

Proiectul pe care eu l-am dezvoltat se numește „Ascultă-mă, cu drag, Terra” și are menirea de a conștientiza că amprenta de carbon pe care o are fiecare om este una imensă, și depinde de noi să o reducem. Eu am creat o cameră de tip planetariu, în care am simulat fenomenul de încălzire globală, în care planeta vorbea timp de 10 minute despre stările emoționale, dar și fizice pe care le are. Timp de o zi, începând cu ora 8 dimineața și până la ora 10 seara, cumva, fiecare om intrând în acel planetariu era foarte sincer cu el, își asculta propriile gânduri. Camera întunecată, foarte, foarte insuportabilă. Nu este aerisită și temperatura crește între timp cu 10 grade. Cam asta e. Oamenii simt pe propria lor piele cât este de grav și, ulterior, noi purtăm discuții.

Eu nu vreau să fiu omul care le spune că voi sunteți vinovați. Eu vreau ca oamenii singuri să ajungă la concluzia asta și să înțeleagă că generațiile care vor veni după ei, după mine, vor avea de suferit. Și eu sunt responsabil de viața ulterioarelor generații, dar și de confortul meu de astăzi. Numărătoarea inversă a început, iar noi nu avem timp de pierdut. De aia eu, discutând cu oamenii din jurul meu, cu prietenii, cu comunitatea mea, am înțeles că nu este eficient să le spui, dar este eficient să le arăți prin propriul tău exemplu.

– Ce crezi că pot face tinerii, în mod concret, pentru a avea un impact pozi-tiv asupra mediului?

Eu cred că tinerii servesc ca rol de mediatori și ei sunt cei care ar trebui să semnalizeze problema. Și, cum noi nu avem acces la instrumentele de stat care ar putea rezolva problema eco-logică, cred că tinerii ar trebui să fie cei care ar trebui să comunice cât mai deschis cu politicienii, cu Ministerul Mediului, cu deputații din teritoriu, ca să propună proiecte legislative care ar reduce amprenta de carbon, care ar ajuta Republica Moldova să își diversifice resursele energetice. Noi, ca tineri, putem să avem un comportament ecologic, însă atâta timp cât statul nu va oferi susținere, platformă și nu va fi deschis către a reduce acest fenomen global, munca noastră va fi egală cu zero.

– Spuneai mai devreme că te vezi un viitor politician. De ce anume politică?

Eu îi spun mulțumesc, în acest sens, domnului fost președinte și îmi pare rău să spun asta, Igor Dodon, pentru că în momentul în care s-a declanșat pandemia globală de Covid 19, dumnealui a gestionat-o foarte prost și noi am rămas prinși în ea, în casă, în carantină. Unica activitate de divertisment era să urmărim știrile și să urmărim cum se gestionează situația pandemică. Eu atunci, fiind în clasa a noua, era foarte amuzant să văd cum dumnealui rezolvă problemele, cum se transforma în epidemiolog și cum trata subiectele astea atât de importante, în situații de criză.

Interviul integral îl puteți audia în cadrul Podcastului „Idei în Ecuație”:

 

logo pin


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *