Un beci impunător, vechi de două secole, poate fi văzut în curtea Inspectoratului de Poliție de la Călărași

Aflat cam la jumătate de cale între Chişinău şi Ungheni și beneficiind de un drum național ce duce până la frontieră, dar şi de cale ferată, orașul Călărași a fost mereu considerat o așezare geografică favorabilă. Asta ar fi și explicația pentru faptul că un număr considerabil de evrei a hotărât pe timpuri să-și construiască aici gospodării. Astfel, vreme de peste două secole, în orașul Călărași a existat o populație preponderent de origine evreiască.

Persoanele mai în vârstă de la Călărași își amintesc multe lucruri curioase despre evreii care împânzise locul. Majoritatea dintre ei erau comercianți, unii însă s-au remarcat ca  medici desăvârșiți, învățători, muzicanți, sau contabili. Evreii au lăsat în urmă mai multe vestigii pline de mister. Printre ele și un beci impunător, ce datează de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, care măsoară peste 50 de metri pătrați și se găsește în curtea Inspectoratului de Poliție.

Mihail Jacota, șeful interimar al inspectoratului, ne-a spus că beciul, care a trecut în ultima vreme prin mai lucrări de reabilitare și a fost iluminat pe interior în culorile tricolorului, atrage vizitatorii ca un magnet.

”E un beci construit de evrei, care știm cu toții că erau comercianți înnăscuți și foloseau această construcție, aflată la peste trei metri sub pământ, pe post de frigider. Aici este o temperatură constantă pe toată durata anului și se depozitau fructe, legume, vin, dar și alte produse pe care evreii fie le comercializau, fie le păstrau pentru consum propriu”, a declarat comisarul principal.

După ce ani la rând beciul a fost lăsat în voia sorții, în 2019 a fost renovat cu suportul polițiștilor, dar și al autorităților publice locale. ”Pereții pivniței sunt arcuiți, iar piatra nu este fixată cu mortar, ci aranjată ca pe vremuri, prin suprapunere”, ne-a explicat Mihail Jacota, care ne-a mai spus că de regulă beciul este încuiat, iar cei care vor să intre aici trebuie să anunțe în prealabil.

Cristina Smolenschi, specialist superior la Direcția Cultură și Turism Călărași ne-a declarat că la moment se întocmesc demersuri la instituțiile abilitate pentru ca beciul să fie înregistrat, cu acte în regulă, iar ulterior să fie inclus în circuitul turistic al raionului.

”Urmează procedura legală de informare și notificare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, pentru a veni în teritoriu și a realiza o analiză detaliată a obiectivului, astfel încât să poată fi înregistrat în Registrul Patrimoniului Local”, a punctat ea. Totodată, Cristina Smolenschi susține că a auzit de la bunicul său mai multe istorisiri despre beciul de la poliție. Acesta i-a povestit că evreii păstrau în beci nu doar alimente și băuturi, ci și obiectele de valoare pe care le aveau.

La rândul său, fostul profesor Gheorghe Nasoilă, în vârstă de 77 de ani, spune că beciul a fost folosit o vreme și ca izolator de detenție pentru cei certați cu legea. Dânsul susține că la Călărași există de fapt mai multe astfel de beciuri mari, galerii și cavouri care stau ascunse sub pământ după ce orașul s-a extins și au apărut mai multe construcții prin apropiere.

”Când eram eu mic, la Călărași existau mai bine de 40% de etnici evrei, cu care trăiam în armonie, fiindcă erau oameni buni, care-și doreau pace și își căutau de meseriile pe care le făceau cu mare dăruire”, a spus profesorul. Potrivit lui, strada Alexandu cel Bun de astăzi, acolo unde este situat și beciul, a fost pe timpuri înconjurată pe ambele părți exclusiv de casele evreilor, ușile cărora dădeau drept la drum și erau mai mult pe post de prăvălii. ”Aduceau de la Odesa gaz lampant, chibrituri, scrumbie, dar și multe alte lucruri bune de vândut, pe care le depozitau în beciurile astea mari. În perioada sovietică, în această pivniță erau închiși temporar infractorii, cărora li se ducea mâcare de la ospătăria orășenească”, își amintește Gheorghe Nasoilă.

La Călărași există astăzi mai multe urme lăsate de evrei: o sinagogă care a fost renovată și transformată în restaurant, clădirea unui spital evreiesc, câteva case vechi, dar și un cimitir evreiesc impunător, care numără în jur de  5 mii de pietre funerare, cele mai vechi dintre care datează de la începutul secolului XIX.

Doina Chicu