De ce se tem avertizorii de integritate?

În Republica Moldova de cinci ani este în vigoare o lege a avertizorilor de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul de muncă. Chiar dacă actul legislativ este funcțional de câțiva ani, sunt puține cazuri când angajați sau foști angajați dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții în domeniul drepturilor omului și anticorupție sunt de părere că eventualii avertizori de integritate încă au frică de răzbunare și nu au încredere în mecanismul existent de protecție.

Pe parcursul anului 2022, în adresa Avocatului Poporului au parvenit șapte cereri de solicitare a protecției în calitate de avertizor de integritate. Potrivit Raportului anticorupție pentru anul 2022, elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în cinci cazuri au fost emise decizii de încetare a examinării, deoarece faptele nu s-au adeverit, iar două cazuri se aflau în proces de documentare pentru a identifica legătura de cauzalitate între dezvăluirea făcută și răzbunarea reclamată.

Frica de represalii

Ceslav Panico, Avocatul Poporului, este de părere că legea a început să funcționeze mai târziu, chiar dacă a fost adoptată acum cinci ani, iar funcționarii și angajații au avut nevoie de instruiri ca să înțeleagă menirea unui avertizor de integritate. „Instituția avertizorilor de integritate este destul de nouă pentru Moldova și este prea devreme să avem așteptări prea mari. Sunt mai multe cauze de ce acest mecanism este aplicat foarte puțin. În primul rând, Regulamentul privind procedurile de examinare și raportare internă a dezvăluirilor, practicilor ilegale a fost pus în aplicare abia în 2020. A fost nevoie de un șir de instruiri pentru instituțiile responsabile pentru a înțelege cum trebuie aplicat”. Ombudsmanul mai menționează că nici în prezent nu se cunoaște prea bine despre acest mecanism și care sunt beneficiile acestuia. Totodată, nu se cunosc nici modalitățile de protecție legală, atunci când o persoană face o dezvăluire. „Când o persoană se află într-o situație de felul acesta, ea se gândește în primul rând la securitatea și siguranța proprie și care ar putea fi consecințele sau dacă pot apărea unele represalii”, adaugă Ceslav Panico.

În opinia Marianei Kalughin, expertă anticorupție la Transparency International-Moldova, oamenii încă au teama de repercusiuni, de aceea nu sesizează eventuale abateri și ilegalități la locul de muncă. „Într-adevăr, în ceea ce privește avertizorii de integritate, statisticile sunt foarte modeste. Nu cred că e vorba de necunoașterea instrumentului, el a fost popularizat suficient atât de către autorități, cât și de către asociațiile obștești. Mentalitatea nu o mai putem invoca, pentru că acum avem o altă generație de funcționari în serviciul public. Ar putea fi o cauză banală, frica de răzbunare și lipsa de încredere în mecanismul existent de protecție. În astfel de condiții, câteva cazuri de rezonanță finalizate cu succes, ar putea fi suficiente pentru a le da mai mult curaj avertizorilor de integritate”.

Chiar dacă s-au înregistrat puține sesizări anul trecut, totuși, cu intervenția Avocatului Poporului, în 2022 o persoană (avertizor de integritate) a fost restabilită în funcție, iar angajatorul și-a cerut scuze. „Recent, într-un alt caz, opinia Ombudsmanului a fost luată în considerare în instanță de judecată, iar magistratul a admis contestația depusă de către o persoană amendată de poliție pentru faptul că a făcut dezvăluiri publice despre neregulile dintr-un centru pentru persoane cu dizabilități”, susține Ceslav Panico.

Cum pot fi sesizate cazurile de corupție din cadrul unei entități?

Cetățenii sunt încurajați să dezvăluie pe site-ul instituției Avocatului Poporului www.Ombudsman.md eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public.

Sesizările mai pot fi transmise prin adresarea în formă scrisă angajatorului sau sesizarea către Centrul Național Anticorupție (CNA). În același timp, avertizorii de integritate pot face dezvăluiri prin intermediul mass-media sauîn rețelele sociale. Conform legislației, asigurarea securității avertizorilor de integritate și protejarea lor de eventuale abuzuri și răzbunări revin angajatorului și Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova, iar calitatea de avertizor de integritate este oferită de CNA.

Aliona Zaharia, reporteră, Asociația Presei Independente (API)

 Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.